PRAZNICUL SCHIMBĂRII LA FAȚĂ A DOMNULUI LA PATRIARHIE
Vineri, 6/19 august 2022, la Patriarhie a fost sărbătorit Praznicul împărătesc al Schimbării la față a Domnului. În cadrul acestei sărbători, Biserica pomenește faptul că Domnul nostru Iisus Hristos, înainte de pătimirea Sa, a luat trei dintre ucenicii pregătiți, Petru, Iacov și Ioan, și au urcat pe Tabor, unde S-a schimbat la față înaintea lor.
Acolo, Și-a ascuns pentru puțin timp firea umană și le-a arătat ucenicilor firea Sa dumnezeiască în strălucirea ei, luminând mai mult decât soarele, iar hainele Sale erau acum albe ca zăpada și a fost văzut împreună cu profeții Moise și Ilie, discutând cu ei despre patimile Sale, care aveau să se întâmple în Ierusalim în viitorul apropiat. Apoi un nor luminos i-a acoperit și s-a auzit glasul Tatălui: „ Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultaţi-L”, iar Petru i-a cerut să le construiască trei colibe pentru a rămâne acolo, (Matei 17, 1-5). Domnul a dezvăluit această viziune, arătând slava Învierii Sale, pentru a-i întări pe ucenicii Săi în timpul pătimirii și pentru a arăta frumusețea originară a omului înainte de cădere, frumusețea cea pierdută și care poate fi recâștigată de oameni în El. După aceasta, Domnul Și-a luat ucenicii și a coborât de pe Munte.
Acest eveniment a fost sărbătorit pe Muntele Tabor cu o priveghere în aer liber, condusă de IPS Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil. Împreună-slujitori au fost ÎPS Arhiepiscop Aristarh al Constantinei, Episcopul Serghie al Estoniei din Patriarhia Moscovei, Arhimandritul Partenie, Arhimandritul Alexandru de la MISSIA Rusă din Ierusalim, mulți preoți vizitatori din Patriarhia Moscovei și din România, mulți preoți din Patriarhia Ierusalimului, Arhidiaconul Marcu și Ierodiaconul Evloghie. Răspunsurile la strană au fost date de egumenul din Acra, Arhimandritul Filoteu și de corul înființat de acesta, la slujbă participând o mulțime de creștini credincioși.
Înainte de Sfânta Împărtășanie, Preafericirea Sa a ținut următoarea predică:
„Dumnezeu desăvârșit fiind, om desăvârșit S-a făcut, cu toată dumnezeirea amestecând omenirea în ipostasul Său, pe care în două ființe Moise și Ilie l-au văzut în muntele Taborului”, spune Sfântul Ioan Damaschin.
Iubiți frați întru Hristos,
Cucernici creștini și pelerini,
Astăzi Sfânta Biserică a lui Hristos prăznuiește cu multă bucurie pomenirea Sfintei Schimbări a Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, de aceea și noi, atât clerul cât și poporul am venit în acest sfânt loc al Muntelui Tabor, pentru a striga împreună cu Apostolii: Binecuvântat ești Dumnezeul Părinților noștri.
„Cât de mare și de înfricoșată vedenie s-a văzut astăzi din cer înțeleasă, și pe pământ neasemănată. Strălucit-a soarele dreptății cel înțelegător în muntele Taborului”, spune Sfântul Ioan Damaschinul, minunându-se de Schimbarea la față a Mântuitorului Hristos. Într-adevăr, „acum cele neauzite s-au auzit: că fără de tată Fiul din Fecioară prin părintescul glas cu preaslăvire s-a mărturisit ca Dumnezeu și Om, Același în veci”.
Pentru că Hristos le-a vorbit de multe ori ucenicilor Săi despre patimile Sale pe Cruce, despre moartea Sa și îngroparea de trei zile, despre slăvită Învierea Sa, precum și despre mucenicia cu care se vor confrunta ucenicii Săi la sfârșitul vieții lor; și pentru că a vrut să le arate care este mai exact slava Sa viitoare, ca „Fiu iubit al lui Dumnezeu Tatăl” (cf. Matei 17:5), i-a luat cu El „ pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan, fratele lui, şi i-a dus într-un munte înalt, de o parte, Şi S-a schimbat la faţă, înaintea lor, şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina. Şi iată, Moise şi Ilie s-au arătat lor, vorbind cu El…, iată un nor luminos i-a umbrit pe ei, şi iată glas din nor zicând: „ Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultaţi-L!”. Şi, auzind, ucenicii au căzut cu faţa la pământ şi s-au spăimântat foarte” (Matei 17: 1-6).
