SĂRBĂTOAREA SFÂNTULUI GHERASIM LA PATRIARHIE

Vineri 4/17 martie 2017, Patriarhia l-a prăznuit pe Sfântul Gherasim de la Iordan, în Sfânta Mănăstire care îi poartă numele, situată în deșertul Iordaniei, lângă malurile râului Iordan, aproape de Marea Moartă.

Sf. Gherasim a ctitorit această Mănăstire venind în Țara Sfântă din Lichia, din Asia Mică, îndrumând mii de monahi și mireni în viața ortodoxă care Îl mărturisește pe Iisus Hristos într-o ipostază și două firi.

Această Sfântă Sărbătoare a fost condusă de Prea Fericitul Teofil, Părintele nostru și Patriarhul Ierusalimului, care a slujit Dumnezeiasca Liturghie a Darurilor Înainte Sfințite împreună cu ÎPS Mitropolit Chiriac de Nazaret, ÎPS Arhiepiscop Metodie al Taborului, și cuvioșii Arhiepiscopii ai Patriarhiei, ÎPS Mitropolit Isihie de Kapitolia, ÎPS Arhiepiscop Teofilact al Iordaniei, ÎPS Arhiepiscop Dimitrie de Lydda, ÎPS Mitropolit Ioachim de Helenoupolis; au slujit de asemenea mulți ieromonahi aghiotafiți, ierodiaconi și preoți locali, protos fiind Părintele Kamarasis, Arhimandritul Nectarie. Răspunsurile la strană au fost date de Protopsaltul Bisericii Învierii, Arhimandritul Aristovoulos în greacă, arabă, rusă și română. La slujbă au participat numeroși călugări, maici și mireni, prieteni ai Sfintei Mănăstiri și localnici, din Galileea și din zonele ocupate din Ierihon, ca și pelerini din Grecia și Cipru.

În fața acestei mulțimi de credincioși, Prea Fericirea Sa a predicat Cuvântul lui Dumnezeu, predica fiind reprodusă mai jos:

„Precum și este scris: „Făcutu-s-a omul cel dintâi, Adam, cu suflet viu”, iar Adam cel de pe urmă, cu duh dătător de viață; Dar nu este întâi cel duhovnicesc, ci cel firesc, apoi cel duhovnicesc. Omul cel dintâi este din pământ, pământesc; omul cel de-al doilea este din cer. Cum este cel pământesc, așa sunt și cei pământești; și cum este Cel ceresc, așa sunt și cei cerești. Și după cum am purtat chipul celui pământesc. Să purtăm și chipul Celui ceresc.” (1 Cor. 15: 45-49), ne învață Marele Sf. Apostol Pavel.

 

Iubiți frați întru Hristos,

Evlavioși pelerini creștini,

Pustia Iordaniei se bucură astăzi de pomenirea sărbătorească a fiului ei sfânt, Gherasim, Purtătorul de Dumnezeu și părintele duhovnicesc al tuturor celor care îl cinstesc cu evlavie. Urcând scara virtuților dumnezeiești, a fost socotit vrednic de vederea lui Dumnezeu, prin Care a ajuns făcut făcător de minuni.

Sfântul Gherasim, Părintele nostru între Sfinți, a devenit într-adevăr făcător de minuni pentru că în acest ținut pustiu, unde se află Sfânta Sa Mănăstire, a reușit să se lepede de chipul omului pământesc – omul stricăciunii și al păcatului – prin nevoințele sale ascetice, și s-a îmbrăcat în chipul omului ceresc, adică al Domnului nostru Iisus Hristos Cel întrupat.

St. Gherasim a reușit aceasta pentru că a pus în fapt cuvintele Sfântului Pavel cel inspirat de Dumnezeu, care a spus: „ Și după cum am purtat chipul celui pământesc. Să purtăm și chipul Celui ceresc ” (1 Cor. 15: 49)., Aceasta înseamnă că, după cuvântul Sfântului Metodie, „chipul celui pământesc” este ceea ce este scris în Sfânta Biblie „căci pământ ești și în pământ te vei întoarce” (Fac.3: 19). Pe de altă parte, chipul lui Adam cel ceresc este învierea din morți și îmbrățișarea vieții neîntinate.

Cu referire la cele de mai sus, Sf. Pavel spune: „Au nu știți că toți câți în Hristos Iisus ne-am botezat, întru moartea Lui ne-am botezat? Deci ne-am îngropat cu el în moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a înviat din morți prin slava Tatălui, așa să umblăm și noi întru înnoirea vieții; căci dacă am fost altoiți pe El prin asemănarea morții Lui, atunci vom fi părtași și învierii Lui” (Roman 6: 3-5).

