PRAZNICUL NAȘTERII MAICII DOMNULUI ÎN ORAȘUL BET-JALA - Patriarhia Ierusalimului Portal oficial de știri

Duminică, 9/22 septembrie 2019 s-a prăznuit (cu amânare de o zi) sărbătoarea Nașterii Născătoarei de Dumnezeu în frumoasa și măreața Biserică a Nașterii Maicii Domnului a Comunității elino-ortodoxe arabe din Bet-Jala.

Cu ocazia acestui praznic, Comunitatea elino-ortodoxă din Bet-Jala, cinstind-o cu toată evlavia pe Născătoarea de Dumnezeu, a mulțumit lui Dumnezeu pentru darul făcut oamenilor, anume pentru Maria, pe care a dat-o părinților ei dumnezeiești Ioachim și Ana, ca să devină Născătoare de Dumnezeu, adică să nască de la Duhul Sfânt, cu trup, pe Domnul nostru Iisus Hristos, Izbăvitorul lumii.

Liturghia acestui praznic a fost condusă de Preafericitul Părintele nostru Teofil Patriarhul Ierusalimului, împreună cu care au slujit Preasfințitul Aristarh Arhiepiscopul Constantinei și Secretar General, Preasfințitul Teofilact Epitrop patriarhal în Betleem și Arhiepiscop al Iordanului, Părintele Egumen Arhimandritul Ignatie, Arhimandritul Ieronim, preoții slujitori ai Bisericii – Gheorghe, Iosif, Pavel și Ilie, Arhidiaconul Marcu și diaconul Evloghie. A cântat corul din Bet-Jala în arabă și greacă, a fost prezentă doamna Consul Ecaterina Jima și au luat parte la rugăciune mulțime de credincioși care au umplut întreaga Biserică.

Către această mulțime de creștini bine-credincioși, Preafericitul a rostit această cuvântare în limba greacă, reprodusă aici în limba română:

„Astăzi Adam a fost dezlegat și Eva dănțuiește și strigă cu Duhul către tine, Născătoare de Dumnezeu: Prin tine ne-am mântuit de blestemul cel de demult, căci Hristos S-a arătat din tine”, spune imnograful, Sfântul Andrei Criteanul.

Iubiți frați întru Hristos,

Cuvioși Creștini și pelerini,

Harul Sfântului Duh și puterea Celui Preaînalt care a umbrit-o pe binecuvântata Fecioară Maria ne-a adunat pe toți astăzi în această Sfântă Biserică ca să prăznuim și cu credință să ne închinăm sfintei sale nașteri cea din făgăduință. Prin ea ne-am izbăvit de blestemul strămoșesc, căci din ea a răsărit Hristos, noul Adam.

Nașterea pururea Fecioarei Maria, Născătoarea de Dumnezeu, au vestit-o mai înainte Sfinții Prooroci și, mai ales, Proorocul Isaia care cu mare glas a strigat: „Pentru aceasta Domnul vă va da un semn: Iată, Fecioara va lua în pântece și va naște Fiu și vor chema numele Lui Emanuel” (Isaia 7, 14).

Acest Fiu al Fecioarei nu este altul decât „Soarele Dreptății”, adică noul Adam, Hristos, Mântuitorul lumii, Cel Ce ne-a izbăvit de moarte și stricăciune, după cum lămurit spune imnograful:

„Nașterea ta, de Dumnezeu Născătoare, bucurie a vestit la toată lumea, că din tine a răsărit Soarele dreptății, Hristos Dumnezeul nostru. Și, dezlegând blestemul, a dat binecuvântare; și, stricând moartea, ne-a dăruit nouă viață veșnică”.

Din blestemul stricăciunii și al morții, adică al Legii Vechiului Testament, ne-a răscumpărat Hristos, după cum propovăduiește dumnezeiescul Pavel, zicând: „Hristos ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-Se pentru noi blestem, pentru că scris este: Blestemat este tot cel spânzurat pe lemn” (Galateni 3, 13). Explicând aceste cuvinte, Marele Părinte al Bisericii, Sfântul Atanasie, spune: „Hristos S-a făcut blestem (…) primind moartea ce a venit prin blestem”. De aceea, potrivit imnografului, nașterea Născătoarei de Dumnezeu bucurie a vestit la toată lumea. Și ne întrebăm: Ce este această bucurie? Este evenimentul istoric ce privește întreaga lume, faptul că Nașterea Maicii Domnului din Drepții Părinți Ioachim și Ana a vestit trei lucruri: mai întâi faptul că Hristos este plinirea Legii lui Moise și a Proorocilor, al doilea este unirea firii omenești cu cea dumnezeiască prin Persoana lui Hristos, ce s-a făcut prin Duhul Sfânt și din curatele sângiuri ale Fecioarei Maria, iar al treilea este arătarea adevărului celui întru Hristos.

