Joi, 24 noiembrie/7 decembrie 2023, Patriarhia a sărbătorit pomenirea Sfântului nostru Părinte Gherasim de la Muntele Athos, Mikrayiannanitis, imnograf al Bisericii.

În această zi, întreaga Biserică, în special Muntele Athos, și chiar Biserica Ierusalimului pomenește faptul că Sfântul Gherasim s-a născut în 1903 în nordul Epirului, a venit în Țara Sfântă în 1922 la Sfânta Mănăstire a Sfintei Ana și s-a călugărit în 1924. Ca imnograf autodidact, bine-învățat, a scris multe imnuri, cinstind Sfânta Treime, pe Iisus Hristos, pe Maica Domnului și pe Sfinți, vorbind în darul marilor imnografi ai Bisericii. A fost recunoscut ca imnograf al Marii Biserici a lui Hristos în 1959, trăind în extrema virtuții și sfințeniei și, așa cum spunea Sfântul Paisie: „întrupând în sine întregul Munte Athos”. A fost pelerin în Țara Sfântă și s-a numărat printre deltele liturgice ale Bisericii printr-o Hotărâre Sinodală a Patriarhiei Ecumenice în anul 2023, când s-a stabilit ziua de prăznuire pe 24 noiembrie/7 decembrie în fiecare an. Multe informații despre viața și opera sa se găsesc în lucrările Mitropolitului Pantelimon de Veria, Naousa și Campania, „Învățat de Dumnezeu – Canonizarea Sfântului Gherasim Imnograful Mikrayannanitis” și „Sfântul Gherasimos Imnograful”

În Patriarhia Ierusalimului, pomenirea sa a fost săvârșită în Sfânta Mănăstire a Sfinților Arhangheli cu Vecernia miercuri după-amiază și Dumnezeiasca Liturghie joi dimineață și prin cinstirea unei părți din sfintele sale moaște. Slujba a fost oficiată de renovatorul și egumenul Sfintei Mănăstiri, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Dimitrie al Lyddei, care și-a început viața monahală în Muntele Athos și s-a alăturat Frăției Sfântului Mormânt în 1987.

Din partea Secretariatului General

Luni, 21 noiembrie/4 decembrie 2023, Patriarhia a sărbătorit  praznicul Intrării Preasfintei Maici a Domnului și Pururea Fecioarei Maria în Biserică.

În cadrul acestei sărbători, Biserica, mai ales cea a Ierusalimului, pomenește faptul că părinții Maicii Domnului, împlinindu-și făgăduința, au închinat-o când ea avea trei ani Templului lui Solomon, unde a rămas în Sfânta Sfintelor, hrănită de îngeri și ascultând de Preoții Templului. Ea s-a rugat pentru poporul Domnului și pentru fecioare și s-a pregătit pentru marea lucrare a întrupării Fiului și Cuvântului lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos prin Duhul Sfânt. Odată cu intrarea Maicii Domnului în Templu, Harul Dumnezeiesc prin Duhul lui Dumnezeu este adus în omenire.

În cinstea acestei mărețe sărbători a Maicii Domnului, după-amiaza a avut loc Vecernia Mare Arhierească și Sfânta Liturghie în dimineața sărbătorii, în Mănăstirea Intrării Maicii Domnului – „Megali Panagia”, adiacentă Frăției Sfântului Mormânt, în partea desud. Slujbele au fost conduse de Vicarul Patriarhal și Președintele Departamentului de Finanțe, Înaltpreasfințitul Mitropolit Isihie al Kapitoliadei, avându-I drept împreună-slujitori pe Preotul slujitor al Mănăstirii, Arhimandritul Macarie, Arhimandriții Claudiu, Amfilohie și Hristodoul și Ierodiaconul Dositei. Răspunsurile la strană au fost date de Ierodiaconul Simeon și de domnul Angelos Yiannopoulos, împreună cu elevii Școlii Patriarhale de pe Sion, la slujbă participând călugărițele Mănăstirii, călugărițe și călugări din alte Mănăstiri și creștini credincioși din Ierusalim, precum și reprezentanți ai Consulatului Greciei din Ierusalim.

În timpul Sfintei Liturghii, Sfânta Mănăstire a fost vizitată de Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil și Părinții Sfântului Mormânt pentru a se închina.

