SĂRBĂTOAREA SFÂNTULUI IOAN CEL NOU HOZEVITUL
Joi 28 iulie / 10 august 2017, Patriarhia a făcut pomenirea Părintelui nostru printre sfinții Ioan cel Nou Hozevitul, din România, la Sfânta Mănăstire a Sfinților Gheorghe și Ioan Hozeviții, unde a trăit în nevoințe și a adormit întru Domnul.
Acest Sfânt a fost canonizat de Patriarhia Ierusalimului în anul mântuirii noastre 2015.
La Sf. Mănăstire a metaniei sale, în cinstea Sfântului s-a slujit privegherea de către Preafericitul Teofil, Părintele nostru și Patriarhul Ierusalimului, slujbă care a început seara și s-a terminat cu Sfânta Liturghie în zorii zilei de joi.
La începutul privegherii, starețul Mănăstirii, Părintele Constantin, a adresat următoarea cuvântare Preafericirii Sale:
„Să îl cinstim pe nevoitorul peșterilor din Horat,
Pe făcătorul de minuni Ioan, steaua cea nouă, strălucitoare, răsărită din Mănăstirea Hozeva”
Preafericite Părinte și Stăpâne,
Preasfințit Sobor,
În mijlocul arșiței verii, cu temperaturi ridicate, în mijlocul stâncilor arzător de fierbinți și al dunelor înflăcărate, sărbătoarea Sfântului Ioan cel Nou de la Hozeva este o oaza de înrourare! El este prefigurat în scrierile Sfântului Varsanufie, unul din marii nevoitori ai veacului al VI-lea, care spune:
„Așa cum a făcut Domnul cu cei dintâi [Apostolii Săi] … tot astfel poate lucra prin cei prezenți [Sfinții Săi] … pentru că știu de un slujitor al lui Dumnezeu din neamul nostru, din vremurile noastre și în acest loc binecuvântat, care poate învia oamenii din morți în numele Domnului nostru Iisus Hristos și poate scoate demoni, și vindecă boli fără leac și face alte minuni … Căci corabia a trecut peste furtună, și tot astfel ostașul peste războaie, căpitanul a stăpânit stihiile, plugarul, vremea rea, negustorul a scăpat de tâlhari și călugărul s-a desăvârșit în singurătate …” (p.390 Filocalia).
Preafericirea Voastră,
Profităm de această ocazie pentru a vă mulțumi din adâncul inimilor noastre pentru afecțiunea vădită și dragostea părintească față de Lavra istorică de la Hozeva, întrucât – prin grija activă și acțiunile coordonate ale Preafericirii Voastre – Mănăstirea noastră, care a suferit timp de doi ani din lipsa apei, a fost recent conectată la Compania de apa „Mekorot“. Cu sinceritate și fără excepție, mulțumim tuturor celor care au lucrat și au trudit în deșertul Iudeii, pentru furnizarea apei prețioase, care literalmente ne-a împrospătat! După cuvântul Scripturii: „Iar oricine vă va da să beţi un pahar de apă, în numele Meu … nu-şi va pierde plata sa” (Marcu 9:41).
Ca Fii recunoscători ai Preafericirii Voastre,
Vă urăm bun venit!”
De asemenea, Preafericirea Sa s-a adresat Părintelui Constantin, starețul Mănăstirii:
„Preacuvioase egumene al acestei Sfinte Mănăstiri, Părinte Constantin,
Adierea miresmei duhovnicești a acestui loc sfânt de la Hozeva ne-a adunat în oaza duhovnicească a pârâului Horat pentru a-l cinsti pe cel intrat în rândul sfinților, pe Ioan cel Nou, care provine din România.
Cinstirea sfinților Bisericii lui Hristos este ofranda smerită a nemăsuratei iubiri de oameni și darul Dumnezeului Celui în Treime slăvit dat nouă, slujitorilor Săi umili și nevrednici și întregii obști creștine.