Să ascultăm cele spuse în prochimenul Sfântului Serghie Aghiopolitul: „Se naște Maica Dumnezeului nostru și lumea în ea se înnoiește; se naște și Biserica cu a sa cuviință se împodobește. Biserica cea sfântă, lăcașul lui Dumnezeu, organul fecioriei, cămara cea împărătească, întru care taina cea preamărită a unirii celei negrăite a firilor ce s-au adunat împreună în Hristos s-a săvârșit.”

Preabinecuvântata Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioara Maria este singura persoană din lume care e fericită de toți oamenii, potrivit propriei sale mărturisiri redate de Evanghelistul Luca: „Și a zis Maria: Mărește sufletul meu pe Domnul (…) că a căutat spre smerenia roabei Sale; că iată de acum mă vor ferici toate neamurile” (Luca 1, 46, 48).

Și aceasta deoarece Preasfânta Născătoare de Dumnezeu Maria s-a arătat, pe de o parte, „mai presus de zidire, născând cu trup pe Ziditorul, adică pe Dumnezeu Creatorul” și, pe de altă parte, s-a arătat comoară a vieții noastre, a oamenilor, și ușă a luminii neapropiate, potrivit imnografului Bisericii.

Cu adevărat, iubiții mei frați, Mireasa dumnezeiască și pururea Fecioara Maria s-a arătat ușă a luminii neapropiate pentru că a primit în pântece focul dumnezeirii așa cum teologic subliniază imnograful zicând: „Rugul cel nears cu foc în munte și cuptorul caldeilor cel dătător de rouă lămurit mai înainte te-au însemnat pe tine, dumnezeiască Mireasă. Că Focul dumnezeiesc cel fără de materie în pântece materialnic fără de ardere L-ai primit. Pentru aceasta Celui Ce S-a născut din tine cântăm: Bine ești cuvântat, Dumnezeul Părinților noștri”.

Sărbătoarea de astăzi a Nașterii Preasfintei Stăpânei noastre Născătoarea de Dumnezeu și pururea Fecioara Maria nu este numai sărbătoare a bucuriei, ci și a izbăvirii neamului omenesc din „vina greșelilor lui”, după cum se spune în condacul praznicului: „Ioachim și Ana din defăimarea nenașterii de fii, iar Adam și Eva din stricăciunea morții au scăpat, Preacurată, prin sfântă nașterea ta. Aceasta o prăznuiește și poporul tău, de vina greșelilor mântuindu-se când striga către tine: Cea stearpă naște pe Născătoarea de Dumnezeu și hrănitoarea Vieții noastre”.

În predica Sa de pe munte, Domnul nostru Iisus Hristos face referire aparte la vina de care se ține seama la Judecata finală: „Ați auzit că s-a zis celor de demult: Să nu ucizi. Iar cine va ucide vrednic va fi de osândă” (Matei 5, 21). Iar dumnezeiescul Pavel, referindu-se la urmările Patimilor și morții lui Hristos spune: „Și El (Hristos) S-a împărtășit de patimile oamenilor „ca să surpe prin moartea Sa pe cel ce are stăpânirea morții, adică pe diavolul, și să izbăvească pe aceia pe care frica morții îi ținea în robie toată viața” (Evrei 2, 14-15).

Cu alte cuvinte, Satana este cel care i-a îndemnat pe strămoșii cei întâi zidiți la păcatul care a adus moartea. Deci, de vreme ce diavolul îi trage pe oameni în păcat, se spune despre el că are stăpânirea morții. Dar, prin moartea lui Hristos, s-a surpat stăpânirea morții și a păcatului, precum și cel care are stăpânirea morții, adică diavolul.

Când vorbim despre moarte, ne referim la moartea duhovnicească, adică lepădarea omului de Dumnezeu, dar și la moartea trupească care îi urmează. Aceste două feluri de moarte aduc teamă și pricinuiesc vina care îl paralizează pe om psihic, căci se vede amenințat de crunta și de necruțătoarea moarte.

