DENIA ACATISTULUI BUNEIVESTIRI LA PATRIARHIE

Vineri seara, pe 30 martie / 12 aprilie 2019, Denia Acatistului Buneivestiri a avut loc la Patriarhia Ierusalimului.

Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil s-a dus la Denie la Biserica Sfântului Mormânt, însoțit de Părintele Secretar General, ÎPS Arhiepiscop Aristarh al Constantinei, Părintele Kamarasis, Arhimandritul Nectarie, Părintele Teletarh, Arhimandritul Bartolomeu, și alți părinți aghiotafiți.

La acestă slujbă, după Tipicul Bisericii, s-a cântat canonul Acatistului, iar cele patru părți au fost citite apoi de Preafericirea Sa, Părintele Secretar General, ÎPS Arhiepiscop al Constantinei, Părintele Kamarasis, Arhimandritul Nectarie, și Părintele Teletarh, Arhimandritul Bartolomeu, răspunsurile la strană fiind date de protopsaltul corului Bisericii Sfântului Mormânt, Dl. Constantinos Spyropoulos în dreapta, și Arhimandritul Dimitrie în stânga, ajutați de studenții Școlii Patriarhale. La Denie au participat Consulul General al Greciei în Ierusalim, dl. Christos Sophianopoulos, și membrii consulatului grec, membri ai comunității creștine din Ierusalim, călugări, călugărițe și pelerini.

Din partea Secretariatului-General

 

httpv://youtu.be/7XOKQH7M3LA




BAZAR DE PAȘTE ÎN QATAR

Joi, pe 29 martie / 11 aprilie 2019, în curtea dintre reședința episcopală, Catedrala și sala de primire a Sfintei Arhiepiscopii din Qatar, a avut loc un Bazar de Paști.

La Bazar a fost o mare varietate de delicatese din bucătăriile arabă, grecească, sârbă, românească, moldovenească, rusă și ucraineană, oferite de diferite companii și de doamne membre ale congregației.

Bazarul a fost onorat de prezența ambasadorilor Australiei și Palestinei și a reprezentanților Greciei, Republicii Cipru și Elveției în Qatar, precum și a reprezentanților altor doctrine creștine din Doha.

Fotografiile sunt atașate.

Din partea Sfintei Arhiepiscopii din Qatar




DUMINICA SFINTEI CRUCI LA PATRIARHIE

Pe 18/31 martie 2019, Patriarhia a sărbătorit duminica Închinării la Cinstita și de  Viață-Dătătoarea Cruce, spre încurajarea credincioșilor, astfel încât ei să poată continua perioada dificilă a postului de dinaintea Sfintelor Paști.

  1. Vecernia

Vecernia Mare din ajunul sărbătorii s-a ținut la catoliconul Bisericii Sfântului Mormânt, fiind oficiată de Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil, având drept împreună-slujitori Arhiepiscopi în Sfântul Altar, ieromonahi și diaconi aghiotafiți, răspunsurile la strană fiind date de protopsaltul de la Biserica Sfântului Mormânt, Constantinos Spyropoulos. La slujbă au participat credincioși și pelerini locali.

La sfârșitul Vecerniei, soborul patriarhal s-a întors la sediul Patriarhiei.

  1. În ziua sărbătorii

Sfânta Liturghie s-a slujit la Mormântul Dătător de Viață al Domnului, fiind oficiată de Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil, împreună cu Arhiepiscopii Patriarhiei Ecumenice, Mitropolitul Emanuel al Franței și Mitropolitul Amfilohie al Andrianoupolei, Arhiepiscopi ai Frăției Aghiotafite, ÎPS Mitropolit Isihie al Capitoliei, ÎPS arhiepiscopi: Aristarh al Constantinei, Dimitrie al Lyddei, Nectarie al Anthedonului, Mitropolitul Ioachim al Helenoupolei. De asemenea, au slujit ieromonahi aghiotafiți, protos fiind Geronda Kamarasis, Arhimandritul Nectarie, iar răspunsurile la strană au fost date de protopsaltul corului de la Biserica Sfântului Mormânt, Constantinos Spyropoulos și de Arhimandritul Dimitrie. La slujbă au participat Consulul General al Greciei, domnul Christos Sophianopoulos, împreună cu numeroși credincioși.

Sfânta Liturghie a fost urmată de o litanie, de trei ori în jurul Sfântului Mormânt și în jurul altarelor, cu închinarea la Cinstita Cruce cu Cinstitul Lemn.