Soborul patriarhal și arhieresc și creștinii evlavioși au primit o agapă din partea maicii starețe Melania, care a renovat Biserica Mănăstirii și i-a păstrat icoanele.

Sărbătoarea a fost prăznuită și în Biserica Monahală și Patriarhală Sfinții Constantin și Elena, sub conducerea Preafericirii Sale, Părinte nostru și Patriarhul Ierusalimului Teofil, care a cântat Katavasiile Nașterii Domnului, marcând astfel începutul sunetelor festive ale imnologiei de Crăciun.

Din partea Secretariatului General

Miercuri, 26 octombrie/8 noiembrie 2023, a fost sărbătorit de către Patriarhie praznicul Sfântului slăvit mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir.

La această sărbătoare, Biserica pomenește faptul că Sfântul Dimitrie a venit din Tesalonic, al cărui sfânt ocrotitor este acum, și a trăit acolo în timpul împăratului Maximian. A fost fiul unor părinți evlavioși și un fervent învățător al credinței.

Predicile sale l-au deranjat pe Maximian, care, venind la Tesalonic, a ordonat întemnițarea sa. La finalul jocurilor de la Salonic, Lie, plin de sine și arogant, i-a provocat pe atleți la o bătaie. Un creștin pe nume Nestor a venit la închisoare și a primit binecuvântarea Sfântului Dimitrie, ca să lupte împotriva lui Lie. Sfântul Dimitrie i-a răspuns: „Ai să îl învingi pe Lie și ai să dai mărturie pentru Hristos”. Așa cum a profețit sfântul, Nestor a luptat pe stadion și a reușit să-l lovească pe Lie și să-l ucidă. Aflând motivul, Maximianus l-a trimis la închisoare și l-a ucis pe Sfântul Dimitrie cu sulițele și lui Nestor i s-a tăiat capul cu sabia.

În cinstea Sfântului Dimitrie, după-amiaza a fost săvârșită Vecernia, iar dimineața Sfânta Liturghie în paraclisul Sfântului Dimitrie din Mănăstirea Centrală, oficiată de Înaltpreasfințitul Mitropolit Dimitrie al Lyddei, împreună cu Arhimandritul Alexie, părintele Tipicar, Arhimandriții Macarie, Amfilohie, Hristodul, Preotul Nectarie și Arhidiaconul Marcu. Secretarul Sfântului Sinod, Ierodiaconul Simeon, a dat răspunsurile la strană cu ajutorul Arhimandritului Nifon și al elevilor de la Școala Patriarhală. La Sfânta Liturghie au participat credincioși creștini și profesorii Școlii învecinate, cu numele Sfântul Dimitrie, care s-au rugat Sfântului pentru încetarea războiului și alinarea victimelor nevinovate ale acestuia.

În timpul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil și Părinții Sfântului Mormânt au venit ca să se închine.

După terminarea Sfintei Liturghii, în fața Sfintei Biserici a fost servit un ospăț festiv de către cei care slujesc la Mănăstirea Centrală a Sfântului Constantin, Părintele Byron și Părintele Serafim.

Din partea Secretariatului-General

Luni, 24 octombrie / 6 noiembrie 2023, seara s-a oficiat Vecernia iar dimineața Sfânta Liturghie în paraclisul Sfinților Patruzeci de Mucenici, alăturat Bisericii Învierii și Catedralei Sfântului Iacob Ruda Domnului, unde se păstrează sfintele moaște ale multor Patriarhi ai Ierusalimului.

Această sărbătoare a fost ținută în memoria proprietarilor Bisericii Sfântului Iacob Ruda Domnului și a Patriarhilor înmormântați în acest paraclis.

Sfânta Liturghie și pomenirea pentru odihna sufletelor au fost conduse de ÎPS Părinte Arhiepiscop Teofan al Gerassei, avându-i drept împreună-slujitori pe Arhimandritul Nicodim, Părintelui Farah și Ierodiaconul Evloghie. Răspunsurile la strană au fost date de Ierodiaconul Simeon, la slujbă participând creștini credincioși.

După Sfânta Liturghie, în sala adiacentă, s-a oferit colivă pentru odihna sufletelor celor răposați.

Din partea Secretariatului-General

Toggle content goes here, click edit button to change this text.

