1

PRIMELE TREI ZILE DIN SFÂNTUL ȘI MARELE POST

De luni, 5 martie/18 martie, până miercuri, 7 martie/20 martie 2024, în prima săptămână din Postul Mare, Preafericitul Părinte și Patriarh al Ierusalimului Teofil, purtând cârja patriarhală, a mers la biserica mănăstirii Sfinților Constantin și Elena și a condus slujba Vecerniei Mari.

În dimineața zilei de miercuri din prima săptămână a Postului Mare, a condus prima Liturghie a Darurilor Înainte Sfințite, la care au participat, rugânduse cu cucernicie, Părinții de la Sfântul Mormânt, Înaltpreasfințiții Părinți, Ieromonahi, Ierodiaconi,  monahi și credincioșii.

Din partea Secretariatului General

 




RUGĂCIUNEA IERTĂRII LA PATRIARHIE

În seara Duminicii Lăsatului Secului din Săptămâna Brânzei, pe 4/17 martie 2024, în cadrul Pavecerniței Mici în Biserica Mănăstirii Sfinților Constantin și Elena, Preafericitul Părinte și Patriarh al Ierusalimului Teofil a citit rugăciunea de iertare a păcatelor ca pregătire foarte importantă pentru intrarea în Sfântul și Marele Post.

După citirea rugăciunii de iertare, episcopii și preoții, monahii și monahiile au cerut iertare și binecuvântare de la Preafericitul, s-au iertat unii pe alții și au urcat la chiliile lor pentru începutul Postului Mare.

Din partea Secretariatului General




PARASTASUL DE PATRUZECI DE ZILE AL EGUMENULUI DE LA KATAMON, ARHIMANDRITUL TEODORIT

Luni, 27 februarie/ 11 martie 2024, s-a slujit Sfânta Liturghie pe Înfricoșătoarea Golgota de către Părintele Secretar General, Arhiepiscopul Aristarh al Constantinei, împreună cu Arhimandriții Ștefan, Ieronim, Macarie, Claudiu, Hristodul și Dionisie, Preotul Atanasie, Arhidiaconul Marcu și Ierodiaconul Simeon. Răspunsurile la strană au fost date de Ierodiaconul Dositeu și de Preotul Ioan, la slujbă participând călugări, călugărițe și membri ai Bisericii din Ierusalim.

După Sfânta Liturghie, parastasul de patruzeci de zile a Sfântului Arhimandrit Teodorit, egumenul de la Katamon, a fost condus de Preafericitul Părinte și Patriarh al Ierusalimului Teofil, la slujbă participând Mitropolitul Isihie al Kapitoliadei, Arhiepiscopii Aristarh al Constantinei și Isidor al Hierapolei, ieromonahii și ierodiaconii Patriarhiei, care s-au rugat pentru odihna sufletului său în pământul celor vii, împreună cu cei sfinți și drepți, unde se bucură de lumina dumnezeieștii Treimi.

Din partea Secretariatului-General




SĂRBĂTOAREA SFÂNTULUI PORFIRIE, EPISCOPUL GAZEI, LA PATRIARHIE

Duminică, 26 februarie/10 martie 2024, pomenirea Sfântului Mucenic Porfirie, Episcopul Gazei, s-a făcut de către Patriarhie în Sfânta Mănăstire care îi poartă numele în orașul Gaza, aflat în prezent în suferință.

La această sărbătoare, întreaga Biserică, în special cea din Ierusalim, pomenește faptul că Sfântul Porfirie, originar din Tesalonic, a venit în Țara Sfântă și a fost hirotonit preot și apoi episcop al Gazei. La porunca împăratului, a distrus ultimul bastion al idolatriei din Gaza și a sfințit o Biserică. Se pomenește și prezența creștină în Gaza de-a lungul secolelor.

În această Mănăstire, Reprezentantul Patriarhal, ÎPS Arhiepiscop Alexie al Tiberiadei, împreună cu ieromonahul Sila, a săvârșit Sfânta Liturghie praznicală, la rugăciune participând aproximativ patru sute de membri ai turmei noastre. Aceștia sunt solicitanții de azil care primesc cazare și ospitalitatea și sunt salvați prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu de război, ale cărui victime au fost optsprezece persoane. Domnul să le odihnească sufletele în pământul celor vii.

