SĂRBĂTOAREA SFÂNTULUI TEODOSIE ÎNCEPĂTORUL VIEȚII DE OBȘTE

Miercuri, 11/24 ianuarie 2018, Patriarhia l-a pomenit pe Părintele nostru printre sfinți Teodosie la Sfânta Mănăstire ctitorită de el în secolul al V-lea d.Hr. în deșertul Iudeei, între Beit Sahour și Sfânta Mănăstire Sf. Sava cel Sfințit.

Venind din orașul său natal Capadocia în Țara Sfântă, Sf. Teodosie a trăit în nevoințe la Sfânta Mănăstire Ikelia de lângă Ierusalim și mai târziu în peștera prin care Magii „s-au întors în țara lor pe altă cale”.

La această Mănăstire care a avut patru biserici, Sfântul a adunat 700 de monahi și a devenit conducătorul al vieții monahale cenobite din Palestina și apărător al dogmei referitoare la cele două naturi ale lui Hristos la al patrulea sinod ecumenic de la Calcedon, împreună cu compatriotul său, Sfântul Sava cel Sfințit, care era conducătorul vieții monahale din Lavrele din Palestina.

În Sfânta Biserică a acestei Mănăstiri, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preafericitul Patriarh al Ierusalimului Teofil, avându-i drept împreună-slujitori pe ÎPS Arhiepiscop Teofilact al Iordanului și pe ÎPS Mitropolit Ioachim de Helenopolis, Ieromonahi aghiotafiți și preoți vorbitori de limba arabă din Patriarhia noastră. Strana dreaptă a fost condusă de Protopsaltul Preasfintei Biserici a Învierii, Arhimandritul Aristovoulos în limba greacă, rusă și română iar strana stângă a fost formată din membrii comunității vorbitoare de limba arabă, dând răspunsurile în limba arabă. La slujbă au fost prezenții numeroși credincioși locali, în principal din Beit Sahour, și mulți pelerini.

Preafericirea Sa a predicat Cuvântul lui Dumnezeu acestei adunări de credincioși, după cum urmează:

 

„Urmând ascultării lui Hristos Celui Ce și-a plecat creștetul Mergătorului înainte și smereniei celei prea alese, Părinte Teodosie, în turnul cel neclătit al bunătăților te-ai suit” – spune imnograful Bisericii.

 

Iubiți frați şi surori întru Domnul.

Creștini evlavioși şi pelerini,

 

Părintele nostru printre sfinți Teodosie, învățătorul pustiei, care om fiind a devenit aidoma îngerilor, ne-a adunat pe toți la locul nevoințelor și al mormântului sau, pentru a-i prăznui amintirea.

Viața monahală și de nevoințe a Sfântului Teodosie se remarcă prin ascultarea sa desăvârșită şi prin profunda sa smerenie, prin care L-a urmat pe Domnul nostru și Dumnezeul și Mântuitorul Iisus Hristos. Virtuțile Sfântului Teodosie în Hristos l-au făcut nu doar un „turn de neclintit”  ci şi un lucrător de mari minuni dumnezeiești, după cum scrie biograful său, care enumeră minunile fără de număr pe care sfântul le-a săvârșit. Sfântul Simion a fost cel care l-a învățat pe Părintele nostru Teodosie viața întru Hristos, și anume viața îngerească pe pământ.

Viaţa întru Hristos a celor care mult s-au nevoit, precum Sfântul nostru Părinte Teodosie, este o continuare şi o prelungire a istoriei sfinte pe pământ, și anume a tainei Purtării de Grijă a lui Dumnezeu, care a fost predicată şi învățată de marii noştri Prooroci, Apostoli şi Evangheliști care au fost purtători ai Duhului Sfânt. Cu alte cuvinte, scopul urmărit de toți sfinți şi în special obiectul dorinței părinților din pustie și al dragostei pentru Dumnezeu a fost dintotdeauna nestricăciunea omenirii în Hristos, prin învierea lui Hristos, și au căutat cu sârguință schimbarea în Hristos, noul Adam; au căutat „teoza” (îndumnezeirea). „Domnul … a transformat lucrurile cerești în viața cerească,” spune Sfântul Isidor Pilousiotis.

Sfântul nostru Părinte Teodosie a primit această transformare, și anume viața cerească, așa cum o arată până în zilele noastre moaștele nestricăcioase ale capului său, dovadă irevocabilă a credinței Sfintei noastre Biserici în învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Acest lucru este confirmat şi de imnograful  Sfântului Teodosie, cu referire la ucenicul său Vasile care a fost înviat din morți: „Morții lui Hristos, cel de bună voie urmând slăvitul tău ucenic Vasile, părinte Teodosie, mormânt nou și-a făcut bucurându-se.” Aceasta este una din multele minuni săvârşite de Sfântul Teodosie în viață, precum spune sinaxarul său: „Ajuns la Ierusalim, a primit învățătură de la bărbați mari și sfinți ai pustiei. Stăpânind înfrânarea desăvârșită, mânca doar o dată pe săptămână, iar timp de 30 de ani nu a gustat pâine, și dobândind virtutea în Hristos, a ajuns atât de mare că putea săvârşi mari minuni”.