Duminică, 23 octombrie/5 noiembrie 2023, Patriarhia l-a prăznuit pe Sfântul slăvitul Apostol și Mucenic Iacob, Ruda Domnului și primul patriarh al Ierusalimului.

La această sărbătoare, întreaga Biserică, în special Biserica Ierusalimului, își amintește că Sfântul Iacob a fost fiul unei femei care fusese căsătorită anterior cu Iosif, logodnicul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, de aceea a fost numit și fratele Domnului. Datorită acestei relații după lege, Sfântul Iacob a fost numit ruda Domnului. Apostolul Pavel mărturisește și el acest lucru, spunând: „iar pe altul din apostoli n-am văzut, decât numai pe Iacov, fratele Domnului” (Gal. 1, 19). El era drept, un tip de virtute și sfințenie, numit și „hoblias”, adică drept și ocrotitor al poporului.

Sfântul Iacob a fost instalat de Domnul ca primul ierarh al Bisericii din Ierusalim, după cum spune Condacul său: „Cuvânt al lui Dumnezeu, Ucenic unul născut al Tatălui, s-a pogorât și a sălășluit aici în mijlocul nostru în zilele din urmă. Atunci te-a numit pe tine ca prim păstor al Ierusalimului cel sfânt și te-a făcut învățător al lui și chivernisitor credincios al înaltelor taine duhovnicești. Pentru aceasta, după cum se cuvine, o, minunatule Iacove, binecuvântatule Apostole, noi toți te lăudăm și te cinstim”.

Prin această autoritate care i-a fost dată, el a îndemnat cu multă evlavie Biserica din Ierusalim, și-a scris epistola sobornicească din Noul Testament și a fost calm, pașnic, prezentabil și iubit de toți locuitorii Ierusalimului. A prezidat primul Sinod Apostolic de la Ierusalim în anul 49 d.Hr. care a deschis porțile Bisericii către neamuri și L-a mărturisit pe Domnul ca Fiu al lui Dumnezeu, iar pentru aceasta conducătorii iudei l-au aruncat jos de pe aripa Templului și l-au ucis în jurul anului 60 d.Hr. X. la o vârstă înaintată.

În cinstea sa, în Catedrala care îi poartă numele, adiacentă Frăției Sfântului Mormânt și Bisericii Învierii, a avut loc seara Vecernia, condusă de Părintele nostru și Patriarhul Ierusalimului Teofil, iar dimineața, Dumnezeiasca Liturghie, la care au slujit ÎPS Mitropolit Isihie al Kapitoliadei și Arhiepiscopii Aristarh al Constantinei și Filomen al Pellei, ieromonahii de la Sfântul Mormânt, Arhimandritul Nectarie, Părintele Kamarasis, preoții slujitori ai Catedralei Sfântul Iacob, Părintele Farah Badour și Părintele Hader Baramki. Răspunsurile la strană au fost date de către Ierodiaconul Simeon împreună cu elevii Școlii Patriarhale de pe Sion, în dreapta, în limba greacă, iar în stânga, de către corul Bisericii condus de domnul Rimon Kamar, în limba arabă. La slujbă au participat membrii ai comunității ortodoxe din Ierusalim, călugări, călugărițe și câțiva pelerini rămași in Israel. Au fost prezenți și Consulul General al Greciei la Ierusalim, domnul Dimitrios Angelosopoulos, și membrii ai Consulatului General al Greciei la Ierusalim.

Înainte de Sfânta Împărtășanie Preafericirea Sa a ținut următoarea predică:  

„Şi roada dreptăţii se seamănă întru pace de cei ce lucrează pacea” (Iacov 3,18), învață Sfântul Iacov Ruda Domnului. Roada duhovnicească a dreptății și a sfințeniei se seamănă întru pace și fără ceartă de cei care ascultă și transmit pacea și care sunt cu adevărat înțelepți și învățători făcători de pace.

Iubiți frați în Hristos,

Credincioși Creștini și pelerini,

Harul Dreptului Apostol Iacov Ruda Domnului ne-a adunat pe toți astăzi în această Biserică care îi poartă numele, aflată lângă Sfântul Mormânt de viață primitor al Mântuitorului nostru Iisus Hristos, ca să cinstim sfânta sa pomenire.