A urmat întoarcerea la sediul Patriarhiei, unde Preafericirea Sa S-a adresat tuturor celor prezenți, după cum urmează:

„Cu lemnul a golit întâi vrăjmașul raiul, pentru mâncare aducând moarte; iar lemnul Crucii înfingându-se în pământ, a adus oamenilor îmbrăcăminte de viață și toată lumea s-a umplut de toată bucuria. Pe care văzând-o pusă spre închinare, împreună să strigăm lui Dumnezeu, popoare, cu credința: Plină este de slavă casa Lui!” spune imnograful Bisericii.

Astăzi, iubiti frați și surori, ziua cinstirii Sfintei Cruci, ne-am dus la Locul Căpățânii, pe Golgota, unde Domnul nostru Iisus Hristos a adus jertfă pentru noi Patimile Sale mântuitoare, precum și învierea Sa cea de viață-dătătoare și Dumnezeiasca Euharistică Doxologie, și ne-am făcut părtași și comunicatori ai bucuriei și puterii lemnului vieții, al Crucii.

„Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8:34). Oricine dorește să se facă ucenicul meu și să îmi urmeze ca învățăcel, să pună capăt oricărei prietenii și legături cu cei stricați prin păcat și cu statornicie să se hotărască să sufere pentru mine nu doar necazuri și încercări, ci și moartea pe cruce, și apoi să Îmi urmeze Mie, urmându-Mi exemplul.

Hristos cere lepădarea de sine a celor care doresc să-L urmeze, pentru că nașterea, viața și moartea Lui au fost un act continuu al lepădării de sine și al auto-chenozei, așa cum ne învață Sf. Pavel atunci când spune: „Ci S-a deşertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, şi la înfăţişare aflându-Se ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, şi încă moarte pe cruce” (Filip. 2:7-8).

Cu alte cuvinte, Crucea lui Hristos nu este numai simbolul în sine, ci și întruparea chenozei lui Hristos, și anume a lepădării Sale de sine și a smereniei Sale desăvârșite. Învățătura Crucii este fundamentul credinței și izvorul puterii mântuitoare a credincioșilor în Cristos, Cel Răstignit și Înviat. De aceea spune Sf. Pavel: „Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu” (1 Cor. 1:18). Aceasta înseamnă că credința noastră nu ar trebui să fie bazată pe o înțelepciune noetică a oamenilor, ci pe puterea nezdruncinată a lui Dumnezeu: „Pentru ca credinţa voastră să nu fie în înţelepciunea oamenilor, ci în puterea lui Dumnezeu” spune Sf. Pavel din nou (1 Cor. 2:5).

Iată de ce Sfânta noastră Biserică, prin inspirația Sfinților Părinți, a pus cinstirea Sfintei Cruci la jumătatea Postului Mare: „Staţi deci tari, având mijlocul vostru încins cu adevărul şi îmbrăcându-vă cu platoşa dreptăţii” (Efes. 6:14), poruncește Sf. Pavel. Iar platoșa dreptății nu este altceva decât Sfânta și de Viață-Dătătoarea Cruce a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Pe această cruce a neprihănirii lui Hristos au urmat-o mucenicii iubirii lui Hristos, precum și toți sfinții. Această Cruce foarte prețioasă a lui Hristos, sau mai bine spus, taina nedeslușită a Crucii, suntem chemați să o studiem ca soldați buni ai lui Hristos, să o studiem și să trăim după cuvântului Crucii, și să o avem ca mod de gândire și viață . Ar trebui să facem acest lucru pentru ca adevărata lumină să ne îndrume pașii către viața veșnică a Împărăției Cerurilor.

Și împreună cu Sf. Ioan Damaschinul, să spunem: „această [Cruce este] învierea morților, sprijinul celor ce stau în picioare, cârja celor bolnavi … mântuirea sufletului și a trupului, alungă tot răul, face toate lucrurile bune, este îndepărtarea păcatului, planta învierii, lemnul vieții veșnice. Fie ca acelora care ne închinăm ei să ni se dea partea noastră în Hristos cel răstignit [și înviat]. Amin. Să aveți o perioadă pascală bună.”

Din partea Secretariatului-General




DUMINICA ORTODOXIEI LA PATRIARHIE

Duminică, 4/17 martie 2019, Patriarhia a prăznuit Duminica Ortodoxiei în Sfânta Biserică a Învierii.

