SĂRBĂTOAREA SFINȚILOR CONSTANTIN ȘI ELENA LA PATRIARHIE

Vineri, pe 20 mai / 2 iunie 2023, sărbătoarea slăviților și de Dumnezeu încununaților mari împărați și întocmai cu apostolii Constantin și Elena a fost prăznuită de Patriarhie, prin mutarea datei reale a sărbătorii.

La această sărbătoare, Biserica îl cinstește pe Constantin cel Mare ca pe un apostol pentru că, prin decretul de la Milano din anul 312 d.Hr., a recunoscut creștinismul ca religie liberă în statul roman și a permis construirea de biserici pentru închinarea la adevăratul Dumnezeu prin Hristos, Fiul Său Cel Întrupat. De asemenea, Biserica o cinstește în această zi și pe mama sa, Sfânta Elena, pentru că, urmându-l pe fiul ei ca împărat, a venit în Țara Sfântă și a ridicat Biserica Învierii pe Sfântul Mormânt și pe locul Muceniciei, pe înfricoșătoarea Golgota, și Bazilica Nașterii din Betleem, precum și alte biserici în diferite locuri ale prezenței întrupate a Domnului nostru Iisus Hristos.

Această sărbătoare a fost prăznuită de Patriarhia Ierusalimului prin intermediul Frăției Sfântului Mormânt în Sfânta Biserică a Sfintei Mănăstiri centrale a Sfinților Constantin și Elena, sfinții săi ocrotitori.

Sărbătoarea a fost prăznuită după-amiaza, cu Vecernia, condusă de Preafericitul Părinte și Patriarh al Ierusalimului Teofil, avându-i drept împreună-slujitori pe Părintele Tipicar al Bisericii, Arhimandritul Alexie, pe Părintele Kamarasis,  Arhimandritul Nectarie, pe Exarhului Atenei, Arhimandritul Rafael, părinții Arhimandriți ai Bisericii: Ștefan și Amfilohie, Epifanie, Claudiu, Meletie și Dionisie, preoții arabi, Arhidiaconul Marcu și Ierodiaconul Dositeu, răspunsurile la strană fiind date de Ierodiaconul Simeon și de membrii Frăției.

După Vecernie, Frăția a luat loc în curtea Epitropiconului și a primit colivă și pâine cu vin.

În dimineața sărbătorii, Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului a oficiat Liturghia în această Biserică, împreună cu Arhimandritul Alexie, Părintele Tipicar, preoții slujitori ai Bisericii, menționați mai sus, precum și Arhimandritul Ieronim, Preotul George Baramki de la Catedrala Sfântul Iacob și Părintele Youssef Hodali, preot slujitor în Beit Jala, Arhidiaconul Marcu și Ierodiaconul Dositeu, la rugăciune participând și reprezentanții Patriarhiei Moscovei și ai României, doi episcopi din Patriarhia Serbiei, Ioan și Damaschin, în prezența Consulului General al Greciei la Ierusalim, Evangelos Vlioras, a doamnei consul Christina Zacharioudaki, membră a Consulatului și a doamnei Zozonakis reprezentantă a E. U., însoțită de soțul ei, și a numeroși credincioși locali și pelerini din diferite țări.

După otpust, Preafericirea Sa, preoții, ceilalți membri ai clerului și credincioșii care au participat la slujbă, cântând împreună, s-au îndreptat spre Sala de recepție a Patriarhiei, primind, conform obiceiului, pâinea de binecuvântare din mâinile brutarului, Stareța Serafima, în culoarul dinspre Sala Tronului.

În sală, Preafericirea Sa a ținut următorul discurs:

„Simțirile întinzându-ți spre cer și semuind podoaba stelelor, dintr-însele ai cunoscut pe Domnul tuturor, iar arma crucii în mijloc a strălucit scriind: Întru aceasta vei birui și puternic vei fi. De unde, deschizându-ți ochii sufletului tău, Scriptura ai citit și acea închipuire ai cunoscut, Constantine preacinstite. Roagă pe Hristos Dumnezeu iertare de greșeli să dăruiască celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta,” spune imnograful Bisericii.

