Următorul discurs a fost citit în numele Preafericitului Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil la întâlnirea Primaților Comuniunii Anglicane din Amman, miercuri,  2/15 ianuarie 2020.

„Preafericitul Teofil III Patriarh al Ierusalimului

Înaltpreasfințite Arhiepiscope Iustin,

Înaltpreasfințite Arhiepiscope Suheil,

Înaltpreasfințiile Voastre,

Sfințiile Voastre,

Surori și frați,

În acest anotimp sfânt, în care creștinii atât din apus cât și din răsărit au sărbătorit marile praznice ale Nașterii și Teofaniei Domnului nostru, vă salutăm și vă urăm bun venit în Regatul Hașemit al Iordaniei, care face parte din vechia noastră Patriarhie a Ierusalimului.

Suntem deosebit de fericiți să vă întâmpinăm din nou, dragă Arhiepiscope Justin, în această regiune și dorim să profităm de această ocazie pentru a ne exprima recunoștința pentru ajutorul și sprijinul pe care l-ați dat și continuați să-l acordați, nouă și întâi-stătătorilor Bisericilor și comunitățile creștine din Țara Sfântă, în lupta noastră unită pentru a ne păstra drepturile și privilegiile istorice și sfinte și să susținem o prezență creștină sigură, vibrantă în Țara Sfântă.

Ne confruntăm cu amenințări fără precedent asupra vieții noastre aici, în special din partea grupurilor radicale care caută activ să ne submineze activitățile multiculturale, multi-etnice și multi-religioase. Chiar și în Orașul Vechi al Ierusalimului vedem această activitate care, dacă nu ar fi controlată, ar putea duce la perturbări fundamentale în accesul pelerinilor și al creștinilor locali la centrul nostru administrativ, precum și la Biserica Sfântului Mormânt.

Acestea sunt aspecte foarte serioase și confruntându-le, prindem mult curaj din unitatea de scop care există printre întâi-stătătorii  Bisericilor și comunitățile creștine din Țara Sfântă, precum și din sprijinul remarcabil pe care îl primim de la liderii guvernamentali și religioși din întreaga lume. Nu putem sta liniștiți, întrucât presiunile sunt mari și neobosite și știm că un atac împotriva uneia dintre comunitățile noastre este un atac asupra noastră, a tuturor.

În acest sens, am dori să facem o mențiune specială cu referire la angajamentul dragului nostru prieten, Arhiepiscopul Suheil, față de această lucrare. Patriarhia noastră și Dioceza Episcopală din Ierusalimul s-au bucurat dintotdeauna de o relație bună și strânsă de-a lungul mai multor ani și această lungă prietenie dă roade considerabile în zilele noastre, stând împreună umăr la umăr în fața dificultăților noastre comune. De asemenea, dorim să menționăm neobosita stăruință pastorală al arhiepiscopului Suheil pentru comunitățile sale și pentru lucrările sale în renovarea și restaurarea congregațiilor din grija sa. Toate aceste lucrări contribuie la întărirea prezenței creștine în regiunea noastră.

Am dori deopotrivă  să menționăm recent înființata Comunitate Internațională a Sfântului Mormânt (ICoHS), care este o societate prin intenție ecumenică, angajată să facă posibilă prosperarea comunităților din Țara Sfântă.  Această societate are sprijinul Întâi-Stătătorilor Bisericilor și caută să îi adune pe creștinii din toate Bisericile pentru susținerea  eficientă a prezenței creștine în Țara Sfântă. Este speranța noastră că ICoHS va crește pentru a include membri în fiecare provincie a Comuniunii Anglicane și, într-adevăr, peste câteva săptămâni vor avea loc evenimente importante în Dioceza din Sud-Estul Floridei, în Biserica Episcopală, pentru promovarea misiunii ICoHS. Aceasta acțiune este importantă pentru noi și, prin urmare, apreciem susținerea dumneavoastră.

Adunându-va aici pentru pregătirea Conferinței din Lambeth de vara viitoare, ne amintim cu imensă bucurie participarea noastră de acum doisprezece ani la ultima Conferință de la Lambeth.  Comuniunea Anglicană și Biserica Ortodoxă s-au bucurat de o relație de veacuri, care este importantă pentru ambele instituții. Împărtășim atât de mult din moștenirea patristică comună și de-a lungul generațiilor, am reușit să ne susținem unii pe alții într-un mod unic.