În această duminică, prima din Sfântul și Marele Post, Biserica prăznuiește triumful reprezentat de restabilirea cultului Sfintelor Icoane, după un veac și jumătate de prigonire și distrugere a acestora de către iconoclaști, în timpul Împăratului Mihail și a mamei sale, Sfânta Teodora, pe când era Patriarh Sfântul Metodie Mărturisitorul.

Biserica face în această zi pomenirea apărătorilor Sfintelor Icoane, bine-credincioși Patriarhi, Ierarhi, Împărați și simpli credincioși, ca mărturisitori ai venirii în trup pe pământ a Domnului nostru Iisus Hristos.

           

  1. Vecernia

Acest eveniment, care se identifică cu Ortodoxia, validat de al VII-lea Sinod Ecumenic din anul 787 d.Hr., a fost prăznuit de Biserica Ierusalimului prin Vecernia săvârșită seara în Biserica Învierii. A fost tămâiată Piatra Ungerii, Sfântul Mormânt, Golgota, iar apoi a urmat Vohodul Mare și Litia. Slujba a fost condusă de Părintele nostru Teofil, Patriarhul Ierusalimului, însoțit de Arhierei, membrii ai Sfântului Sinod, Preoți și Diaconi Aghiotafiți. A cântat Protopsaltul Constantin Spiropulos și au participat numeroși credincioși.   

 

  1. Ziua Praznicului

În ziua Praznicului s-a săvârșit Sfânta Liturghie în Biserica Învierii, sub conducerea Preafericitului Părintelui nostru Teofil, Patriarhul Ierusalimului, având ca împreună-liturghisitori pe Preasfințitul Isihie, Mitropolitul Capitoliadei, Preasfințiții Arhiepiscopi Aristarh al Constantinei, Teodosie al Sevastiei, Dimitrie al Lidei, Macarie al Catarelor, Preasfințitul Ioachim, Mitropolitul Elenupolei și preoți Aghiotafiți, în frunte cu Arhimandritul Nectarie, Gheron al Camarasei. A cântat Protopsaltul Constantin Spiropulos, a fost prezent Consulul General al Greciei, domnul Hristos Sofianopulos și au participat numeroși credincioși localnici și pelerini.

Sfânta Liturghie a fost urmată de procesiunea cu Sfintele Icoane. A fost înconjurat Sfântul Mormânt de trei ori și fiecare altar o dată, iar apoi a fost citit Actul Sinodal al Ortodoxiei cuprins în Triod.

După aceasta, în sunetul clopotelor, s-a mers la Patriarhie unde s-au adresat omagii Preafericitului care a rostit această cuvântare în limba greacă:

 

„Arătatu-s-a cu adevărat lumii dumnezeiescul har, slavă și cinste se arată acum, saltă Biserica primind podoaba goliciunii sale”, spune Sfântul Părintele nostru Teodor Studitul.

 

Iubiți frați în Hristos,

Evlavioși creștini și închinători,

Astăzi Sfânta Biserică a noastră, a Ortodocșilor, face pomenirea înălțării Sfintelor și cinstitelor Icoane, săvârșită de evlavioșii și pururea-pomeniții Împărați ai Constantinopolului Mihail și mama sa Teodora în timpul Sfântului Patriarh Metodie Mărturisitorul.

Erezia iconoclasmului, adică necinstirea Sfintelor Icoane, a reînviat erezia arianismului, condamnată de Sfintele Sinoade Ecumenice, și a nestorianismului, care nega desăvârșita dumnezeire a lui Dumnezeu Cuvântul, a Domnului nostru Iisus Hristos, Care S-a făcut om, întrupându-Se din Născătoarea de Dumnezeu și pururea Fecioară Maria.

Iată de ce Sfântul Teodor Studitul spune: „Saltă Biserica primind podoaba goliciunii sale”. Podoaba pe care a primit-o Biserica este, potrivit Sfântului Chiril al Alexandriei, unirea după ipostas a lui Dumnezeu Cuvântul cu firea noastră omenească pe care în Duhul Sfânt a luat-o asupra Sa.