Sf. Gherasim ne îndeamnă, în cuvintele Sfântului Pavel, să „umblăm și noi întru înnoirea vieții” (Rom. 6: 4). Aceasta, iubiții mei, înseamnă că și noi, ca membrii ai Bisericii, „ne-am îngropat cu Hristos prin botezul Său, care ne-a făcut părtași morții Sale, astfel încât, așa cum Hristos a înviat din moarte prin puterea slăvită a Tatălui, tot așa să înviem și noi în noua viață virtuoasă și sfântă, și după purtarea noastră, sau mai degrabă, după purtarea vieții noastre, după cerințele credinței noastre creștine”. Tocmai pentru acest nou mod de viață, în Hristos, s-a făcut Părintele nostru Gherasim îndrumător pentru mulți oameni, urmând exemplul Sfinților Ioan Botezătorul și Pavel. Așa cum spune imnograful, Sf. Gherasim a strălucit ca un Luceafăr în întunericul vieții și a îndrumat oamenii spre lumina împărăției îngerești.

Într-adevăr, viața și lucrările Sfântului Gherasim strălucesc în întunericul confuziei de astăzi și în dezordinea predominantă a lumii, ca o stea strălucitoare, răsărind din bogăția harului Sfântului Duh. Această bogăție a Sfântului Duh este ceea ce ne oferă Sfânta Biserică Ortodoxă, mai ales acum, în perioada Postului Mare, când suntem chemați să îmblânzim și să punem frâu credințelor trupului, sau mai degrabă, ar trebui să spun patimilor cărnii. Așa cum spune imnograful: Împărate al tuturor, stăpânește peste patimile și poftele cărnii și prin post și nevoințe, învrednicește-ne să Te binecuvântăm în vecii vecilor.

Prin post, adică înfrânare, Sf. Gherasim s-a făcut moștenitor al împărăției lui Dumnezeu și al roadelor Sfântului Duh. „Roada Duhului – spune Sf. Pavel – este  dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credința, blândețea, înfrânarea, curăția: împotriva unora ca acestea nu este lege. Iar cei ce sunt ai lui Hristos Iisus și-au răstignit trupul împreună cu patimile și cu poftele” (Gal. 5: 22-24). Prin urmare, cei care cu adevărat îi aparțin lui Hristos, au ucis omul pământesc împreună cu patimile și poftele lui. Sf. Petru ne învață că prin puterea lui Hristos, am primit legăminte nemăsurate și neprețuite, ca îndemnați și întăriți de ele, să ne facem părtași firii dumnezeiești. Din acest motiv, ne îndeamnă în a doua sa scrisoare să fim sfinți și părtași ai vieții lui Hristos, făcându-ne scutiți de stricăciunea lumii al cărei sâmbure sunt dorințele păcătoase: „ca prin ele să vă faceți părtași dumnezeieștii firi, scăpând de stricăciunea poftei celei din lume” (2 Petru 1: 4).

Părintele nostru și Sfântul Gherasim a ajuns să fie părtaș al firii dumnezeiești, adică al darurilor și luminării Sfântului Duh, prin post și ferirea sau, mai bine spus, excluderea obiceiurilor, a faptelor și gândurilor rele.

Cu alte cuvinte, iubiților, Părintele nostru Gherasim ne îndeamnă pe fiecare dintre noi, prin propriul său exemplu, să luăm în considerare, pe de o parte, scopul identității noastre creștine și, pe de altă parte, să ne preocupăm de mântuirea sufletelor noastre. Și aceasta pentru că sufletul omului poartă în interiorul săi chipul lui Dumnezeu, și așa cum ne învață Sf. Petru, „dobând[ește] răsplata credinței [sale], mântuirea sufletelor” (1 Petru 1: 9).

Cât despre noi, dragi frați și surori, să ne rugăm Părintelui și Sfântului nostru Gherasim, Maicii Domnului și Mântuitorului Iisus Hristos, Prea Sfintei Născătoare și Pururea Fecioarei Maria, să ne înconjoare cu puterea Sa în vremea înfrânării căci Ea e sprijinul dat credincioșilor. Și tu, Sfinte Gherasime, fiind în prezența lui Hristos, fă rugăciuni către El pentru cei care îți cinstesc pomenirea, ca și noi să fim aflați vrednici să parcurgem perioada Postului Mare și să putem să ne închinăm și să cinstim Sfânta Înviere a lui Hristos. Amin.

 

După Sfânta Liturghie s-a făcut o procesiune în jurul Sfintei Mănăstiri, la care au participat creștinii veniți la slujbă. Procesiunea a fost condusă de cercetași și la ea a participat și Consulul General al Greciei în Ierusalim, domnul Hristosos Sophianopoulos.

După încheierea procesiunii, renovatorul și păstrătorul Sfintei Mănăstiri, care a transformat-o într-o oază în care face lucrare socială, a oferit o masă sărbătorească soborului patriarhal și tuturor vizitatorilor, la trapeză.

Din partea Secretariatului-General

httpv://youtu.be/IkIx_xQc8RQ

ngg_shortcode_0_placeholder” order_by=”sortorder” order_direction=”ASC” returns=”included” maximum_entity_count=”500″]