Din partea Secretariatului-General




SÂMBĂTA MOȘILOR LA PATRIARHIE

Urmând rânduiala Triodului, Patriarhia a dedicat ziua de sâmbătă, 25 februarie/9 martie 2024, rugăciunii pentru odihna sufletelor celor adormiți.

În acest scop, vineri după-amiază, în Biserica monahală și patriarhală Sfinții Constantin și Elena, s-a intonat Canonul pentru cei răposați și s-a rostit o rugăciune de pomenire, condusă de Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil, care a făcut rugăciunea pentru odihna Sfinților Patriarhi ai Ierusalimului, a arhiereilor, preoților, monahilor și monahiilor care se odihnesc acolo întru Domnul de secole.

În dimineața sâmbetei amintite, în Cimitirul de pe Muntele Sionului, s-a săvârșit Sfânta Liturghie de către Preotul Ioannis, avându-l drept împreună-slujitor pe Părintele George Baramki, sub purtarea de grijă a directorului general al Școlii Patriarhale, Părintele Dragoman, Arhimandritul Matei. La finalul Sfintei Liturghii, ÎPS Arhiepiscop Aristarh al Constantinei a săvârșit o slujbă de pomenire și un Trisaghion pentru Părinții răposați de la Sfântul Mormânt care sunt înmormântați acolo, iar Părinții Farah Bandour și George Baramki au săvârșit și ei Trisaghion pentru membrii răposați ai turmei noastre ortodoxe.

Din partea Secretariatului-General




SĂRBĂTOAREA SFÂNTULUI SFINȚITULUI MUCENIC HARALAMBIE LA PATRIARHIE

Vineri, 10/23 februarie 2024, Patriarhia a sărbătorit hramul Sfântului Sfințit Mucenic Haralambie în Sfânta sa Mănăstire, care este adiacentă Bisericii Sfântului Mormânt la nord și în apropierea Porții prin care Domnul a trecut spre Golgota, cunoscută și sub numele de a opta stație de pe Drumul Crucii.

În această zi de sărbătoare, Biserica amintește că Sfântul Haralambie a fost preot în Magnesia Tesaliei și a mucenicit ca mărturisitor al lui Hristos în timpul domniei lui Severus și a conducătorului Lucian al Magnesiei, în anul 198.

Sfântul Haralambie este cinstit de credincioși ca sfânt care protejează de ciumă și alte boli infecțioase.

Sfântul Haralambie a fost cinstit în Mănăstirea menționată mai sus cu Vecernia, joi după-amiaza și cu Sfânta Liturghie vineri dimineața, condusă de ÎPS Arhiepiscop Teofan al Gerasei, împreună cu Arhimandriții Filumen și Amfilohie, Părintele Haralambie Bandur și Iierodiaconul Dositeu. Răspunsurile la strană au fost date de Ierodiaconul Simeon și de elevii Școlii Patriarhale de pe Sion, în prezența membrilor Consulatului General al Greciei la Ierusalim, a monahilor și monahiilor și a membrilor laici ai Bisericii.

Înainte de Sfânta Împărtășanie, Preasfinția Sa a rostit predica despre sfințenia, mucenicia și vârsta înaintată a Sfântului Mucenic Haralambie în Biserica Ortodoxă, precum și despre ocrotirea sa pentru credincioșii ortodocși.

În timpul Sfintei Liturghii, Sfânta Mănăstire a fost vizitată de Preaferictul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului, Teofil, împreună cu Părinții Sfântului Mormânt, pentru a se închina.

Soborul patriarhal și arhieresc și cei prezenți au primit o agapă din partea râvnitorului chivernisitor al Mănăstirii, Arhimandritul Calist.

Din partea Secretariatului-General




SĂRBĂTOAREA SFINȚILOR TREI IERARHI LA ȘCOALA PATRIARHALĂ DE PE SION

Luni, pe 30 ianuarie/12 februarie 2024, Patriarhia i-a prăznuit pe Sfinții Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur.