Chiar dacă este adevărat că în prezent ambele Biserici se confruntă cu probleme interne complicate, nu putem lăsa aceste aspecte să ne distragă de la angajamentul nostru  fundamental la un dialog din ce în ce mai profund și la călătoria împreună pe drumul către unitate. Trebuie să rezistăm întotdeauna ispitei de a ne concentra pe chestiuni parohiale restrânse, care ne împiedică să vedem misiunea supremă și principală  a Bisericii, de a fi o rază de lumină a Evangheliei Domnului nostru Iisus Hristos într-o lume care e din ce în ce mai lipsită de speranță și în care dezordinea și disperarea se lupta cu adevărul și cu bucuria pentru sufletele bărbaților și femeilor.

Această misiune supremă și principală trebuie să fie întotdeauna prioritară în slujirea noastră ca aceia cărora  Purtarea de grijă Dumnezeiască  le-a încredințat îngrijirea pastorală a Bisericilor noastre.

Întrunindu-vă aici, în Regatul Hașemit al Iordaniei, aducem un elogiu angajamentului puternic al Majestății Sale Regele Abdullah II, care este Custodele Locurilor Sfinte Creștine și Musulmane din Țara Sfântă, și bunăstării comunităților creștine de aici.   Iordania rămâne o țară în care comunitățile credincioase sunt protejate și în care conducătorii  creștini din toată această regiune se pot întruni în mod liber.  Suntem încântați de faptul că dumneavoastră și colegii dumneavoastră primați vă puteți bucura de oportunitatea de a vă aduna și de a vă sfătui în acest oraș unde toți sunt bineveniți.

Fie ca Dumnezeu să vă binecuvânteze, dragă Arhiepiscope Iustin, în întâlnirea din zilele acestea, și fie ca Dumnezeu să vă călăuzească  în adunarea episcopilor Comuniunii Anglicane la Conferința din Lambeth de la vară.

Mulțumesc.”

Din partea Secretariatului-General

La ora 18.00 din ultima zi a anului, pe 31 decembrie 2019/13 ianuarie 2020, a avut loc ceremonia tăierii prăjiturii de Anul Nou (Vasilopita) în Sala de Primire a Patriarhiei.

La ceremonie au fost prezenți Consulul General al Greciei în Ierusalim, domnul Christos Sophianopoulos, arhiepiscopii aghiotafiți și alți părinți aghiotafiți, părintele Kamarasis, Arhimandritul Nectarie, preoții și administratorii Catedralei Sf. Iacob, membrii locali ai Comunității din Ierusalim, călugări și mulți pelerini, care au umplut Sala.

La începutul ceremoniei, Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului S-a adresat celor prezenți după cum urmează:

„Şi Care, la timpul cuvenit, Şi-a făcut cunoscut cuvântul Său, prin propovăduirea încredinţată mie, după porunca Mântuitorului nostru Dumnezeu” (Tit 1: 3), spune Sfântul Pavel. „La timpul cuvenit, Și-a făcut cunoscut”, însemnând viața veșnică; căci Evanghelia cuprinde toate lucrurile, ceea ce ne este dat în timpul prezent … și cele ale viitorului, care duc la viața veșnică”, spune Sfântul Teofilact, interpretând cuvintele lui Pavel.

Harul Peșterii primitoare de Dumnezeu din Betleem, unde de curând am sărbătorit marea taină a Întrupării lui Dumnezeu Cuvântul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos din trupul curat al Pururea Fecioarei Fecioarei Maria, ne-a adunat pe toți la Scaunul sfânt al Venerabilei noastre Patriarhii a Ierusalimului, pentru a mulțumi încă o dată Sfântului Dumnezeu Trinitar pentru începutul Anului Nou al bunătății Sale.

Spunem „intrarea Anului Nou, a Bunătății Sale”, pentru că, după înțeleptul Pavel, „El ne-a mântuit, nu din faptele cele întru dreptate, săvârşite de noi, ci după a Lui îndurare, prin baia naşterii celei de a doua şi prin înnoirea Duhului Sfânt, Pe Care L-a vărsat peste noi, din belşug, prin Iisus Hristos, Mântuitorul nostru”(Tit 3: 5-6).