Sfântul Iacov a dobândit un loc deosebit în Sfânta Biserică a lui Dumnezeu și mai ales cea a Ierusalimului și pentru marea sa evlavie prin care s-a distins a primit numele de „Drept”.

Cu adevărat, Sfântul Iacov s-a arătat „stâlp al credinței și temelie a Bisericii” și aceasta pentru că epistola sa sobornicească îl arată ca „învățător cu mare autoritate între cititorii ei”. De altfel, participarea sa la Sinodul Apostolic de la Ierusalim și învățătura lui se referă la evanghelizarea neamurilor, adică a idolatrilor, și certifică autoritatea lui Iacov. 

Sfântul Ioan Gură de Aur, tâlcuind faptul că Sfântul Iacov a vorbit în Sinod după ce au tăcut Barnaba și Pavel (Cf. Fapte 15,12), spune: „Acest Iacov era episcop Bisericii din Ierusalim, de aceea a vorbit la urmă. Aici s-au împlinit cuvintele: «din gura a doi sau trei martori să se statornicească tot cuvântul» (Matei 18,16)”. Iar imnograful Bisericii, lăudând cuvântul de propovăduire al Sfântului Iacov, spune: „Întru toate marginile lumii a răsunat vestea cuvintelor tale prin care ne luminăm spre tot felul de faptă dumnezeiască și ne îndreptăm cu credință spre dumnezeiasca cunoștință a Treimii. Pentru aceasta te rugăm pe tine, roagă, ca un Ierarh, pe Iisus iubitorul de oameni, să mântuiască sufletele noastre”.

Sfântul Iacov Ruda Domnului cu îndrăzneală a propovăduit pe Domnul Iisus Dumnezeu Cuvântul și Făcătorul a toate, spunând că Dumnezeu Tatăl este unicul și înaltul izvor al oricărei luminări fizice sau etice: „Înţelepciunea oamenilor nu vine de sus, ci este pământească, trupească, demonică. (…) Iar înţelepciunea cea de sus întâi este curată, apoi paşnică, îngăduitoare, ascultătoare, plină de milă şi de roade bune, neîndoielnică şi nefăţarnică. Şi roada dreptăţii se seamănă întru pace de cei ce lucrează pacea.” (Iacov 3,17-18).

Cu alte cuvinte, roadele înțelepciunii lui Dumnezeu se dau prin puterea și harul lui Iisus Hristos. Între aceste roade bune se distinge roada dreptății. Această roadă nu este altceva  decât pacea lui Hristos Care a zis: „Fără Mine nu puteți face nimic” (Ioan 15,5).

De aceea și dumnezeiescul Pavel îndeamnă: „Fiți plini de roada dreptăţii, care este prin Iisus Hristos, spre slava şi lauda lui Dumnezeu” (Filipeni 1,11). Iar proorocul Isaia spune cu glas puternic: „Pacea va fi lucrul dreptăţii, roada dreptăţii va fi liniştea şi nădejdea în veci de veci” (Isaia 32,17). 

Dreptatea și pacea dintre oameni sunt în esență rod al harului lui Dumnezeu și al credinței în Hristos, potrivit mărturiei Psalmistului: „Adevărul din pământ a răsărit şi dreptatea din cer a privit” (Psalmul 84,12). De aceea, Sfântul Iacov, care a văzut cu ochii lui și a auzit cu urechile lui, adică a fost martor fizic al tainei bunei credințe, al tainei dumnezeieștii iconomii cea în Hristos, vorbește despre Hristos Care a pășit pe calea dreptății și ne-a deschis și nouă drumuri drepte, dar, pe de altă parte, se întreabă de unde provin războaiele și conflictele dintre oameni:  

 „De unde vin războaiele şi de unde certurile dintre voi? Oare, nu de aici: din poftele voastre care se luptă în mădularele voastre? Preadesfrânaţilor! Nu ştiţi, oare, că prietenia lumii este duşmănie faţă de Dumnezeu? Cine deci va voi să fie prieten cu lumea se face vrăjmaş lui Dumnezeu” (Iacov 4,1-4).