În această zi de sărbătoare, Biserica îi cinstește pe Sfinții Trei Ierarhi ca învățători ai credinței, apărători ai hotărârii Primului Sinod Ecumenic cu privire la deoființa Fiului și a Tatălui și la învățătura despre dumnezeirea  Sfântului Duh, precum și la fecioria Maicii Domnului. Cei trei Sfinți au fost autori a numeroase scrieri teologice care explică Sfânta Scriptură, și mari învățători, „cei trei preamari luminători ai Dumnezeirii celei de trei ori mai strălucitoare decât soarele”, după cum spune troparul lor, care au trasat granițele dintre învățătura creștină și filosofia greacă antică, mai ales prin scrierea Sfântului Vasile către tineri, “ὅπως ἄν ἐξ ἑλληνικῶν ὀφελοῖντο λόγων”.

Această sărbătoare comună a fost instituită în secolul al XI-lea de către Biserică în timpul Mitropolitului Ioan pentru a rezolva o dispută între credincioșii vasiliiți, grigoriiți și ioaniți cu privire la care dintre cei trei ierarhi este cel mai mare.

În cinstea lor, în Biserica Sfânta Treime a Școlii Patriarhale de pe Sion a fost săvârșită dimineața o Sfântă Liturghie de către președintele Consiliului Școlii, Părintele Schevofilax, ÎPS Arhiepiscop Isidor al Hierapolei, avându-i drept împreună-slujitori pe arhimandriții Claudiu, Amfilohie, Părintele Nectarie, Arhidiaconul Marcu și Ierodiaconul Dositeu. Răspunsurile la strană au fost date de Ierodiaconul Simeon și de elevi, la slujbă participând profesorii școlii, părinții elevilor, monahi și credincioși din Ierusalim, în prezența consulului grec, doamna Anna Mantika.

După Sfânta Liturghie, Părintele Dragoman și Directorul General al Școlii, Arhimandritul Matei, a oferit o recepție bogată pentru soborul arhieresc și credincioși în sala de evenimente a Școlii.

Din partea Secretariatului-General

 




SĂRBĂTOAREA SFÂNTULUI SIMEON PRIMITORUL DE DUMNEZEU LA PATRIARHIE

Vineri, 3/16 februarie 2024, Patriarhia a prăznuit sărbătoarea pomenirii Sfântului Simeon primitorul de Dumnezeu în Sfânta sa Mănăstire din Ierusalimul de Vest, lângă Mănăstirea Sfintei Cruci.

La această sărbătoare, Biserica îl cinstește pe Sfântul Simeon primitorul de Dumnezeu, deoarece a slujit în mod deosebit în Taina Întâmpinării lui Iisus în Templu, când L-a recunoscut ca fiind Mântuitorul și a exclamat „ochii mei au văzut mântuirea Ta, pe care ai pregătit-o înaintea feței tuturor popoarelor; Lumină care luminează neamurile și slava poporului Tău Israel” și a cerut să plece din această lume: „acum slobozește pe robul Tău în pace, după cuvântul Tău” (Lc. 2, 29-32).

La această sărbătoare, Preafericitul Părinte și Patriarh al Ierusalimului Teofil a oficiat Sfânta Liturghie în biserica menționată mai sus, având drept împreună-slujitori pe ÎPS Mitropolit Chiriac din Nazaret, Arhiepiscopii Aristarh al Constantinei și Metodie al Taborului, Ieromonahi de la Sfântul Mormânt, protos fiind Părintele Dragoman, Arhimandritul Matei, Arhimandriții Claudiu și Ieronim, Vasile de Misiunea Spirituală Rusă la Ierusalim (MISSIA), Părintele Simeon, Arhidiaconul Marcu și Ierodiaconii Evloghie, Dositeu și alții. Răspunsurile la strană au fost date de Părintele Hanna Awad-Antoniou, de elevii Școlii Patriarhale și de domnul Fadi Abed Al Nour, în prezența Consulului General al Greciei la Ierusalim, domnul Dimitrios Angelosopoulos, și cu participarea la rugăciune a monahilor, monahiilor și a membrilor parohiei Grecești.