Marea și nepătrunsa taină a dumnezeieștii Iconomii, adică întruparea lui Dumnezeu Cuvântul, constituie temelia nesurpată a învățăturii creștine și în special a credinței noastre Ortodoxe, așa cum este mărturisită de Sfinții Apostoli și Evangheliști și mai cu seamă de Sfântul Ioan Teologul care spune: „Și Cuvântul S-a făcut trup și S-a sălășluit între noi și am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har și de adevăr” (Ioan 1, 14). Și în alt loc spune: „Ce era de la început, ce am auzit, ce am văzut cu ochii noștri, ce am privit și mâinile noastre au pipăit despre Cuvântul vieții” (1 Ioan 1, 1).

Cu adevărat, iubiții mei frați, astăzi s-a arătat lumii dumnezeiescul har pentru că Hristos Cuvântul, Noul Adam, a redat Bisericii Sale podoaba ei. „Sărbătorea, prăznuia poporul Domnului cel cu numele lui Hristos, văzând Biserica iarăși strălucind de frumusețea chipului dumnezeiesc pe care Dumnezeu ca om l-a purtat ca să ne mântuiască pe noi”, cântă imnograful.

Cu alte cuvinte, închipuirea în icoană și redarea lui Dumnezeu Cuvântul întrupat se referă la firea Lui omenească, iar nu la firea Lui dumnezeiască. „A sărăcit, a flămânzit și a însetat cu trupul Cuvântul, acestea fiind însușiri ale firii umane prin care este cuprins. Dar, după dumnezeire, Acesta este simplu și nu poate fi cuprins”, spune Sfântul Teodor Studitul. „Cine poate întocmi o asemuire a lui Dumnezeu Care este nevăzut, netrupesc, necuprins și fără formă? Este așadar culmea nebuniei și a necuviinței a da formă dumnezeirii”, învață Sfântul Ioan Damaschin.

Noi, frații mei, ascultând de Sfânta tradiție și de învățătura Bisericii lăsate de Sfinții Apostoli și Părinți, nu ne închinăm și nu venerăm materia, adică icoana în sine, ci prototipul, adică pe cel redat în icoană, după cum spune Marele Vasile: „Cinstea adusă icoanei se transmite prototipului”. Ne închinăm și sărutăm Sfintele Icoane prin raportare, nu ca venerare, nu ca niște pe dumnezei, ci ca pe icoane ale arhetipurilor.

În plus, prin Sfintele Icoane se sfințesc ochii celor care le privesc și tot prin icoane mintea se ridică spre cunoașterea lui Dumnezeu.

Această credință mărturisind-o euharistic în Sfânta Biserică a Învierii rugăm pe Dumnezeu Mântuitorul nostru să ne învrednicească a ajunge și la Învierea Sa cea de a treia zi. Împreună cu imnograful să spunem: „Cuvântul Tatălui cel necuprins din tine, Născătoare de Dumnezeu, S-a cuprins, întrupându-Se; și chipul cel întinat la chipul cel dintâi întorcându-l cu dumnezeiasca podoabă l-a amestecat. Deci, mărturisind mântuirea îl închipuim cu fapta și cuvântul”. Amin.   

 

Din partea Secretariatului General

 

httpv://youtu.be/-vl1id7cBUE




SĂRBĂTOAREA SFÂNTULUI GHERASIM DE LA IORDAN LA PATRIARHIE

  În Duminica Ortodoxiei, pe 4/17 martie 2019, Patriarhia a făcut pomenirea Dreptului  nostru Părinte Gherasim din Iordania, la Sfânta Sa Mănăstire, pe malul vestic al râului Iordan, înainte de estuarul său spre Marea Moartă.

Sfântul Gherasim a trăit în secolul al V-lea, venind în Țara Sfântă din Lichia ,din Asia Mică și a nevoit în același timp cu Sfântului Iftimie cel Mare și Sfântul Chiriac, anahoritul. El a negat erezia monfizismului, i-a condus pe mulți călugări la perfecțiunea monahală în Hristos, și a fost considerat vrednic de darul minunilor făcute.

The chanting was delivered by the Hegoumen Archimandrite Chrysostom and pilgrims from Greece and Cyprus, while the service was attended by a very large congregation of local faithful and pilgrims who venerate the Saint.

În cinstea acestei pomeniri, în Sfânta Mănăstire menționată s-a slujit Vecernia seara, și s-a făcut o priveghere de toată noaptea, iar Sfânta Liturghie s-a slujit în ziua sărbătorii, condusă de ÎPS Arhiepiscop Teofan al Gherassei, având drept împreuna-slujitori ieromonahi și preoți aghiotafiți din alte Biserici din Grecia și Cipru. Răspunsurile la strană au fost date de Arhimandritul Hrisostom și de pelerinii din Grecia și Cipru, la slujbă fiind prezenți numeroși credincioși și pelerini locali care l-au cinstit pe Sfânt.

