1

Muntele Măslinilor (Eleon)

Muntele Măslinilor (Eleon)

Acest munte, care este cel mai înalt din zona dimprejurul Ierusalimului, având 730 metri de la nivelul Mării Mediterane, este constituit dintr-un lanț muntos cu trei culmi: culmea Înălțării lui Hristos, în sud, în jurul căreia sunt adunate toate locurile creștine de închinare de pe Muntele Eleon, culmea din nord, numită „Muntele Scopus”, pe care se află Universitatea ebraică din Ierusalim și culmea centrală, cu spitalul Augusta Victoria, dedicat soției împăratului german Wilhelm II. În ebraică, Muntele Eleon se numește Ham-Hazeitim.

 Cu începere din secolul IV d.Hr., Muntele Eleon a atras mulți pelerini și monahi creștini și s-au ridicat aici case de rugăciune, biserici și mănăstiri. În notele de călătorie ale unui creștin din secolul VI, sunt enumerate 24 de biserici și lăcașuri de închinare aflate pe acest munte. Astăzi locurile de închinare creștine de pe Muntele Eleon sunt:

1. Locul Înălțării lui Hristos;

2. Biserica greacă a Galileei;

3. Mănăstirea rusească;

4. Biserica „Tatăl nostru” și locul de închinare „Dominus flevit”.

 Locul Înălțării

Se află pe culmea de sud a Muntelui Eleon. Potrivit mărturiilor istoricului Eusebiu, Sfânta Elena a construit aici în secolul IV două biserici, care au fost distruse în 614, când a avut loc invazia perșilor. Ruine din prima biserică se află astăzi în biserica latină „Tatăl nostru”. Aici Domnul i-a învățat pe ucenici rugăciunea domnească. A doua biserică, de mari dimensiuni, în formă octogonală, se afla chiar pe locul Înălțării Domnului. După ce a fost dărâmată de perși, a fost rezidită de cruciați, cu aceeași formă octogonală, iar în 1187 Saladin a transformat-o în moschee. Până astăzi locul Înălțării este sub stăpânirea administrației musulmane. Este vorba despre un baldachin tetragonal înăuntrul căruia se află piatra pe care a rămas imprimată urma piciorului drept al Domnului atunci când S-a înălțat. Astăzi, vizavi de locul Înălțării, Patriarhia ortodoxă a construit o mică biserică în cinstea acestui eveniment.

Mica Galilee

Pe aceeași culme a Înălțării de pe Muntele Eleon, care se mai numește și „Mica Galilee”, se află mănăstiri care au fost construite în secolele V-VI. Astăzi locul aparține Patriarhiei ortodoxe a Ierusalimului și cuprinde:

1.Biserica „Bărbații galileeni” închinată Apostolilor;

2. Masa lui Hristos;

3. Biserica Maicii Domnului.

Biserica Apostolilor se află pe locul unde Domnul S-a arătat prima oară ucenicilor după Învierea Sa, în după-amiaza zilei de Duminică.

Locul primei arătări a Domnului se află în pronaosul Bisericii, acoperit de Sfânta Masă. Acolo se aflau cei unsprezece ucenici, potrivit cuvintelor îngerului: „Merge în Galileea mai înainte de voi; acolo Îl veți vedea, după cum v-a spus” (Marcu 16, 7). „Iar cei unsprezece ucenici au mers în Galileea, la muntele unde le poruncise lor Iisus. Și, văzându-L, I s-au închinat” (Matei 28, 16-17).

În același loc se aflau ucenicii în ziua Înălțării, privindu-L pe Domnul cum Se înălța la cer și auzindu-i pe îngerii care le-au spus: „De ce stați privind la cer? Acest Iisus Care S-a înălțat de la voi la cer astfel va veni, precum L-ați văzut, mergând la cer”. (Fapte 1, 11) Aceste cuvinte sunt scrise pe zidul ce împrejmuiește biserica. Sfânta biserică este împărțită în trei părți, având trei paraclise la subsol: al Maicii Domnului, al Sfântului Nicolae și al Sfintei Maria Magdalena. Subsolul bisericii funcționează și ca cimitir al Patriarhilor Ierusalimului.

Masa lui Hristos este locul unde S-a arătat Domnul ucenicilor și a mâncat împreună cu ei „pește fript și fagure de miere”. Astăzi se află în acest loc icoana ce înfățișează acest moment.

Sfânta biserică a Maicii Domnului este locul unde se ruga în fiecare zi Maica Domnului, după Învierea lui Hristos. În timp ce se ruga în locul acesta, Maica Domnului a primit vestea despre Adormirea și mutarea ei la cer, de la un înger care i-a adus o ramură de finic. Apoi, Maica Domnului a pregătit cele spre îngroparea ei, s-a întins pe pat și a adormit. Atunci s-au adunat Apostolii ca să îngroape trupul Născătoarei de Dumnezeu. Pe zidul de miazănoapte al bisericii sunt scrise câteva stihuri din Prohodul Maicii Domnului, iar în partea de sud-vest se află locul unde s-a nevoit și a fost îngropată Cuvioasa Pelaghia.