SĂRBĂTOAREA ÎNĂLȚĂRII SFINTEI CRUCI LA PATRIARHIE

Luni, 14/27 septembrie 2021, Patriarhia a sărbătorit praznicul Înălțării universale a Sfintei și de viață făcătoarei Cruci.

La această sărbătoare, Biserica pomenește faptul că, după sfințirea Bisericii Sfântului Mormânt, mulțimea adunată a cerut să vadă și să se închine la Preacurata Cruce și, din acest motiv, Sfântul Macarie, Arhiepiscopul Ierusalimului și Sfânta Elena au înălțat Crucea pentru a fi văzută de toată lumea. Apoi, toți oamenii au strigat „Kyrie Eleison” de mai multe ori. De atunci, s-a stabilit ca acest eveniment să fie sărbătorit la o zi după aniversarea sfințirii Bisericii, și anume, pe 14 septembrie.

Pentru acest eveniment, Slujba Vecerniei Mari cu rânduiala tămâierii și binecuvântarea pâinii a fost oficiată sâmbătă după-amiază la catoliconul Bisericii Învierii de către Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil, avându-i drept împreună-slujitori pe Părinții Aghiotafiți.

Duminică dimineața, Sfânta Liturghie a fost oficiată în catoliconul Bisericii Sfântului Mormânt de către Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil, avându-i drept împreună-slujitori pe ÎPS Mitropolit Isihie al Kapitoliei, Arhiepiscopii Aristarh al Constantinei, Metodie al Taborului, Teodosie al Sevastiei, Dimitrie al Lyddei, Filumen al Pellei, Aristovul al Madabei, Mitropolitul Ioachim al Helenoupolei, Ieromonahii aghiotafiți, protos fiind Părintele Kamarasis, Arhimandritul Nectarie. Au slujit și Arhidiaconul Marcu și Ierodiaconul Evloghie. Răspunsurile la strană au fost date de Ierodiaconul Simeon, la slujbă participând numeroase persoane și consulul general al Greciei la Ierusalim, domnul Evangelos Vlioras.

Sfânta Liturghie a fost urmată de procesiunea de la Catolicon pe la Piatra Mirungerii până la paraclisul Sfintei Elena. Diaconii au tămâiat Sfântul Altar al Armenilor, iar prin scările paraclisului, Procesiunea a coborât la altarul găsirii Crucii. Preafericirea Sa a făcut rânduiala tipiconală a Înălțării Sfintei Cruci în cele patru puncte ale orizontului, înconjurat de părinții aghiotafiți slujitori, iar credincioșii așteptau la paraclisul Sfintei Elena.

Procesiunea a continuat spre dreapta pe la cei Șapte Stâlpi și a înconjurat de trei ori Sfântul Mormânt.

De acolo a continuat până la Înfricoșătoarea Golgota, s-a cântat de trei ori apolytikionul sărbătorii, urmat de o rugăciune și s-a înălțat din nou Sfânta Cruce până la cele patru puncte ale orizontului, înainte de a fi așezată pe stânca Înfricoșătoarei Golgota. În timp ce se cânta troparul sărbătorii, la Sfânta Cruce s-au închinat Patriarhul, arhiepiscopii, Consulul General al Greciei la Ierusalim, domnul Evangelos Vlioras, și apoi enoriașii, care au primit, de asemenea, flori de busuioc pentru sfințirea caselor, sufletelor și trupurilor lor și pentru a le folosi la facerea pâinii Euharistice, în loc de maia, după cum au mărturisit cei care fac acest fel de pâine.

De la Înfricoșătoarea Golgota, soborul patriarhal a coborât la Altarul Catoliconului prin scările interioare și de acolo au mărșăluit spre sediul Patriarhiei.

Acolo, Preafericirea Sa s-a adresat celor prezenți după cum urmează

„Moartea ce a venit neamului omenesc prin mâncarea din pom, prin Cruce s-a stricat astăzi, pentru că blestemul strămoașei cel a tot neamul s-a dezlegat prin Odrasla Preacuratei Maicii lui Dumnezeu pe care toate puterile cerești o măresc”, spune Sfântul Cozma.

Excelența Voastră, domnule Consulul General al Greciei, Evangelos Vlioras,

Părinți și frați,

Cuvioși creștini

Harul și puterea Sfintei și dătătoarei Cruci ne-au aflat vrednici să sărbătorim și în acest an Înălțarea ei în locul în care a fost găsită și, bineînțeles, pe înfricoșătoarea Golgota, prin slujirea Sfintei Liturghii Patriarhale la Biserica Sfântului Mormânt.

Sfânta Biserică a lui Hristos cinstește în mod deosebit Sfânta Cruce pentru că, potrivit Sfântului Ioan Damaschin, „Crucea este un trofeu al lui Hristos, o dată a fost pusă, dar pentru totdeauna alungă demonii”.

Cu alte cuvinte, Sfânta Cruce este un simbol puternic al desființării stricăciunii morții. „Prin nimic altceva nu se desființează moartea, nu se eliberează blestemul strămoșesc, nu se rușinează moartea…. decât prin Crucea Domnului nostru Iisus Hristos. Prin Cruce se face totul posibil”, spune Sfântul Ioan Damaschinul.

Iar potrivit Sfântului Pavel, Sfânta Cruce este întruchiparea renunțării de sine și a smereniei supreme a lui Iisus Hristos : „Care, Dumnezeu fiind în chip, n-a socotit o ştirbire a fi El întocmai cu Dumnezeu, ci S-a deşertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, şi la înfăţişare aflându-Se ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, şi încă moarte pe cruce”.

Așa cum prin lemnul neascultării primului cuplu creat „ Iar prin pizma diavolului moartea a intrat în lume şi cei ce sunt de partea lui vor ajunge s-o cunoască” (Înțelepciunea lui Solomon 2, 24), tot așa, prin lemnul ascultării, adică prin Cruce, a venit în lume viața veșnică în Hristos, prin nemărginita Sa dragoste de oameni. „Eu sunt învierea şi viaţa; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi” (Ioan 11, 25), spune Domnul. „Hristos, înviat din morţi, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpânire asupra Lui” (Romani 6, 9), propovăduiește Sfântul Pavel. Iar potrivit Sfântului Chiril al Alexandriei, moartea lui Hristos în trup a constituit izvorul înnoirii spre nemurire și spre înnoirea vieții pentru noi, oamenii.

Măreția Mântuitorului nostru Hristos și taina dumnezeiască de neînțeles a Crucii este clar exprimată de Sfântul Pavel în epistola sa către Coloseni cu aceste cuvinte: „ Căci în El a binevoit (Dumnezeu) să sălăşluiască toată plinirea, și printr-Însul toate cu Sine să le împace, fie cele de pe pământ, fie cele din ceruri, făcând pace prin El, prin sângele crucii Sale” (Col. 1:19-20).

„ Mântuiește-ne pe noi, Cruce, cu puterea ta, sfințește-ne cu strălucirea ta, cinstită Cruce, și întărește-ne cu înlțarea ta; că lumină ai fost dăruită nouă și mântuire sufletelor noastre. Amin! La mulți ani!”

Din partea Secretariatului-General