HIROTONIRE ÎNTRU DIACON LA PATRIARHIE

Hirotonirea întru diacon a călugărului Dositeu Konidis a fost săvârșită în timpul privegherii de toată noaptea la Biserica Sfântului Mormânt, marți, pe 22 decembrie 2021/ 4 ianuarie 2022.

Călugărul Dositeu, cu numele laic de Elias Konidis, a venit la Ierusalim și în Patriarhie ca monah novice de la Mănăstirea în care s-a format și a fost călugărit.

După ce a fost testat la Mănăstirea Centrală a Patriarhiei în îndatoririle care i-au fost rânduite, a fost găsit vrednic să fie hirotonit diacon prin decizia Sfântului Sinod.

Hirotonirea a fost încorporată în Dumnezeiasca Liturghie, conform rânduielii tipiconale a Bisericii. Înainte de hirotonire, mitropolitul care a săvârșit taina, Isihie al Kapitoliadei, l-a îndemnat pe părintele Dositeu cu privire la importanța și sfințenia slujirii de hirodiacon, după cum urmează :

„Dragă Părinte ipodiacon Dositeu,

Mare și onorantă este cu adevărat această zi pentru tine când, prin sfânta hotărâre a mult grijuliului nostru Părinte și Patriarh Teofil al III-lea și prin confirmarea sinodală, ai fost aflat vrednic de înalta cinstire a hirotonirii întru diacon.

În dragoste nespus de mare față de Domnul și Mântuitorul nostru Hristos și în devotament din toată inima față de Preasfânta Maică a Bisericilor, ți-ai părăsit părinții, frații, rudele și prietenii și ai venit în Țara Sfântă pentru a sluji cu toată puterea și a te devota locurilor prea sfințite ale Domnului nostru, care sunt legate de prezența pământească a Mântuitorului nostru și care izvorăsc ape vii și har dumnezeiesc, împreună cu râuri de binecuvântări pentru cei care vin să li se închine cu credință.

În scurt timp de la prezența ta ca monah în Venerabila noastră Patriarhie a Ierusalimului, ai arătat o ascultare perfectă și o voință exemplară de a-ți face datoria, respect pentru cei mai în vârstă, dragoste pentru cei mai tineri. Pentru aceasta și ca o perioadă cu adevărat scurtă, care a completat timpuri lungi, astăzi vii, prin harul Sfântului Mormânt, să urci prima treaptă a Preoției.

Sunt mai mult decât sigur de diferitele sentimente care îți copleșesc sufletul și inima nobilă.  Bucuria și veselia sunt preluate de teamă și cutremur, pentru că simți cu siguranță amploarea responsabilității pe care ți-o asumi. Nu fii totuși laș, ci ai curaj în binefăcătorul Hristos, pe care Îl vei sluji activ începând de astăzi.

Cu o minte smerită privește la Cel Care Și-a întins mâinile pe Cruce, din iubirea Sa nespusă față de neamul omenesc. El este mângâierea și puterea noastră și numai în El nădăjduim. Din acest motiv, în toate acțiunile tale, trebuie să încerci să urmezi exemplul Său ca tip și rânduială sigură de mântuire.

Slăbiciunea ta omenească te poate face să crezi că aceasta este o realizare greu de suportat, dar ar trebui să ai mereu în fața ochilor și să auzi cuvintele filantropice ale Domnului: „Căci jugul Meu este bun și povara Mea este ușoară” (Matei 11:30).

Pentru aceasta, vino cu mintea trează și cu inima plină de căință să primești din mâinile mele nevrednice Harul Atotputernicului Duh Sfânt, Care umple și ocrotește Biserica luptătoare a lui Hristos.

Rugăciunile Preafericitului Părinte și Patriarh al nostru, ale membrilor Sfântului nostru Sinod și ale tuturor fraților tăi aghiotafiți te însoțesc mereu, și mai ales în acest moment onorant și sfânt al vieții tale.

Mă rog ca Harul Atotțiitorului și de viață făcătorului Mormânt al Mântuitorului nostru Hristos să te ocrotească în toate zilele vieții tale”.