Întruparea lui Hristos Dumnezeu Cuvântul care a avut loc prin luarea firii omenești din curatele sângiuri ale Născătoarei de Dumnezeu a surpat vina și frica robiei morții. Omul nu se mai simte vinovat, pentru că Dumnezeu ne arată dragostea față de noi cea din adâncul Lui, căci, atunci când noi eram încă plini de păcat, Hristos a murit pentru noi, după cum spune marele Pavel: „Dar Dumnezeu Își arată dragostea Lui față de noi prin aceea că, pe când eram încă păcătoși, Hristos a murit pentru noi” (Romani 5, 8).

Iată deci de ce astăzi se bucură și se veselește Biserica lui Hristos și iată de ce neîncetat o fericim pe Născătoarea de Dumnezeu și Maica Domnului. Veniți dar, iubiții mei frați, să strigăm și noi împreună cu imnograful: „Străin lucru este maicilor fecioria, străină este și fecioarelor nașterea de fii. Iar întru tine, Născătoare de Dumnezeu, amândouă s-au rânduit. Pentru aceasta toate semințiile pământului pe tine neîncetat te mărim”.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, roagă-te Fiului și Dumnezeului tău pentru noi toți. Amin. Întru mulți ani!

Mulțime de popor a venit spre a se sfinți prin Taina Sfintei Euharistii, iar credincioșii au cântat, ajutându-i pe psalți.

După Sfânta Liturghie a avut loc agapa, iar la amiază a fost oferită o masă de către Părintele Egumen Arhimandritul Ignatie, preoții și Consiliul orașului, unde Preafericitul a rostit din nou o cuvântare:

Preastimate domnule Președinte și cinstiți membri ai Consiliului Bisericesc,

Cinstiți Părinți și Frați,

Iubiți frați în Hristos,

„Iată, acum ce este bun și ce este frumos decât numai a locui frații împreună” (Psalmul 132, 1).

Harul preabinecuvântatei Născătoare de Dumnezeu și Maicii Domnului ne-a învrednicit pe toți, cler și popor să prăznuim împreună, prin Sfânta Euharistie, în această zi însemnată, „înnoirea lumii” pe de o parte și „cuviința Bisericii” pe de altă parte, adică Nașterea Maicii Domnului.

Se bucură și se veselește Sfânta noastră Biserică astăzi pentru că, așa cum cântă imnograful, „Maica Vieții astăzi se naște, stricând întunericul; ceea ce este înnoirea lui Adam și chemarea Evei și izvorul nestricăciunii prin care noi ne-am îndumnezeit și din moarte ne-am mântuit”.

În aceste cuvinte de laudă insuflate de Dumnezeu ale Sfântului Serghie Aghiopolitul se înfățișează, potrivit Apostolului Pavel, „care este lărgimea și lungimea și înălțimea și adâncimea” (Efeseni 3, 18) tainei Iconomiei lui Dumnezeu, adică a Sfintei noastre Biserici, trupul tainic al lui Hristos. „Suntem mădulare ale trupului Lui, din carnea Lui și din oasele Lui” (Efeseni 5, 30), potrivit dumnezeiescului Pavel.

Aceasta înseamnă că Biserica Ierusalimului, Patriarhia, cunoscută ca Rum Ortodoxă, împreună cu Obștea Aghiotafită, constituie garantul prezenței de veacuri a credincioșilor Creștini, dar și al provenienței și originii ei.

Spunem aceasta pentru că astăzi tineretul Creștin se confruntă cu numeroase și felurite greutăți, între care criza de identitate și origine. Acest fenomen este cunoscut tuturor comunităților creștine și de aceea a fost inițiată o campanie de deșteptare.

Patriarhia noastră Rum Ortodoxă nu a încetat niciodată să poarte grijă de turma sa și, mai ales, de educația tineretului. Dialogul dragostei lui Hristos, iar nu confruntările politice publice, rezolvă toate problemele ce se ivesc. Oamenii, indiferent de statutul lor, apar și dispar, pentru că se supun legilor stricăciunii și morții. Patriarhia și Biserica, însă, nu se supun legilor stricăciunii pentru că sunt întemeiate pe sângele izbăvitor și pătimitor al Celui Drept, adică al lui Hristos.

Tocmai acest eveniment al întregii lumii îl sărbătorește Biserica noastră Ortodoxă prin persoana preabinecuvântată a pururea Fecioarei Maria Născătoarea de Dumnezeu și Maica Domnului. Prăznuiește Biserica noastră Nașterea Maicii Domnului, adică surparea morții și a stricăciunii, precum și darul dumnezeiesc al vieții veșnice în Hristos, după cum lămurit grăiește imnograful:

Întru mulți și pașnici ani!

Din partea Secretariatului General

httpv://youtu.be/1nziyKhi2Y8