DISCURSUL PREAFERICITULUI PATRIARH AL IERUSALIMULUI ADRESAT DIALOGULUI ORTODOX-EVREIESC LA CENTRUL NOTRE DAME DIN IERUSALIM

6 decembrie 2017

 

Câteva gânduri despre caracterul religios și spiritual al Ierusalimului

 

Sfinția Voastră,

Distinși Membri ai acestui Dialog,

Doamnelor și Domnilor,

Vă salutăm călduros la întrunirea dumneavoastră pentru un dialog important, și suntem deosebit de mulțumiți de faptul că aceasta este prima dată când acest dialog are loc în acest mod oficial și public.

Nu există moment mai potrivit decât acum pentru acest dialog. Regiunea noastră se confrunta cu provocări și dificultăți neașteptate. Este o intensificare a violenței împotriva celor nevinovați și mulți dintre ei sunt alungați din casele lor. E o creștere îngrijorătoare a grupărilor extremiste ale căror scopuri declarate  amenință tapițeria multietnică și multi-religioasă a acestei Țări Sfinte.

Cunoaștem din propria noastră experiență și trebuie să facem mai bine cunoscut faptul că dialogul adevărat este singura cale de a merge înainte într-o situație de conflict. Numai dialogul real, bazat pe respect reciproc, înțelegere autentică și cunoștințe precise poate pune baza de care avem nevoie pentru binele societății noastre, atât în Țara Sfântă cât și în întreaga lume. Numai prin dialog adevărat descoperim numeroasele lucruri pe care le avem în comun.

Dialogul dintre creștinătatea ortodoxă și iudaism are o importanță deosebită, noi înțelegând cât de mult suntem legați unul de celălalt. Ortodoxia cunoaște adâncimile rădăcinilor noastre nu numai în marea tradiție monoteistă a iudaismului, dar și în ceea ce privește practica religioasă și ordinea bisericească. Chiar și arhitectura bisericilor noastre, cu un văl ce separa altarul de partea principală a bisericii, reflectă această moștenire.

Dar mai mult decât atât, desigur, îl împărtășim pe Avraam ca părinte al nostru spiritual comun, pe care îl împărtășim și cu surorile și frății noștri musulmani. Iată ce ne unește, drept cei care împărtășim o moștenire comună, o umanitate comună, un destin comun, evrei, creștini și musulmani care locuim în acest Oraș Sfânt al Ierusalimului și în acesta Țară Sfântă și care împărtășim, de asemenea, o casă comună unică, care este simbolul spiritual pentru întreaga lume al unității omenirii. Din acest motiv, sute de mii de pelerini, evrei, creștini și musulmani, vin în Ierusalim și în Țara Sfântă în fiecare an pentru a se adăpa de la fântâna duhovnicească adâncă a locurilor sfinte.

 Chiar acum când ne întâlnim, acest dar prețios care ne-a fost încredințat de Pronia Dumnezeiască este sub o amenințare extremă.

Așa numitele „Crime din ură împotriva proprietăților” (Price Tag Hate Crimes) și alte acțiuni ale grupărilor extremiste sunt atacuri împotriva noastră, a tuturor, deoarece ele se concentrează cel mai mult împotriva locurilor sfinte, a cimitirelor și a lăcașurilor de cult. Neîndoielnic, aceste acte sunt profund deranjante pentru noi toți, deoarece istoria este presărată de exemple de astfel de prejudecăți care se pot transforma în violențe și persecuții. Sperăm că acest dialog va condamna toate aceste acte, în termeni cât mai clari, de către oricine, împotriva oricui ar fi ele comise.

De asemenea, ne confruntăm aici  în Ierusalim cu o nouă încercare de a încălca  drepturile și privilegiile comunităților noastre religioase care au fost protejate de generații prin obiceiurile și regulile „status quo-“ului. Este în Knesset un proiect de „Lege a Pământurilor Bisericii“ care încearcă să limiteze în mod semnificativ drepturile Bisericilor asupra proprietăților lor, în moduri care încalcă drepturile și privilegiile noastre din vechime. Nu este limpede cum va evolua acest proiect de lege, dar faptul că este luat în seamă și că este sprijinit de o treime din Knesset, este semnul unui nou spirit.

Observăm, de asemenea, o creștere îngrijorătoare a relatărilor inexacte și uneori senzaționaliste ale mass-mediei, iar acest lucru a condus, în unele cazuri, la un fel de reactivitate în răspunsul unora care este disproporționată în raport cu miza pusă în joc. Această reactivitate afectează toate comunitățile de evrei, creștini și musulmani deopotrivă. Acest dialog poate avea un rol crucial de jucat în încurajarea răspunsurilor măsurate, bine gândite, proporționate, ale autorităților civile din regiunea noastră, la situațiile cu care ne confruntăm.

În final, trebuie să menționăm dificultatea cu care ne confruntăm mai ales în cartierul creștin din Orașul Vechi al Ierusalimului, unde coloniști radicali lucrează în mod deschis la subminarea naturii inclusive a Orașului Sfânt al Ierusalimului și îl transformă în domeniul exclusiv al unui grup. După cum am spus deja, semnul Ierusalimului este semnul semnificației sale universale. În cazul în care astfel de elemente radicale vor reuși în eforturile lor, acea semnificație universală s-ar pierde. În prezent, contestăm această incursiune în instanțele de judecată și, încă o dată, sperăm că acest dialog ar putea să vorbească în mod clar și convingător cu privire la dreptul inerent al tuturor comunităților noastre religioase de a-și face propria casă în Orașul Sfânt al Ierusalimului.

Ne apropiem de un anotimp al luminii, care este sfânt atât pentru evrei cât și pentru creștini, o lumină care luminează Ierusalimul și Țara Sfântă ca locul întâlnirii divino-umane și asupra căruia ochii lumii se uită în fiecare an, cu nădejde și așteptare. Fie ca acest dialog să arate această lumină lumii și astfel sa ducă mai departe bazele adevărate și de durată ale păcii și reconcilierii, pe care suntem responsabili, ca lideri religioși, să o promovăm.

Fie ca Dumnezeu să vă binecuvânteze în această lucrare.

Mulțumesc.