Dositeu, care urma să fie hirotonit, a răspuns în felul următor:

“Slavă lui Dumnezeu pentru toate!

Înaltpreasfințite Mitropolit Isihie al Kapitoliadei,

Înaltpreasfințite Arhiepiscop Isidor de Hierapolis și Schevofilax al Sfântului Mormânt,

Cuvioase Părinte Dragoman, Arhimandrite Matei,

Cuvioase Părinte Exarh al Sfântului Mormânt în Grecia, Arhimandrite Rafael,

Cuvioși Părinți,

Binecuvântată adunare,

Cu binecuvântarea Preafericirii Sale, Părintele nostru și Patriarhul Teofil, ne-am adunat astăzi pentru a-i cinsti pe Sfinții noștri sărbătoriți, pentru a ne întări și a ne pregăti pentru marea zi a întrupării Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos și, în sfârșit, pentru a-mi dărui o bucurie dublă față de cea pe care aș fi primit-o, dacă nu ar fi fost prezența voastră, în acest binecuvântat moment al Rusaliilor mele personale.

În primul rând, vreau să mulțumesc tuturor celor care au contribuit la bunăstarea mea biologică și spirituală, care m-au făcut să mă aflu astăzi aici. Începând de la rudele mele trupești, de la profesorii mei, de la Mitropolitul Eustatie de Monemvasia și Sparta, de la frăția Sfintei Mănăstiri a Sfinților Patruzeci de Mucenici din Laconia și de la egumenul ei, părintele Efrem, care m-a învățat, m-a întărit și m-a asigurat în primii mei pași în viața monahală, închei prin a mulțumi cordial Sfintei Obști a Sfântului Mormânt și egumenului ei, Părintele și Patriarhul nostru Teofil, Preasfinției Sale, Mitropolitul Isihie al Kapitoliei, pentru onoarea pe care o primesc de a fi hirotonit de către Vicarul General Patriarhal, Părintelui Dragoman, cuviosul Arhimandrit Matei, care m-a încredințat și m-a susținut în primii mei pași în aceste locuri călcate de Dumnezeu. În general, mulțumesc Sfântului Sinod pentru încrederea investită în mine.

Bucuria este mare. Harul lui Dumnezeu m-a adus în locurile în care a fost condus neprihănitul Avraam atunci când, ascultând de voia lui Dumnezeu, a ieșit din rudenia și locul care l-a crescut. Acolo a fost regele-prooroc David când fiul său Absalom îl urmărea ca să-l omoare pentru a-i lua tronul, dar el s-a rugat lui Dumnezeu să aibă milă de copilul său pentru că ceea ce i se întâmplă se datorează propriilor greșeli. În locul unde s-a născut Maica Domnului, unde ni L-a oferit pe Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos. În locul în care strămoșii noștri ne-au lăsat trecerea lor de neșters de-a lungul secolelor până în zilele noastre.

Voi încheia discursul meu de mulțumire cu o dorință. Catoliconul nostru care domină Biserica Învierii, după marea catastrofă pe care a suferit-o în 1810, i-a unit pe grecii de pretutindeni în reconstrucția sa, astfel încât de atunci este numit „Minunea credinței grecilor”. Doresc ca în aceste momente deosebite să trecem să ne păstrăm unirea și unitatea noastră.

Vă mulțumesc tuturor pentru dragostea voastră și iertați-mi orice greșeală!”.

La invocarea Duhului Sfânt, monahii, monahiile și laicii prezenți au exclamat „Axios!” pentru cel hirotonit.

După Sfânta Liturghie, noul ierodiacon a oferit o recepție tuturor celor care l-au cinstit cu prezența în biroul Părintelui Schevofilax, Arhiepiscopul Isidor de Hierapolis.

Dimineața, noul hirotonit a venit la sediul Patriarhiei și a primit binecuvântare și îndemnuri părintești de la Preafericirea Sa.

Din partea Secretariatului-General

https://www.facebook.com/100024003007073/videos/1259410547888120/