Spunem aceasta întrucât sfinții și oameni sfinți ai Bisericii noastre, slujitori ai lui Hristos, sunt luminătorii care ne îndrumă în mijlocul oceanului aspru și al întunericului spre limanuri sigure, spre porturi de mântuire, porturi pline de lumina desăvârșită și de neatins a Schimbării la Față a Mântuitorului nostru Hristos.
Această lumină desăvârșită și de neatins nu este nici nematerială, nici solară, ci este lumina care strălucește prin moaștele nestricăcioase ale sfinților. Sfinții care, după ce s-au făcut de un trup și sânge cu Hristos, Dumnezeu Cuvântul Cel întrupat din Sfânta Maria Născătoarea de Dumnezeu și Care S-a făcut om, dau mărturie și vestesc slava Dumnezeului Celui adevărat. Mărturisesc și vestesc măreția Facerii; și în același timp, ne învață ce s-a făcut dușmanului omului, și anume că puterea diavolului a fost biruită de învierea din morți a Mântuitorului nostru Hristos. Toți sfinții – printre care se numără și Părintele nostru Ioan – au fost îngropați în moartea lui Hristos, și astfel au și înviat în învierea lui Hristos.
Prin urmare, cu frică de Dumnezeu și cu credință, să venim la Sfântul nostru Părinte Ioan, care ne-a chemat pe noi, nevrednicii, să slujim la această sărbătoare a sa și să-L slăvim pe Cel care i-a slăvit pe sfinții Săi. Amin.”
A urmat slujba de priveghere, la care împreună-slujitori au fost ÎPS Arhiepiscop Aristarh de Constantina, ÎPS Mitropolit Ioachim de Helenoupolis și ieromonahi aghiotafiți. Răspunsurile la strană au fost date de trei psalți din Grecia, la slujbă participând creștini din Grecia, Rusia, România și preoți vorbitori de limba arabă.
În fața celor prezenți, Preafericirea Sa a predicat cuvântul lui Dumnezeu, după cum urmează:
„Prin sfinţii care sunt pe pământul Lui minunată a făcut Domnul toată voia întru ei.” [Domnul i-a făcut pe sfinții Săi vrednici de cinste pe pământ și toate cele plăcute Lui se află întru ei], spune Proorocul David (Psalm 15:3).
Iubiți Frați și părinți,
Cucernici pelerini ai Sfintei Mănăstiri Hozeva,
Minunata comoară a pământului aghiotafit al Palestinei, Sfântul Ioan cel Nou, ne-a adunat în această sihăstrie pentru a-i face pomenirea anuală.
Părintele nostru printre Sfinți Ioan este, într-adevăr, o minunată comoară cu care ne mândrim, căci în mod minunat, omul stricăcios se îmbracă în nestricăciune și omul pământesc devine ceresc. Mărturie de netăgăduit stau sfintele sale moaștele, neatinse de stricăciune, plăcut mirositoare cu „miros cu bună mireasmă, jertfă primită, bineplăcută lui Dumnezeu “ (Filipeni 4: 18), și nouă, celor care le cinstim cu credință, ne dau „darurile vindecărilor” (1 Cor. 12: 9).
Interpretând cuvintele lui David „Prin sfinţii care sunt pe pământul Lui minunată a făcut Domnul toată voia întru ei“ (Psalmul 15: 3), Sfântul Atanasie cel Mare spune: David îi numește sfinți pe cei care au fost sfințiți prin Duhul Sfânt, în timp ce pământul este Biserica lui Hristos. Lor, celor așezați pe pământul lui Dumnezeu, și anume în Biserică, El le-a făcut cunoscută voia lui Dumnezeu Tatăl prin Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos. Mai mult, avându-și patria în ceruri, sfinții trăiesc pe pământul lui Dumnezeu chiar dacă sunt încă în viață pe acest pământ; „Avându-și sălaș în ceruri, sfinții trăiesc pe pământ[ul Domnului], chiar din viața lor pământească.“
Să îl ascultăm pe Sf. Pavel spunând: „cetatea noastră este în ceruri, de unde şi aşteptăm Mântuitor, pe Domnul Iisus Hristos, Care va schimba la înfăţişare trupul smereniei noastre ca să fie asemenea trupului slavei Sale, lucrând cu puterea ce are de a-Şi supune Sieşi toate” (Fil. 3: 20-21).