Explicând aceste cuvinte, Icumenie spune: „Sau nu știți că prietenia lumii vă înstrăinează de prietenia lui Dumnezeu și vă arată vrăjmași ai lui Dumnezeu? Sfântul Iacov numește aici lume orice viețuire materială, care este maica stricăciunii. Cel care se sârguiește a se împărtăși de ea, se face vrăjmaș al lui Dumnezeu”.

Cu adevărat, iubiții mei frați, „prietenia lumii ne înstrăinează de prietenia lui Dumnezeu”. Și aceasta deoarece, potrivit Dreptului Iacov, Dumnezeu este cu totul lumină și din însăși voia Lui cea bună ne-a născut duhovnicește prin Evanghelie, care este cuvânt al adevărului, ca să fim între primele și cel mai de cinste făpturi ale lui alese și închinate lui Dumnezeu. „După voia Sa ne-a născut prin cuvântul adevărului, ca să fim începătură făpturilor Lui” (Iacov 1,18).

Să ne rugăm și noi cei care îl cinstim la acest praznic pe Sfântul Iacov Ruda Domnului și primul Ierarh al Ierusalimului ca, pentru rugăciunile lui către Domnul Dumnezeul nostru și ale Preabinecuvântatei Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioara Maria, ca acest cuvânt al adevărului, adică al dumnezeieștii lumini, al dreptății și al păcii, să se sădească în inimile noastre ale tuturor și mai cu seamă în inimile și cugetele celor ce conduc lumea și încercata noastră regiune. Amin. La mulți ani binecuvântați cu pace!

După încheierea Sfintei Liturghii, Preafericirea Sa și Sinodia, îmbrăcați cu veșmintele, au urcat la Patriarhie pe treptele străvechi ale Sfântului Iacov, cu icoana Sfântului, au trecut prin poarta Patriarhiei, unde au primit pâinile de binecuvântare din partea Monahiei Serafima, cea care este responsabilă de brutăria Patriarhiei.

În sala Patriarhiei, s-a înălțat o rugăciune, s-a cântat „Întru mulți ani!” Preafericirii Sale, apoi a urmat tratația și s-a împărțit coliva Sfântului Iacov. După aceasta Preafericirea Sa a rostit din nou o cuvântare: 

 „Veniți toți pe cel întâi pe scaun șezător, luminătorul Bisericii, cu sfințite cântări să mărim pe Iacov ca pe un Ierarh și dumnezeiesc propovăduitor, pe cel ce s-a numit drept cu adevărat”, exclamă imnograful lui.

Excelența voastră Domnule  Consul General al Greciei Dimitrie Anghelosopulos,

Cinstiți Părinți și Frați,

Iubiți Frați în Hristos,

Sfânta Biserică a Ierusalimului cinstește astăzi slăvita pomenire a Sfântului Sfințit Mucenic și Apostol Iacov Ruda Domnului cel numit Drept.

Acest Sfânt Iacov, care se numește pe sine, în epistola sa, „robul lui Dumnezeu şi al Domnului Iisus Hristos (Iacov 1,1), a fost numit episcop al Ierusalimului și a fost chemat la vrednicia de Apostol de către Domnul Însuși. Astfel, Sfântul Iacov se arată călăuzitor al întregii vieți duhovnicești, al transformării și organizării Bisericii Ierusalimului care, ca mamă a Bisericilor din întreaga lume, a fost prototip pentru fiecare Biserică în parte. Aceasta o mărturisește adresarea cu mare autoritate apostolică din epistola sa sobornicească, către „cele douăsprezece seminţii, care sunt în împrăştiere”, ale iudeilor care au crezut în Hristos.

Dumnezeiescul Iacov, care a fost numit de către Tatăl lui Dumnezeu Cuvântul cel Unul Născut,  cel dintâi Ierarh, păstor, învățător și iconom credincios al tainelor duhovnicești, a devenit piatra de temelie a lucrării apostolice – „piatra cea din capul unghiului fiind însuşi Iisus Hristos” (Efeseni 2,20) – a Bisericii Ierusalimului și cinstita prăznuire a Sfântului Iacov se referă la Tronul patriarhal apostolesc al Bisericii Sionului al cărui slujitor și urmaș al Sfântului Iacov Ruda Domnului este Smerenia noastră.