Excelența Voastră, Domnule Consul General al Greciei, Evangelos Vlioras,

Cuvioși Părinți și Frați,

Cucernici creștini și pelerini,

Astăzi, Sfânta Biserică a lui Hristos din Răsărit, în special Biserica Ierusalimului, face sfânta pomenire a Sfinților slăviților, de Dumnezeu încununaților și întocmai cu apostolii, marii împărați Constantin și Elena

Personalitatea conducătoare a lui Constantin cel Mare a contribuit fără îndoială în mod eficient la remodelarea istoriei umane prin recunoașterea credinței creștine și a misiunii Bisericii în lume. Primul Sinod Ecumenic desfășurat sub conducerea sa la Niceea, în anul 325 d.Hr., al celor trei sute optsprezece părinți purtători de Dumnezeu, este un punct de referință în organizarea instituțională a Bisericii pe pământ.

Sfântul Grigorie, lăudând semnificația politică și religioasă a lucrării lui Constantin cel Mare, a reconstrucției statului într-un singur Imperiu al Răsăritului și al Apusului, datorită libertății acordate creștinilor și Bisericii, spune: „.. A unit rânduielile Creștinilor cu cele ale romanilor și le-a introdus în stat prin prezența lui Hristos.”

Imnograful Bisericii, vorbind despre inextricabila legătură dintre cinstirea Sfinților Constantin și Elena și Țara Sfântă, spune: „ Pe Constantin, credincioșii, împreună cu maica sa Elena să-i cinstim, căci aceștia auzind cuvintele Prorocului, Crucea cea întreit alcătuită din cedru, din pin și din chiparos, au cunoscut, prin care mântuitoarea Patimă a urmat (…) și, pe aceasta aflând-o, o au arătat.” „Cu fapte dumnezeiești ți-ai zidit inima ta Biserică lui Dumnezeu, Elena, și biserici sfințite Lui ai zidit unde a luat cu trupul pentru noi preacinstitele Patimi.”

Acceptarea credinței creștine de către Constantin cel Mare, care a dus la creștinarea Imperiului Roman, a creat minunata cultură a Romeilor, a cărei măreție duhovnicească s-a reflectat în popoarele și neamurile din Mediterana, dar și în Orientul Mijlociu și mai ales în Țara Sfântă și în centrul ei, Orașul Sfânt Ierusalim, care poartă amprenta de neșters a peceții sale.

O adevărată mărturie a acestui fapt este Biserica din Ierusalim, după Ordinul Spudeilor, al Frăției Sfântului Mormânt, care de-a lungul secolelor a păzit și a slujit Locurile Sfinte prin ridicarea unor altare minunate, cum ar fi Biserica Nașterii și Biserica Învierii Mântuitorului nostru Hristos.

De aceea, am săvârșit cu îndatorire o Sfântă Liturghie Patriarhală în biserica mănăstirii Sfinților slăviților Impărați și întocmai cu apostolii Constantin și Elena, înconjurați de cinstiții membri ai Frăției noastre a Sfântului Mormânt și având ca participanți la rugăciune credincioșii creștini locali, precum și pelerinii vizitatori.

Cinstita pomenire a împăratului Constantin și a mamei sale Elena, am cinstit-o solemn, după ce ne-am rugat pentru ei, pentru ca, prin mijlocirile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și Pururea Fecioarei Maria, să nu înceteze să se roage Domnului pentru noi, cei din Sfântul Oraș al Ierusalimului, și pentru pacea regiunii noastre și a întregii lumi. Amin. La mulți ani!”

La prânz, a avut loc o masă în trapeza Patriarhiei, pentru Părintele și Patriarhul Ierusalimului Teofil, Sfinții Părinți, domnul Vlioras și alți oaspeți de onoare.

Din partea Secretariatului-General