Înainte de Sfânta Împărtășanie, Preafericirea Sa a ținut următoarea predică:

„Acum slobozeşte pe robul Tău, după cuvântul Tău, în pace, că ochii mei văzură mântuirea Ta, Pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor, Lumină spre descoperirea neamurilor şi slavă poporului Tău Israel.” (Luca 2,29-32), a strigat Bătrânul Simeon.

Iubiți frați întru Hristos,

Cucernici creștini și pelerini,

Duhul Sfânt, Care a fost cu dreptul și cuviosul Simeon, ne-a adunat astăzi pe toți în acest loc sfânt unde se află mormântul Sfântului, pentru a cinsti cu bucurie sfânta sa pomenire și pentru a sărbători Întâmpinarea Pruncului Iisus, Domnul și Dumnezeul și Mântuitorului nostru Hristos, la Templu.

Bătrânul Simeon se distinge printre ceilalți sfinți proroci și oameni din Sfânta Biblie pentru că a fost aflat vrednic să primească în brațele sale „mântuirea lui Dumnezeu”, adică pe Hristos, de aceea spune „Acum slobozeşte pe robul Tău, după cuvântul Tău, în pace, că ochii mei văzură mântuirea Ta, Pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor, Lumină spre descoperirea neamurilor şi slavă poporului Tău Israel” (Luca 2,29-32)

Interpretând aceste cuvinte, printre Părinții consacrați ai Bisericii, Sfântul Chiril al Alexandriei spune: „A fost pregătită pentru Hristos încă înainte de începutul lumii și a fost descoperită la sfârșitul vremurilor”. Zigavinos spune: „Tu (Dumnezeu) ai pregătit mântuirea mai înainte de toți, pentru ca ea să se vădească tuturor”. Origen marchează natura integrală a mântuirii, spunând: „Aceasta pe care au văzut-o ei este mântuirea nu numai pentru evrei, ci pentru întreaga lume… înaintea feței nu numai pentru un singur popor, nu numai pentru Israel, ci înaintea feței tuturor popoarelor”.

Într-adevăr, „mântuirea lui Dumnezeu”, pe care au văzut-o ochii dreptului Simeon, se referă la totalitatea mântuirii neamului omenesc. Și aceasta pentru că „mântuirea lui Dumnezeu” nu e altceva decât taina Proniei dumnezeiești, și anume Întruparea lui Dumnezeu Cuvântul, după cum explică Părinții Bisericii purtătoare de Dumnezeu. „El a numit mântuire Întruparea Fiului Cel Unul-Născut”, spune Sfântul Teofilact. „Mântuirea o numește Biblia Hristosul lui Dumnezeu”, spune Sfântul Vasile cel Mare. Iar potrivit Sfântului Atanasie cel Mare, „mântuirea înseamnă prezența întrupată a lui Dumnezeu Cuvântul”.

Mai mult decât atât, cuvintele profetice ale cuviosului Simeon: „Lumină spre descoperirea neamurilor și slava poporului Tău Israel” (Luca 2,32) mărturisesc că Dumnezeu Cuvântul Întrupat din trupul curat al Sfintei Fecioare și Născătoare de Dumnezeu Maria, este prezența luminii dumnezeiești în lumea necunoașterii și a idolatriei. Iată de ce psalmistul zice: „Întru lumina Ta vom vedea lumină” (Ps. 35,9). Domnul spune clar în predica Sa: „Eu sunt Lumina lumii; cel ce Îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții” (Ioan 8,12). „Hristos este lumina neamurilor, pentru că El trebuia să lumineze cu învățătura Sa neamurile care zăceau în întuneric”, spune Origen. „El S-a făcut lumină pentru cei care erau în întuneric și înșelare și căzuseră în mâna diavolului”, spune Sfântul Chiril al Alexandriei. „Fiind o lumină pentru a lumina neamurile și pe cei orbiți de înșelăciuni; el cheamă revelație capacitatea de a vedea din nou limpede; spre slava și propășirea poporului Tău Israel. Slava lor a fost izvorârea din ei după firea omenească. Într-adevăr, întruparea Sa răscumpărătoare a luminat neamurile cu cunoașterea lui Dumnezeu și a virtuții, în timp ce i-a slăvit pe evrei pentru că El a devenit un nativ de-al lor” (PG 129,893A), spune Zigavinos.