Sfinții se sfințesc prin împărtășire (EPE Împotriva lui Eunomios, 3).
Comentând aceste cuvinte ale Sfântului Pavel: „Care va schimba la înfăţişare trupul smereniei noastre ca să fie asemenea trupului slavei Sale [a lui Hristos]“ (Filipeni 3:21.), Zigavinos spune; „Transformarea …[înseamnă] trecerea de la stricăciune la nestricăciune și de la necinste la cinstire“. Iar Theodoritos Kyrou spune: „trupul nostru va fi potrivit slavei Sale [a lui Hristos], nu după mulțimea slavei ci după tăria ei. Căci este atât de luminoasă.”
Tocmai această transformare a trupului, și anume trecerea de la stricăciune la nestricăciune, a reușit să o dobândească Părintele nostru printre Sfinți Ioan prin nevoințe ascetice și, desigur, prin puterea și lucrarea lui Hristos. Cu alte cuvinte, Sf. Ioan însuși s-a făcut om desăvârșit întru Iisus Hristos (Col. 1:28), după sfatul și învățătura înțeleptului Pavel care zice: Cei care sunt într-adevăr ai lui Hristos au răpus omul de carne împreună cu patimile și poftele ei. „Iar cei ce sunt ai lui Hristos Iisus şi-au răstignit trupul împreună cu patimile şi cu poftele“ (Gal. 5:24).
La această cauză Sfântul nostru Părinte și purtător de Dumnezeu Ioan ne cheamă pe noi toți, cei care îi cinstim pomenirea „ca să ne împărtăşim de sfinţenia Lui“ (Evrei 12:10). Și pentru aceasta, „Că scris este: : «Fiţi sfinţi, pentru că Eu sunt Sfânt »”(1 Petru 1:16), zice Domnul.
Ca să răspundem întrebării „cum sfinții se împărtășesc de sfințenia lui Dumnezeu?”, Sfântul Grigorie Palama ne îndeamnă să-l ascultăm pe Sf. Vasile cel Mare, care spune: „Precum fierul care este în foc nu-și pierde proprietățile de fier, ci făcându-se arzător prin puternica legătură cu focul și primind întreaga fire a focului, se preface în mijlocul focului după culoare și energie, tot astfel puterile sfinte, prin comuniunea cu Acela Care este prin firea Sa sfânt dobândesc sfințenia care pătrunde prin toate ipostazele lor și devine aidoma firii lor. Deosebirea dintre sfinți și Duhul Sfânt este aceea că pe când Duhul este Sfânt prin fire, ei [sfinții] devin sfinți prin împărtășire” (G.F.Ch. Împotriva lui Eunomios 3 vol.10).
Pomenirea sărbătorească de astăzi a Părintelui nostru printre Sfinți Ioan cel Nou, care s-a făcut urmaș al sfinților de pe Pământul Sfânt, al Bisericii Ortodoxe în general și al sfinților care au viețuit în peștera Mănăstirii Hozeva de pe pârâu Horat, în particular, aduce mărturie vie și de necontestat că Domnul nostru Iisus Hristos trăiește, Cel Care pentru mântuirea noastră S-a întrupat din Fecioara Maria, Născătoarea de Dumnezeu și S-a botezat de la Sfântul Ioan Înaintemergătorul în râul Iordan, prin puterea Duhului Sfânt. Căruia I se cuvine toată slava, împreună cu Fiul și cu Sfântul Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.”
Sfânta Liturghie a fost urmată de o masa monahală, oferită de restauratorul și egumenul Mănăstirii, Arhimandritul Constantin și de obștea sa.
Din partea Secretariatului-General
httpv://youtu.be/kRIapfOZ1LA