Înalt Preasfinția Sa S-a adresat celor adunați la slujbă cu referire la importanța Duminicii Ortodoxiei și a vieții mistice conștiente a credincioșilor, în special în această perioadă a Sfântului și Marelui Post.

Sfânta Liturghie a fost urmată de o procesiune cu icoanele și cu icoana Sfântului Gherasim în jurul Sfintei Mănăstiri și s-a încheiat cu o masă bogată de post oferită de ospitalierul și harnicul egumen, Arhimandritul Hrisostom.

Din partea Secretariatului-General

httpv://www.youtube.com/watch?v=PkCUZ7kw2eI



MINUNEA COLIVEI SFÂNTULUI TEODOR TIRON

Sâmbătă dimineața, în prima săptămână a Postului Mare, pe 3/16 martie 2019, s-a facut pomenirea minunii grâului fiert al Sfântului Mare Mucenic Teodor Tirul, la Sfânta Mânăstire a Sfinților Teodor de lângă Poarta Nouă. La această sărbătoare, Biserica le amintește credincioșilor că Sfântul Teodor Tiron i-a apărut într-un vis arhiepiscopului Eudoxie al Constantinopolului și l-a sfătuit să le spună credincioșilor să mănânce grâu fiert pentru a evita hrana oferită ca sacrificiu idolilor, pe care Iulian Apostatul o împărțise pe piața Constantinopolului.

Atât Vecernia, cât și Sfânta Liturghie au fost conduse de IPS Mitropolit Ioachim al Helenoupolei, avandu-i drept împreună slujitori pe Arhimandriții Matei, Ștefan, Meletie și pe Preotul George, răspunsurile la strană fiind date de Arhimandritul Dimitrie. La slujbă au participat credincioși din Ierusalim și pelerinii.

Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil și părinți aghiotafiți au venit ca să se închine în timpul Sfintei Liturghii.

Soborul arhieresc și cei care au fost la slujbă au participat la o agapă oferită de Arhimandritul Alexie, egumenul.

Din partea Secretariatului-General

httpv://youtu.be/ri18CJ0IKAs




ACATISTUL NĂSCĂTOAREI DE DUMNEZEU (STAREA I) LA PATRIARHIE

În seara zilei de vineri, 2/15 martie 2019 a avut loc slujba Imnului Acatist (Starea I) în Sfânta Biserică a Învierii.

Această slujbă, ce a cuprins Canonul „Deschide-voi gura mea”, și icoasele Stării I a Imnului Acatist „Îngerul cel mai-întâi stătător”, săvârșită în cadrul Pavecerniței Mici, a fost condusă de Preafericitul Părintele nostru Teofil Patriarhul Ierusalimului. Au cântat Protopsaltul Sfintei Biserici a Învierii, domnul Constantin Spiropulos, și Arhimandritul Dimitrie. Au luat parte localnici din Ierusalim și pelerini, fiind prezent și Consulul General al Greciei la Ierusalim domnul Hristos Sfianopulos. Către aceștia Preafericitul a ținut această cuvântare:

 

„Îngerul cel mai întâi stătător din cer a fost trimis să zică Născătoarei de Dumnezeu: Bucură-te. Și împreună cu glasul cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, întrupat, s-a spăimântat și a stat strigând către dânsa unele ca acestea: Bucură-te, cea prin care răsare bucuria; bucură-te, cea prin care piere blestemul”, spune autorul acestui imn teologic care se referă la Bunavestire a Născătoarei de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria, precum și la taina negrăită care s-a săvârșit într-însa prin Duhul Sfânt, taina Întrupării lui Dumnezeu Cuvântul, a Domnului nostru Iisus Hristos.

Iubiți frați în Hristos,

Evlavioși creștini și închinători,

Sfânta Slujbă a Imnului Acatist al Maicii Domnului constituie un element distinctiv al Sfântului și Marelui Post al Paștilor, adică al Praznicului îngropării de trei zile și al strălucitei Învieri a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Iar Învierea din morți a Domnului nostru Iisus Hristos se referă în esență la firea noastră omenească pe care Și-a asumat-o Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, după cum mărturisește Sfântul Ioan Evanghelistul zicând: „Și Cuvântul S-a făcut trup și S-a sălășluit între noi și am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har și de adevăr” (Ioan 1, 14).