Mișcat de Duhul Sfânt, Bătrânul Simeon a spus către Maria, mama lui Iisus: „Iată, Acesta este pus spre căderea și ridicarea multora din Israel și ca un semn care va stârni împotriviri” (Luca 2,34). Interpretând acest cuvânt, Sfântul Chiril al Alexandriei spune: „Emanuel este pus de Dumnezeu Tatăl ca piatră de temelie, aleasă, prețioasă” (cf. 1 Petru, 2,6). Dar cei care au crezut în El nu au fost rușinați, în timp ce necredincioșii care nu au reușit să vadă această taină în Hristos, au căzut și au fost zdrobiți. Dumnezeu Tatăl a spus din nou: „Iată, pun în Sion piatră de poticnire și piatră de sminteală; și tot cel ce crede în El nu se va rușina.” (Romani 9,33, PG 72,505B).

Într-adevăr, dragii mei frați, de când Hristos, Fiul și Cuvântul lui Dumnezeu Tatăl, a intrat în istoria omului, El a devenit motivul căderii și al ridicării multora; căderea pentru cei care nu au crezut în El și ridicarea pentru cei care l-au acceptat și au crezut în El. De aceea, până în ziua de azi, Hristos rămâne „un semn care va stârni împotriviri” (Luca 2,34). La aceasta se referă și Sfântul Pavel când spune: „în tot chipul, fie din fățărie, fie în adevăr, Hristos se propovăduiește” (Fil. 1,18). Potrivit Sfântului Ioan Evanghelistul, tocmai aceasta „este judecata, că Lumina a venit în lume, și oamenii au iubit întunericul mai mult decât Lumina. Căci faptele lor erau rele” (Ioan 3,19).

La întrebarea noastră, ce îi împiedică pe oameni să vadă lumina adevărului, adică pe Hristos? Răspunsul este, două lucruri: pe de o parte, e voința liberă a omului, iar pe de altă parte, faptele rele ale omului. Pentru aceasta, Apostolul Petru, inspirat de Dumnezeu, spune: „El a purtat păcatele noastre în trupul Său, pe lemn, pentru ca noi, muriți față de păcate, să viețuim dreptății” (1 Petru 2,24). Aceasta înseamnă că nimeni nu se poate baza pe Hristos ca Mântuitor dacă nu a renunțat la păcat și nu trăiește cu „dreptate”.

Calea de eliberare de păcat este întâlnirea noastră cu Hristos, după pilda dreptului Simeon, care „l-a primit pe Hristos în brațele sale” (cf. Luca 2,28). Sfânta noastră Biserică ne cheamă la această cauză prin glasul imnografului: „Veniți şi noi, cu cântări dumnezeieşti să întâmpinăm pe Hristos, şi să-L primim pe Dânsul, a Căruia mântuire Simeon a văzut” (Vecernia, Stihira 3). „Să luăm aminte ca Domnul să nu ne găsească dormind”, spune Atanasie cel Mare.

Întâlnirea noastră, dragii mei frați, cu Mântuitorul nostru Hristos este întotdeauna realizabilă în Biserică, prin rugăciune și cultivarea virtuților smereniei și pocăinței, mai ales prin participarea la taina Euharistiei, unde cel care are inima curată se umple de viață și se îndumnezeiește, pe de o parte, și vede prin ochii sufletului mântuirea lui Dumnezeu, adică a lui Hristos, pe de altă parte. Amin. La mulți ani, cu pace!”

Înainte de otpust, Preafericirea Sa a binecuvântat coliva și a făcut un Trisaghion cu ocazia împlinirii a nouă zile de la plecarea fericitului egumen, Arhimandritul Theodoritos, care a slujit timp de patruzeci și cinci de ani cu evlavie la Sfânta Mănăstire și această comunitate grecească.

