SĂRBĂTOAREA SFÂNTULUI ANTONIE LA PATRIARHIE
Marți, 17/30 ianuarie 2024, Patriarhia l-a pomenit pe Sfântul Antonie cel Mare în paraclisul său, situat în partea sudică a Sfântului Altar al Bisericii Sfântul Nicolae de lângă Patriarhie.
În această zi, Biserica amintește faptul că Sfântul Antonie cel Mare s-a născut în Egipt în anul 251. După ce părinții săi au murit, și-a împărțit bunurile și a plecat în pustie. Acolo a trăit timp de patruzeci de ani în nevoințe extreme, rugăciune, post și tăcere, după cum spun troparele din ziua pomenirii sale, „râvnitor lui Ilie cu obiceiurile asemănându-te, Botezătorului cu drepte cărări urmând”.
Datorită modului său de viață, au venit la el mii de călugări, pentru care a devenit un model al vieții singuratice, legiuitor și om de stat. A ajuns la o despătimire extremă și a văzut sufletele oamenilor atunci când aceștia plecau din această lume spre ceruri. L-a recunoscut și l-a făcut cunoscut Bisericii pe marele nevoitor Pavel Tebeul, dar i-a mângâiat și pe creștinii veniți la Alexandria, când Maximinus a pornit persecuția împotriva lor în 312. De asemenea, i-a ajutat pe creștini împotriva atacurilor arienilor în 335. A propovăduit credința ortodoxă, la care i-a readus pe mulți dintre cei care căzuseră în greșeli și a adormit întru Domnul la 17 ianuarie 356, la vârsta de 105 ani. Biografia sa a fost scrisă de Atanasie cel Mare, Patriarhul Alexandriei, care a fost legat de el printr-o strânsă prietenie duhovnicească.
În paraclisul amintit mai sus, luni după-amiază s-a oficiat Vecernia, iar marți dimineață Sfânta Liturghie de către Arhimandritul Claudiu, avându-i drept împreună-slujitori pe Arhidiaconul Marcu, protos fiind părintele Ioannis Aouad. La slujbe au participat călugări, maici, membri ai Consulatului grec din Ierusalim și credincioși creștini din Ierusalim, care au primit ospitalitatea caldă a chivernisitorului și renovatorului Mănăstirii, Arhidiaconul Marcu.
Din partea Secretariatului-General