1

PRAZNICUL SFÂNTULUI TEODOSIE CHINOVIARHUL LA PATRIARHIE

Marți, 11 / 24 ianuarie 2023, Patriarhia a sărbătorit praznicul Sfântului Părintelui nostru Teodosie Întemeietorul vieții de obște în Sfânta Mănăstire, situată în zona dintre Satul Păstorilor, Sfânta Lavră a Sfântului Sava cel Sfințit și așa-zisul sat adiacent Abediye.

În această zi, Biserica își amintește că Sfântul Teodosie este originar din Mogarissa, Capadocia, a venit în Țara Sfântă în anul 451, la vârsta de 27 de ani, a intrat în Ordinul Spoudailor de la Biserica Sfântului Mormânt. Apoi a viețuit ca monah în Mănăstirea numită odinioară „Katisma Ikeliei” de lângă Ierusalim și în zona unde se afla peștera în care Magii au înnoaptat, și apoi „pe altă cale s-au dus în țara lor” (Matei 2, 12).

În această zonă a înființat Mănăstirea Cenobitică pentru formarea călugărilor începători, instruiți în viața de obște, ascultare și smerenie, fără a fi aflați potriviți pentru a intra în Mănăstirea – Lavra pentru o viață de nevoințe. Datorită virtuții sale extreme, a fost numit Cenobiarh, adică Conducător al întregii vieți cenobitice din Palestina și a lucrat împreună cu compatriotul său, Sfântul Sava, pentru apărarea dreptei credințe la al patrulea Sinod Ecumenic de la Calcedon din anul 451 d.Hr., adică faptul că Hristos, Dumnezeul nostru, are un singur ipostas în două firi, cea dumnezeiască și cea umană.

În Sfânta sa Mănăstire, a primit călugări din diferite neamuri. Călugării lucrau cu mâinile și din acest venit întrețineau instituții caritabile, cum ar fi un azil de bătrâni și un orfelinat. Datorită amplasării Mănăstirii în apropierea satului Câmpul Păstorilor, aceasta a păstrat un caracter cenobitic pentru ajutorarea celor nevoiași care cereau ajutor. Mănăstirea avea patru biserici și aproximativ șapte sute de călugări.

În această vestită Mănăstire, centru al vieții monahale și al învățăturii corecte de credință din secolele al V-lea și al VI-lea, în noaptea de 11/24 ianuarie 2023 a avut loc o Sfântă Liturghie în cinstea ctitorului ei, Sfântul Teodosie, în cadrul unei privegheri, oficiată de Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil, avându-i drept împreună-slujitori pe ÎPS Arhiepiscop Aristarh al Constantinei și Teodosie al Sevastiei, ieromonahi aghiotafiți, printre care Părintele Dragoman, Arhimandritul Matei, Arhidiaconul Marcu și Ierodiaconul Evloghie. Răspunsurile la strană au fost date de Ierodiaconul Simeon, de domnul Gotsopoulos și de un cor alcătuit din membrii eparhiei din zonele învecinate, cu participarea monahilor, monahilor și pelerinilor.

Înainte de Sfânta Împărtășanie, Preafericirea Sa a ținut următoarea predică:

„În norul cel înțelegător al dumnezeieștii lumini tu intrând, Teodosie, și tăblița cu degetul lui Dumnezeu scriindu-ți în inima ta, învățăturile bunei credințe le-ai adus ucenicilor tăi, carte de viață, fericite”.

Iubiți frați în Hristos,

Credincioși Creștini și pelerini,

Cel Ce S-a botezat în apele Iordanului, Hristos Fiul și Cuvântul lui Dumnezeu, și a înnoit și a zidit din nou omul învechit prin păcate, ne-a adunat pe toți în această Mănăstire a Sfântului Teodosie Chinoviarhul, ca să prăznuim cinstita lui pomenire.

Cuviosul Părintele nostru Teodosie, din fragedă vârstă iubindu-L pe Hristos, a părăsit patria sa natală, cetatea Mogarisa din Capadocia, și a venit la Locurile Sfinte unde a îmbrăcat haina viețuirii monahale în timpul împărăției lui Marcian de Dumnezeu iubitorul.

Potrivit biografului lui, Chiril Schitopolitul, Cuviosul Părintele nostru Teodosie s-a arătat cetățean ceresc, marea fală a Palestinei și lauda pustiei, întărirea chipului monahicesc, apărătorul dogmelor celor drepte și călăuzitorul și ocrotitorul canoanelor chinoviei. 

Trebuie menționat faptul că de Dumnezeu purtătorul Teodosie nu a fost numai întărire a chipului monahicesc, ci și apărător al dogmelor celor drepte. Și aceasta pentru că, la venirea sa în Sfânta Cetate Ierusalim, fiind găzduit în Turnul lui David de către un stareț capadocian, pe nume Longhin, care făcea parte din obștea „Monahilor Râvnitori ai Sfintei Învieri a lui Hristos Dumnezeul nostru”, adică Obștea Aghiotafită, nu i-a îngăduit să se retragă în Mănăstirile din pustia Palestinei, „datorită schismei monahilor din pustie care nu erau în comuniune cu Biserica sobornicească, ci se supuneau vrajbei și dogmelor greșite ale lui Eutihie și Dioscor”.