Interpretând aceste cuvinte din Evanghelie, Sfântul Chiril al Alexandriei scrie: „Noi spunem că Schimbarea la față a lui Hristos s-a petrecut fără să se lepede de forma umană a trupului Său, ci cu îmbrăcarea unei slave luminoase, care a transformat culoarea formei nevrednice a trupului într-o înfățișare lăuntrică, așa cum spune Sfântul Pavel: „[trupul] se seamănă întru necinste, înviază întru slavă; se seamănă întru slăbiciune, înviază întru putere” (1 Cor. 15, 43). Prin urmare, trupul este trup gol, nu este acoperit în întregime nici de slavă, nici de strălucirea firească, ci are simplitate și lipsă de slavă dumnezeiască împreună cu slăbiciunea. În momentul învierii, va avea loc o schimbare completă a slavei, conform naturii divine, și nu o schimbare de formă. Pentru că atunci va fi luminoasă cu mantia slavei divine: „Atunci cei drepți vor străluci ca soarele în Împărăția Tatălui lor” (Mt. 13, 43).
Demn de remarcat la sărbătoarea de astăzi este faptul că „ Cel Ce este, astăzi schimbându-Se la față în muntele Taborului înaintea ucenicilor, Și-a arătat frumusețea chipului cea dintâi care a ridicat întru sine ființa omenească”, potrivit imnografului. Cu alte cuvinte, Mântuitorul nostru Iisus Hristos a descoperit ucenicilor Săi măreția de nedescris a dumnezeirii Sale, care este lumina necreată, după cum relatează Evangheliștii: “Și [Iisus] s-a schimbat la față înaintea lor, și a strălucit fața Lui ca soarele, iar veșmintele Lui s-au făcut albe ca lumina” (Matei 17, 2). Interpretând această frază din Evanghelie, cunoscătorul iluminării dumnezeiești a luminii necreate, Sfântul Grigorie Palama, spune: “Dar ce este acest nor și cum i-a umbrit pe ei, în timp ce era atât de luminos? Să fie oare lumina necreată, în care locuiește Dumnezeu, lumina cu care este îmbrăcat ca o haină? Pentru că se spune: „ Şi şi-a pus întunericul acoperământ, împrejurul Lui cortul Lui, apă întunecoasă în norii văzduhului” (Psalmul 17:13). Și după cum spune Apostolul: „Cel ce singur are nemurire şi locuieşte întru lumină neapropiată” (1 Tim. 6, 16). Prin urmare, aici, atât lumina, cât și întunericul sunt unul și același lucru, lumina care umbrește datorită strălucirii sale extreme.
Din această putere luminoasă foarte dumnezeiască a lucrării luminii de neatins și necreate a Dumnezeirii Treimice au devenit împărtășitori și văzători Proorocii și Apostolii care au fost prezenți pe Muntele Tabor, și împreună cu ei toți drepții și Sfinții Bisericii lui Hristos.
Să ne rugăm, așadar, dragii mei frați, Dumnezeului și Mântuitorului nostru Hristos, Care S-a transschimbat la față pe acest Munte, ca lumina feței Sale să strălucească și asupra noastră și să fim socotiți vrednici de vederea slavei Sale de neatins. Și să zicem împreună cu imnograful: „ Cuvinte, Cela Ce ești lumină neschimbată a Tatălui luminii celui nenăscut, întru arătată lumina Ta astăzi în Tabor am văzut lumină pe Tatăl, lumină și pe Duhul Care aduce la lumină toată făptura”. Amin! La mulți ani!”
De asemenea, în această sfântă biserică, sfințită în întregime de părintele Arhimandrit Ilarion, ÎPS Mitropolit al Nazaretului Chiriac a slujit dimineața Sfântă Liturghie și a oferit masa de prânz.
Acest eveniment a fost sărbătorit și în Sfânta Mănăstire a Schimbării la față din Ramallah, slujba fiind condusă de către ÎPS Arhiepiscop Filumen al Pellei, sub ospitalitatea vrednicului stareț, Arhimandritul Galaction, și cu participarea unui număr mare de credincioși care s-au rugat cu smerenie.
De asemenea, s-a slujit la Mormântul Maicii Domnului din Ghetsimani, slujba fiind condusă de ÎPS Arhiepiscop Teodosie al Sevastiei, sub ospitalitatea ÎPS Mitropolit Ioachim al Hellenoupolei și cu participarea unui număr mare de călugări, călugărițe și pelerini.
Din partea Secretariatului-General