Pentru aceasta am coborât, însoțiți de cinstiți membrii Arhierei, Preoți și ierodiaconi, în Biserica Sfântului Iacov unde am săvârșit slujba patriarhală a marii Taine a dumnezeieștii Euharistii spre slava și cinstea Sfântului și Dreptului Iacov cel prăznuit astăzi, care prin sângele lui, s-a făcut împreună Mucenic cu Mântuitorul nostru Hristos cel răstignit.

Praznicul de astăzi al pomenirii Sfântului slăvitului Apostol Iacov Ruda Domnului și primul Ierarh al Bisericii Ierusalimului, care se referă la Tronul și rânduiala Bisericii noastre, constituie o mărturie nemincinoasă a continuității apostolice neîntrerupte, pecetluite în persoana fiecărui Întâi-stătător al Bisericii Ierusalimului, precum și a prezenței rugătoare neîntrerupte a tagmei Râvnitorilor, adică a cinstitei noastre Obști Aghiotafite și a credincioșilor noștri Elino-Ortodocși bine-credincioși bine înrădăcinați în Țara Sfântă. 

Pe acest mare Apostol și Mucenic al iubirii lui Hristos să-l rugăm strigând: Izbăvește de toată mâhnirea de acum și cea care va să vie de pe urma conflictelor de război din regiunea noastră și dăruiește nouă și întregii lumi dreptate și roada ei care este pacea.

La mulți ani cu pace! Amin.

Din partea Secretariatului General

Joi, 13/26 octombrie 2023, Patriarhia a sărbătorit întoarcerea moaștelor Sfântului Părinte între Sfinți, Sfântul Sava cel Sfințit.

În această zi, Biserica, și în special Biserica Ierusalimului, pomenește faptul că pe 13/26 octombrie 1965, moaștele Sfântului Sava cel Sfințit au fost aduse înapoi de la Veneția, unde fuseseră duse de către cruciați. Sfintele și nestricăcioasele moaște ale Sfântului Sava au fost dăruite Bisericii din care fac parte de către Biserica Romano-Catolică, după înlăturarea anatemei și începerea dialogului cu Biserica Ortodoxă în 1964.

Pentru aducerea moaștelor au mers la Veneția binecuvântații mitropoliți Gherman al Petrei și Vasile al Cezareei, părintele duhovnic al Mănăstirii Sfântul Sava, arhimandritul Serafim, și actualul mitropolit Chiriac al Nazaretului, care era pe atunci diacon. După primirea moaștelor Sfântului la Poarta Jaffa, acestea au fost expuse spre închinare la Biserica Sfântului Mormânt timp de o săptămână și apoi au fost mutate la Mănăstirea Sfântul Sava pe care a întemeiat-o, pentru a rămâne acolo spre binecuvântarea și tămăduirea Părinților Mănăstirii și a pelerinilor.

Acest eveniment a fost sărbătorit în acest an printr-o priveghere de toată noaptea la Mănăstire, condusă de ÎPS Mitropolit Ioachim al Helenoupolei, avându-i drept împreună-slujitori pe Părintele duhovnic al Mănăstirii, Arhimandritul Evdochim, pe egumenului Mănăstirii Păstorilor și pe Arhimandritul Ignatie de la Beit Jala, răspunsurile la strană fiind date de Ierodiaconul Simeon. La priveghere au participat membri ai turmei de credincioși din teritoriile ocupate din Betleem, Beit Jala și Beit Sahour.

Preafericitul Patriarh al Ierusalimului Teofil nu a participat la priveghere din cauza ostilităților în curs, însă a trimis următoarea Predică:

„Lumină a răsărit dreptului şi celor drepţi cu inima, veselie. Veseliţi-vă, drepţilor, în Domnul şi lăudaţi pomenirea sfinţeniei Lui!” (Psalmul 96, 11-12), exclamă Psalmistul.

Iubiți Părinți și Frați în Hristos,

Credincioși Creștini,

Slavă și mulțumire înalță azi lui Dumnezeu cel în Treime Sfânta Biserică a Ierusalimului la praznicul Aducerii Moaștelor Sfântului Sava cel Sfințit în Lavra care îi poartă numele.

Cinstea acordată de Sfânta Biserică Ortodoxă Apostolească Sfintelor Moaște ale Sfinților ei constituie o mărturisire a credinței în Învierea Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Și aceasta pentru că, potrivit dumnezeiescului Pavel, „Dacă nu este înviere a morților, nici Hristos n-a înviat. Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică este şi credinţa voastră” (1 Corinteni 15, 13-14).