După Sfânta Liturghie, Ierodiaconul Simeon și monahia Maria, care l-au slujit cu devotament pe părintele Theodoritos, plecat la cele veșnice, timp de mulți ani, au oferit o recepție pentru soborul patriarhal și pentru cei prezenți.

Din partea Secretariatului-General




SĂRBĂTOAREA ÎNTÂMPINĂRII DOMNULUI LA PATRIARHIE

Joi, 2/15 februarie 2024, Patriarhia a sărbătorit Praznicul împărătesc al Întâmpinării Domnului:

  1. În biserica patriarhală și monahală a sfinților ocrotitori ai Patriarhiei, Sfinții Constantin și Elena, condusă de Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil, cu participarea Arhiereilor și a Preoților din Frăție.
  2. La Sfânta Mănăstire Panagia Sayda Naya, lângă Patriarhie, în cartierul creștin.

La această sărbătoare, Biserica își amintește că Domnul nostru, Făcătorul și Dătătorul Legii pe Muntele Sinai către Proorocul Moise, a respectat această Lege, fiind adus ca prunc în brațele părinților Săi la Templul lui Solomon, când Simeon cel neprihănit L-a primit în brațe, devenind astfel „primitor de Dumnezeu” și L-a recunoscut ca fiind Hristos, spunând: „Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne,  după cuvântul Tău, în pace; că văzură ochii mei mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feței tuturor popoarelor, lumină spre descoperirea neamurilor și slavă poporului Tău Israel” (Luca 2, 29-32), mărturisind astfel întruparea lui Hristos.

Cu acest prilej, seara s-a slujit Vecernia, iar dimineața Sfânta Liturghie în Mănăstirea menționată mai sus, slujbe conduse de Părintele Secretar General, ÎPS Arhiepiscop Aristarh al Constantinei, avându-i drept împreună-slujitori pe Arhimandriții Ieronim și Macarie, Părinții Farah Badur și Nikolaos Kulinsky, Ierodeaconii Evloghie și Dositeu. Răspunsurile la strană au fost date de Părintele Secretar al Sfântului Sinod, Ierodiaconul Simeon și de elevii Școlii Patriarhale în limba greacă, și de domnul Rimon Kamar și asistenții săi de la Catedrala Sfântul Iacob. La slujbă au participat călugări, călugărițe, pelerini și membri ai parohiei Sfântul Iacob Ruda Domnului, în prezența Consulului grec, doamna Anna Madika și a altor membri ai Consulatului General al Greciei și a soției consulului SUA la Ierusalim.

Înainte de Sfânta Împărtășanie, Preasfinția Sa a rostit predica dumnezeiască despre interpretarea și semnificația eclesiologică și teologică a acestei sărbători (vezi video).

În timpul Sfintei Liturghii, Preafericirea Sa a vizitat Mănăstirea pentru a se închina împreună cu Părinții de la Sfântul Mormânt.

Soborul patriarhal și arhieresc, precum și credincioșii, au avut parte de o agapă bogată din partea stareței, monahia Serafima, care a renovat Sfânta Mănăstire și o menține drept centru duhovnicesc funcțional.

Din partea Secretariatului General




SĂRBĂTOAREA SFINȚILOR TREI IERARHI ÎN CETATEA VECHE A IERUSALIMULUI

Cu prilejul sărbătorii Sfinților Trei Ierarhi, s-a săvârșit Vecernia seara și Dumnezeiasca Liturghie în ziua praznicului, luni, pe 30 ianuarie/12 februarie 2024, în Sfânta Biserică Sfântul Vasile din Orașul Vechi al Ierusalimului, unde se păstrează o parte din moaștele Sfântului Vasile cel Mare. Slujbele au fost săvârșite de Arhimandritul Filomen, răspunsurile la strană fiind date de Părintele Ioannis și de Ierodiaconul Alexandru, la ele participând credincioși din Ierusalim, monahi și monahii, prin purtarea de grijă și ospitalitatea părintelui kamarasis, starețul mănăstirii, Arhimandritul Nectarie.

Din partea Secretariatului-General