Marea și negrăita taină a Întrupării lui Dumnezeu Cuvântul nu constituie o teorie filozofică sau o născocire, ci un fapt concret și neîndoielnic din istorie care a avut loc în timp și în spațiu prin persoana Născătoarei de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria, după cum mărturisește Evanghelistul Luca atunci când zice: „Și intrând îngerul la ea a zis: Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei. Și iată, vei lua în pântece și vei naște fiu și vei chema numele Lui Iisus” (Luca 1, 28, 31). „Și a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta de vreme ce eu nu știu de bărbat? Și răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea și Sfântul Care Se va naște din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema” (Luca 1, 34-35).   

Cuvintele: „Bucură-te, cea plină de har” rostite de îngerul Gavriil către Fecioara Maria se referă la două aspecte. Primul este faptul că prin acest glas netrupesc al Îngerului, adică prin glasul Duhului Sfânt, Fecioara Maria s-a făcut vas al dumnezeiescului har, iar dumnezeiescul har a slobozit-o de orice păcat omenesc și astfel S-a întrupat din ea în chip ipostatic Dumnezeu Cuvântul Hristos. În al doilea rând, cuvintele: „Bucură-te” ale îngerului se referă la faptul că a strălucit în lume bucuria mânuirii. Și aceasta pentru că a pierit blestemul care îi ținea legat cu lanțul stricăciunii și al morții pe cei întâi-zidiți, pe Adam și pe Eva, după cum formulează Iosif Imnograful zicând: „Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu, vasul bucuriei prin care blestemul strămoașei s-a dezlegat” și: „Ridicarea lui Adam, bucură-te, Fecioară, Mireasa lui Dumnezeu, omorârea Iadului”.

Sfântul Ioan Damaschin cheamă toate neamurile și toată seminția omenească să cinstească nașterea Maicii lui Dumnezeu Maria, pentru că aceasta a născut lumii vistierie de bunătăți nejefuită. Prin ea Ziditorul întreaga fire spre mai bine a mutat-o, prin umanitate. Dacă omul, și minte și materie fiind, este legătură între întreaga Zidire văzută și nevăzută, atunci Creatorul, Cuvântul lui Dumnezeu, unindu-Se cu firea oamenilor, prin aceasta S-a unit cu întreaga Zidire”.

Cu alte cuvinte, datorită Născătoarei de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria, Ziditorul, adică Dumnezeu Tatăl și Creatorul lumii, a mutat spre mai bine întreaga fire prin intermediul firii omenești a lui Hristos pe care a luat-o din curatele sângiuri ale Maicii Sale. Deci, dacă omul, care este între minte și materie, constituie o legătură între întreaga zidire văzută și nevăzută, atunci Cuvântul lui Dumnezeu, de vreme ce S-a unit cu firea omenească, prin aceasta S-a unit cu toată Zidirea.

Iată deci de ce Născătoarea de Dumnezeu și pururea Fecioara Maria este recunoscută drept cea mai slăvită creație a lui Dumnezeu atât pe pământ cât și în cer. Și iată de ce preabinecuvântata Născătoare de Dumnezeu este considerată „mai cinstită decât oștile îngerești ale Heruvimilor și mai slăvită fără de asemănare decât Serafimii”.

Acest imn al Maicii Domnului, de slavă și de cerere în același timp, a fost rânduit de Sfinții Părinți ai Bisericii să fie cântat pe tot parcursul Sfântului și Marelui Post al Paștilor, pentru că Preasfânta Născătoare de Dumnezeu este prin excelență mijlocitoarea noastră către Dumnezeu.

Cu alte cuvinte, Maica Domnului este cea care mijlocește pentru noi, toți oamenii care o chemăm. Aceasta se datorează faptului că Născătoarea de Dumnezeu s-a împărtășit de dumnezeiasca slavă a Fiului și Dumnezeului ei și Domnul nostru Iisus Hristos prin nepătrunsa taină a dumnezeieștii Iconomii, adică a întrupării lui Dumnezeu Cuvântul. „Cât sunt de necercetate judecățile lui Dumnezeu și cât de nepătrunse căile Lui!” (Romani 11, 33), spune Apostolul Pavel.