Sfântul Teodosie este  cunoscut printre marii pustnici ai deşertului pentru că a devenit un Mucenic fără vărsare de sânge al tainei închinării, și anume al credinței noastre ortodoxe sănătoase. A predicat despre cele două firi, de Dumnezeu și om, ale Domnului nostru Iisus Hristos, cu curaj și vigoare, pe care le negau urmașii eretici ai lui Nestor. Să îl ascultăm pe scriitorul de cântări referindu-se la aceasta:  „Aducându-ne aminte de învățăturile tale, Teodosie, în două ființe propovăduim pre Hristos, două voi știind firești și lucrătoare și prin sine puternice, întru Dumnezeu, Cel Ce s-a botezat cu trupul” .

Cu alte cuvinte, iubiți fraţi, Părintele nostru printre Sfinți Teodosie, nu a devenit doar un învățător al pustiei ci şi un învăţător şi păstor al Bisericii, pentru care Hristos S-a lăsat de bună voie văzut în trup,  fiind botezat în râul Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul, și S-a răstignit tot în trup Golgota.

Sfânta Biserică a lui Hristos şi Frăția aghiotafită se bucură şi se veselesc la această sărbătoare pentru că sfintele sărbători ale Bisericii sunt o pregustare a bucuriei cerești. „Pregustare a bucuriei cerești, și anume a Bisericii cerești, este sărbătoarea de astăzi,” după părinții purtători ai lui Dumnezeu.  Sfântul Teodosie a devenit vestitor al acestei pregustări a vieții veșnice în împărăția lui Dumnezeu, și ne cheamă pe noi toți, cei care îi cinstim pomenirea, să devenim părtași ai mântuirii universale prin Domnul nostru Iisus Hristos.

Participanți și vestitori ai acestei bucurii veșnice au fost Sfinţi noștri Părinţi, flori ale pustiei, compatrioți cu Sf Teodosie, Sfântul Eftimie cel Mare. Sfântul Sava cel Sfințit, Sfinții Ioan și Gheorghe Hozevitul, Thekletos şi Martyrios, împreună cu Sfântul Gherasim de la Iordan şi cu Sfântul Ioan cel nou Hozevitul.

Ajungând mucenici ai cunoștinței şi evanghelişti ai lui Hristos, ei nu au venit din pustia unde Sfântul Ioan propovăduise botezul pocăinței ci din cristelnița Bisericii. S-au născut din Sfântul Duh şi au devenit cetăţeni ai pustiei, urmându-L pe Domnul nostru Iisus Hristos prin păstrarea şi lucrarea poruncilor Lui. Sfânta lucrare a Sfântului Ioan Botezătorul şi a celor care i-au urmat lui, şi anume aceşti noi cetăţeni ai deşertului, a fost păstrată cu sfinţenie de către Frăția aghiotafită, de unde au ieşit mulţi mucenici ai sângelui dragostei de Hristos, atâta în trecut cât şi în vremurile contemporane. Din acest motiv „voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui.”(Matei 16:18)

Să îl rugăm pe Sfântul nostru Părinte Teodosie, ce are îndrăzneală înaintea lui Hristos Domnul nostru, ca prin rugăciunile sale, împreună cu cele ale Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și Pururea Fecioarei Maria, să fim găsiți vrednici de milă pentru sufletele noastre şi de pace pentru întreaga lume, ca și pentru pace în regiunea noastră. Și să spunem împreună cu imnograful: „Nu uita și acum turma ta, Preafericite Teodosie, ci cu rugăciunile tale către Domnul, mântuiește-ne pre noi, rugămu-ne ție!” Amin. La mulți ani!”

 

Sfânta Liturghie a fost urmată de o rugăciune la Peștera Magilor, o Sfânta Litanie în jurul Bisericii și slujba de pomenire a Restauratorilor Sfintei Biserici, Arhiepiscopul Bartolomeu de Madaba și călugării Leontie și Galaction.

Arhimandritul Ieroteos, care a slujit în Mănăstire timp de patruzeci de ani și a restaurat-o, a oferit o masă la prânz.

ngg_shortcode_0_placeholder” order_by=”sortorder” order_direction=”ASC” returns=”included” maximum_entity_count=”500″]

Din partea Secretariatului–General

httpv://youtu.be/YRnnzU8j9iA