Potrivit mărturiei Sfintei Scripturi, Moaștele Sfinților se disting prin harul lor ce izvorăște din lucrarea Sfântului Duh. Să-l ascultăm pe Sfântul Ioan Gură de Aur care spune: „Cel care vine aici cu credință poate cu adevărat să rodească mari isprăvi, pentru că nu numai trupurile, ci chiar și raclele Sfinților sunt pline de har duhovnicesc. Dacă aceasta s-a întâmplat în cazul lui Eisei și mortul care s-a atins de raclă a desfăcut legăturile morții și a venit iar la viață, cu mult mai mult acum, când harul este mai îmbelșugat, când lucrarea Duhului este mai amplă, cel care se atinge de raclă cu credință primește multă putere de acolo. De aceea și Moaștele Sfinților ni le-a lăsat Dumnezeu pentru că voiește să ne călăuzească spre râvna lor și să ni le dea ca limanuri și mângâiere trainică în necazurile ce ne apasă mereu”.

Faptul că Sfintele Moaște ale Sfinților sunt purtătoare ale harului lucrării Sfântului Duh constituie o dovadă clară a faptului că trupurile moarte ale Drepților și ale Sfinților vestesc Învierea lui Hristos așa cum foarte limpede învață Sfântul Ioan Damaschin zicând: „Aceștia s-au făcut vistierii și lăcașuri curate ale lui Dumnezeu, căci Dumnezeu spune: «Voi locui în ei și voi umbla și voi fi Dumnezeul lor» (2 Corinteni 6,16). «Căci sufletele drepților sunt în mâna lui Dumnezeu și nu se va atinge de ei chinul» (Înțelepciunea lui Solomon 3,1), spune Sfânta Scriptură. Căci moartea Sfinților este somn mai degrabă decât moarte. «Ca să rămână cineva pe totdeauna viu și să nu vadă niciodată moartea» (Psalmul 48, 9-10) și «Cinstit este înaintea Domnului moartea cuvioșilor Lui» (Psalmul 115,6). Ce este mai de preț decât a fi în mâna lui Dumnezeu? Căci Dumnezeu este viața și lumina și cei care sunt în mâna lui Dumnezeu în viață și lumină se află”.

Tocmai acesta este Învierea lui Hristos, adică lumina și viața lui Dumnezeu. „Eu sunt lumina lumii; cel ce Îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții” (Ioan 8,12). Și „Eu sunt învierea și viața” (Ioan 8,12), spune Domnul. 

Părintele nostru Sava L-a urmat pe Hristos, umblând în lumina Lui. De aceea a primit lumina vieții, adică a lui Hristos cel înviat și a dobândit nestricăciunea lutului său, adică a trupului său. Moaștele nestricate ale Sfântului Părintelui nostru Sava cel Sfințit constituie un izvor nesecat din care se revarsă mireasmă și puterea tămăduitoare a Sfântului Duh. 

Iată, deci, iubiții mei frați, însemnătatea Sfintelor Moaște și iată motivul pentru care Sfânta noastră Biserică Ortodoxă acordă o cinste deosebită Moaștelor Sfinților și Drepților ei. Să-l ascultăm din nou pe Sfântul Ioan Damaschin: „Faptul că prin intermediul cugetului, Dumnezeu a devenit locuitor al trupurilor Drepților o spune Apostolul Pavel: «Nu știți că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt Care este în voi?» (1 Corinteni 6,19). «Domnul este Duh» (2 Corinteni 3,17). Deci cum am putea să nu cinstim templele însuflețite ale lui Dumnezeu, lăcașurile însuflețite ale lui Dumnezeu? Pentru că aceștia, vii fiind, stau înaintea lui Dumnezeu cu îndrăzneală.”

Un astfel de templu însuflețit al lui Dumnezeu s-a arătat și de Dumnezeu purtătorul Părintele nostru Sava a cărui moarte este mai degrabă somn decât moarte, după cum mărturisește și imnograful zicând: „Cel ce ai fost smerit, fără răutate, blând, neprefăcut și pașnic, părinte, cu adevărat mai presus de om și nematerialnic în materie, casă a lui Dumnezeu preavrednică te-ai arătat, dându-ne nouă cu milostivire darurile care ți-au venit ție de la Dânsul.”