Dragostea lui Dumnezeu, mila lui nemăsurată și iubirea Lui de oameni negrăită ne cheamă prin propovăduirea Sfântului Apostol Pavel, mai ales acum în timpul Marelui Post, „la cunoașterea tainei lui Dumnezeu Tatăl și a lui Hristos în care sunt ascunse toate vistieriile înțelepciunii și ale cunoștinței” (Coloseni 2, 2-3). Iar vistieriile ascunse ale înțelepciunii și cunoștinței Mântuitorului nostru Dumnezeu nu sunt altele decât lumina necreată a adevărului lui Dumnezeu, „Care voiește ca toți oamenii să se mântuiască și la cunoștința adevărului să vină” (1 Timotei 2, 4), potrivit înțeleptului Pavel.

Să-L rugăm și noi, iubiții mei frați, pe Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos ca, pentru rugăciunile Preabinecuvântatei Stăpânei noastre, Născătoarea de Dumnezeu, să ne învrednicim a străbate calea sfântului Post în pocăință și să ajungem la Învierea Mântuitorului nostru Hristos cea purtătoare de lumină, ascultând cuvintele imnografului Bisericii care spune: „Venit-a Postul, maica curăției, cea care învinovățește păcatul și este vestitoarea pocăinței, purtarea îngerilor și mântuirea oamenilor. Să strigăm credincioșii: Dumnezeule, miluiește-ne pe noi!”. Amin. 

 

Din partea Secretariatului General

httpv://youtu.be/1dU0OLHjpFw                     




PRIMA LITURGHIE A DARURILOR ÎNAINTE-SFINȚITE DIN PERIOADA POSTULUI MARE

În Miercurea Cenușei, dimineața, din prima săptămână a Sfântului și Marelui Post, s-au oficiat Utrenia, Ceasurile și Sfânta Liturghie a darurilor înainte-sfințite, la rugăciune participând Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil. La rugăciune au participat Arhiepiscopi aghiotafiți, preoți și călugării, răspunsurile la strană fiind date de Arhimandritul Evsevie, de Arhimandritul Alexie, tipicarul, de studenții Școlii Patriarhale și de Arhimandritul Dimitrie. La slujbe au participat numeroase monahii, credincioși locali și pelerini.

Sfânta Liturghie a darurilor înainte-sfințite s-a slujit, de asemenea, pe Golgota, în dimineața aceleiași zile, la ora 8 dimineața, condusă de Părintele Schevofilax, ÎPS Arhiepiscop Isidor al Hierapolei, având drept împreună-liturghisitori preoți slujitori de la Biserica Sfântului Mormânt și Ierodiaconul Patrichie. Părinții de la Sfântul Mormânt au dat răspunsurile la Sfânta Liturghie, la rugăciune participând ÎPS Arhiepiscop Macarie al Qatarului și creștini evlavioși.

Din partea Secretariatului-General

httpv://youtu.be/yH8lUpfAQuQ




VECERNIA POCĂINȚEI LA BISERICA SFÂNTULUI IACOB RUDA DOMNULUI

În Duminica Lăsatului Secului pentru Postul Mare, pe 25 februarie/ 10 martie 2019, la ora 14.30, Vecernia Pocăinței s-a slujit la Catedrala Sfântului Iacob Ruda Domnului, condusă de ÎPS Arhiepiscop Filumen al Pellei care a citit rugăciunea iertării credincioșilor, cu ocazia începutului Postului Mare.

Din partea Secretariatului-General




RUGĂCIUNEA IERTĂRII CU OCAZIA ÎNCEPUTULUI POSTULUI MARE

În duminica lăsatului secului, pe 25 februarie / 10 martie 2019, la ora 17:00, la slujba Pavecerniței Mici, la Sfânta Biserică a Sfinților Constantin și Elena, Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil a citit rugăciunea de iertare cu ocazia începutului Postului Mare.

Citirea rugăciunii a fost urmată de îmbrățișarea frățească a iertării dintre Arhiepiscopii Aghiotafiți și Preafericirea Sa și schimbul de urări de iertare dintre ceilalți părinți, călugărițe și pelerini. La sfârșitul slujbei, toți s-au întors în chilie pentru rugăciune personală, sediul Patriarhiei rămânând închis până miercuri din prima săptămână a Postului Mare.

Din partea Secretariatului-General

           

httpv://youtu.be/tkyouh1GFd4