Cu alte cuvinte, Biserica Ierusalimului și numeroasa comunitate monastică a anahoreților  din pustie era încercată de erezia monofizitismului, monoenergismului și monotelismului. Cuviosul Părintele nostru Teodosie a fost „apărător al dogmelor Ortodoxe, al învățăturii și credinței Ortodoxe, după cum arată limpede și imnograful lui: „Aducându-ne aminte de învățăturile tale, Teodosie, în două ființe propovăduim pe Hristos, două voi știind firești și lucrătoare și prin sine puternice întru Dumnezeu Cel Ce S-a botezat cu trupul”.  

Devotamentul purtătorului de Dumnezeu Teodosie față de credința sănătoasă Ortodoxă l-a făcut lăcaș al Duhului Sfânt. Îmbrăcând-se cu putere de sus – potrivit cuvintelor Domnului nostru Iisus Hristos către ucenicii Lui: „Iată, Eu trimit peste voi făgăduința Tatălui Meu; voi însă ședeți în cetatea Ierusalim până ce vă veți îmbrăca cu putere de sus” (Luca 24, 49) –  săvârșea numeroase minuni.

Biograful Cuviosului Teodosie spune despre el că dobândise trei virtuți: stăruința în nevoința foarte aspră, ținând credința adevărată Ortodoxă de la tinerețe până la bătrânețe, milostenia bogată și nepărtinitoare față de străini și săraci și săvârșirea cu râvnă și neîntreruptă a Sfintei Liturghii. 

Iată de ce imnograful exclamă: „În norul cel înțelegător al dumnezeieștii lumini tu intrând, Teodosie, și tăblița cu degetul lui Dumnezeu scriindu-ți în inima ta, învățăturile bunei credințe le-ai adus ucenicilor tăi, carte de viață, fericite”.

Cu alte cuvinte, fericitul Teodosie, ca un alt Moise, a intrat în norul unde era Dumnezeu (Cf. Ieșirea 20, 21). Potrivit Sfântului Dionisie Areopagitul, acest nor dumnezeiesc este lumina cea neapropiată”. Și, potrivit Sfântului Ioan Teologul „Dumnezeu este lumină și nici un întuneric nu este întru El” (1 Ioan 1, 5). Potrivit Sfântului Grigorie al Nissei, „tăblițele scrise cu degetul lui Dumnezeu” sunt glasul lui Dumnezeu. „Cele scrise pe tăblițe sunt glasul lui Dumnezeu Care S-a arătat, prin care s-au dezvăluit tainele”. Potrivit lui Pavel care a străbătut cerurile, Domnul Dumnezeu este „Cel Ce singur are nemurire și locuiește întru lumină neapropiată pe Care nu L-a văzut nimeni dintre oameni, nici nu poate să-L vadă” (1 Timotei 6, 16).

Din cele de mai sus se vede, iubiții mei frați, că membrii adevărați, credincioși ai Bisericii, adică ai Trupului lui Hristos, aparțin comunității Sfinților. „Credincios este Dumnezeu prin Care ați fost chemați la împărtășirea cu Fiul Său, Iisus Hristos, Domnul nostru” (1 Corinteni 1, 9), propovăduiește dumnezeiescul Pavel care se roagă pentru noi „ca Dumnezeul Domnului nostru Iisus Hristos, Tatăl slavei, să vă dea vouă duhul înțelepciunii și al descoperirii, spre deplina Lui cunoaștere și să vă lumineze ochii inimii ca să pricepeți care este nădejdea la care v-a chemat, care este bogăția slavei moștenirii Lui în cei sfinți” (Efeseni 1, 17-18).

Această bogăție a slavei lui Dumnezeu a moștenit-o Cuviosul Părintele nostru Teodosie Chinoviarhul cel prăznuit astăzi. Iar bogăția aceasta, după cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur, este „slava negrăită a lui Dumnezeu”. De aceea se întrebă: „Ce cuvânt va putea să descrie acea slavă a lui Dumnezeu?”.

Această bogăție a slavei lui Dumnezeu o deține, ca o moștenire, Hristos în Biserica Sa, prin intermediul Sfinților Lui, după cum arată psalmistul: „Minunat este Dumnezeu întru Sfinții Lui” (Psalmul 67, 36).

Pe Sfântul lui Dumnezeu Teodosie cel mare să-l rugăm, iubiții mei frați, să se roage, împreună cu Preabinecuvântata Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioara Maria, Soarelui înțelegător al Dreptății, Care a venit la Iordan să Se boteze de către Ioan, să ne lumineze pe noi și toată lumea. Amin. La mulți ani!

După Sfânta Liturghie, restauratorul Mănăstirii, vârstnicul Egumen Ierotei a oferit o tratație sinodiei patriarhale.

Din partea Secretariatului General