Iar noi, iubiții mei frați, care cinstim Aducerea Moaștelor Cuviosului Părintelui nostru Sava cel Sfințit, să-l rugăm pe acesta și pe Preabinecuvântata Născătoare de Dumnezeu și Maica Domnului zicând: Pe Hristos rugați-L să dăruiască lumii și regiunii noastre pace și mare milă. Amin. La mulți ani cu pace!”

Părinții s-au întors la Ierusalim trecând pe la Sfânta Mănăstire a Sfântului Teodosie, după obicei.

Din partea Secretariatului General

Ierusalim
22 octombrie 2023

În această dimineață, la Biserica Sfântului Mormânt, Patriarhul Ierusalimului, Peafericitul Teofil al III-lea, a ținut o rugăciune și o slujbă de pomenire pentru sufletele victimelor războiului din Gaza și pentru victimele atacului aerian israelian care a lovit joi complexul Bisericii Ortodoxe Sfântul Porfirie, ucigând cel puțin 18 persoane care căutau adăpost în biserica datând din secolul al V-lea și care are cel puțin 1616 ani.

„Facem apel să se trezească dorința unei vieți pașnice în toți cei care sunt plini de ură față de semenii lor, în special în cei care acum sunt în război sau se pregătesc de război”, a spus Patriarhul.

Cel puțin 450 de persoane se adăpostiseră în complexul bisericii din orașul Gaza când a fost lovit de un atac aerian israelian.

Patriarhia Ortodoxă a Ierusalimului a emis o declarație fermă cu privire la acest atac.

„Supraviețuitorii acestui atentat îngrozitor sunt rezistenți și plini de duhul lui Hristos”, a declarat Patriarhia. „Împreună cu ei, continuăm să afișăm credința în urma acestei cumplite încercări. Ne-am reunit ca o comunitate pentru a ne sprijini unii pe alții, rugându-ne pentru vindecare și putere în fața greutăților”.

În dimineața zilei de sâmbătă, 8/21 octombrie 2023, după Sfânta Liturghie de la Sfânta Biserică Sfinții Constantin și Elena, a fost săvârșit un Trisaghion pentru odihna sufletelor victimelor războiului din Gaza.

Această slujbă de pomenire a fost condusă de Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil, la rugăciune participând Arhiepiscopi și Părinți de la Sfântul Mormânt.

Din partea Secretariatului-General

Sărbătoarea Catedralei din Doha a fost celebrată și în acest an cu toată splendoarea bisericească. Din motive pastorale, sărbătoarea a fost mutată vineri.

  În ziua de joi, 29 septembrie/12 octombrie 2023, s-a slujit Vecernia Mare unită cu Litia. Răspunsurile la strană au fost date de corul Sfintei Biserici în limbile greacă și arabă, în prezența noului ambasador al Greciei la Doha, domnul Ioannis Ioannidis, și a comandantului adjunct al Apărării, domnul Argirios Kostouros. După terminarea Vecerniei, a avut loc un banchet pre-festiv, la care s-au adunat credincioșii păstoriți.

Vineri, 30/13 octombrie 2023, au avut loc Utrenia și Dumnezeiasca Liturghie arhierească, oficiate de ÎPS Arhiepiscop Macarie al Qatarului, cu participarea credincioșilor din Biserica locală.

După Sfânta Liturghie, a avut loc procesiunea cu Sfânta Icoană a Sfântului Isaac Sirul.

Din partea Sfintei Arhiepiscopii a Qatarului

Patriarhia Ierusalimului, care se roagă zilnic pentru pacea întregii lumi, se roagă fierbinte mai ales astăzi 4/17 octombrie 2023, conform declarației Patriarhilor și Întâi-Stătătorilor Bisericilor din Ierusalim, făcută publică la 13 octombrie 2023.

Rugăciunea a avut loc astăzi pe Înfricoșătoarea Golgota, pentru încetarea tuturor ostilităților în Israel și Gaza și pentru spiritul predominant al dialogului și al păcii și pentru ajutorarea tuturor celor răniți de război și în favoarea respectării fiecărui suflet uman drept chip al lui Dumnezeu.

Din partea Secretariatului-General