Aceasta înseamnă că Sfânta Biserică a lui Hristos, care este trupul Său omenesc și dumnezeiesc, înțelege și interpretează sensul Timpului istoric, care este în conformitate cu viața pământească a omului în Hristos și pentru Hristos, așa cum propovăduiește Sfântul Pavel: „Iar când a venit plinirea vremii, Dumnezeu, a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege,, Ca pe cei de sub Lege să-i răscumpere, ca să dobândim înfierea” (Gal. 4: 4-5).

Cu alte cuvinte, Timpul nostru istoric ca finalizare, și anume hotărârea înțelepciunii lui Dumnezeu, pe de o parte, și ca recompensă – după Ecumenios – pentru adoptarea noastră de sus și prin promisiune, după cuviință, pe de altă parte, devine pe deplin cuprinzător ca începutul, mijlocul și sfârșitul. Și aceasta se datorează faptului că – potrivit lui Pavel – „Iisus Hristos, ieri şi azi şi în veci, este acelaşi” (Evrei 13: 8).

Dumnezeu Cuvântul Întrupat, Domnul nostru Iisus Hristos, fiind fără început și prin Întruparea Sa cu început, El este timpul prezent în Biserica Sa, în care se arată trecutul și viitorul timpului actual; „Deci, dacă este cineva în Hristos, este făptură nouă; cele vechi au trecut, iată toate s-au făcut noi”(2 Cor. 5:17).

Prin aceste cuvinte ale lui Pavel, este clar că Biserica introduce veșnicia în Hristos în realitatea noastră istorică și lumească și este extinsă spre ea. Și în cadrul Bisericii, unde așa cum am menționat anterior, timpul devine anotimp (kairos), și anume cantitatea devine de calitate, potrivit lui Ammonios, amintirea trecutului devine amintire în Hristos. Iar speranța în viitor devine nădejde în Hristos. Din acest motiv, Sfântul Pavel propovăduiește și apelează la cuvintele profetului Isaia (49: 8): „Căci zice: “La vreme potrivită te-am ascultat şi în ziua mântuirii te-am ajutat”; iată acum vreme potrivită, iată acum ziua mântuirii, ”(2 Cor. 6: 2).

Această „vreme potrivită și zi a mântuirii” se referă atât la timpul liturgic al pomenirii și al încuviințării Mântuitorului nostru Iisus Hristos la omenirea noastră, și anume în tăierea Lui împrejur în trup, care se ține la trecerea ciclică a timpului, și la pomenirea Părintelui nostru printre Sfinții Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, în cinstea cui avem tradiția în Biserică de a tăia Prăjitura de Anul Nou, care îi poartă numele în limba greacă (Vasilopita).

Această primire festivă, modestă și plină de bucurie ne cheamă să auzim sfatul Sfântului Pavel: „ Şi să vă înnoiţi în duhul minţii voastre, Şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, cel după Dumnezeu, zidit întru dreptate şi în sfinţenia adevărului”(Efeseni 4, 23-24).

Iată, dragi frați și surori, modul în care suntem chemați să sărbătorim intrarea Anului Nou, ținând cont „ că pe pământ […] sunt(em) străini şi călători” (Evrei 11:13). „Deci, dar, până când avem vreme, să facem binele către toţi, dar mai ales către cei de o credinţă cu noi” (Gal. 6:10).

Având în vedere noțiunea de rotație a timpului în Hristos, Dumnezeul nostru, să rugăm pe Născătoarea de Dumnezeu și Maica Domnului, Pururea Fecioara Maria, împreună cu Părintele nostru printre Sfinți Vasile, care a înfrumusețat moravurile oamenilor, să mijlocească la Mântuitorul și Dumnezeu nostru Care a fost tăiat împrejur în trup, pentru pacea lumii și mai ales pentru Orientul Mijlociu, care a suferit mult sub amenințarea războiului din regiunea noastră. Și cu imnograful să spunem: „toate lucrurile Domnului, binecuvântați pe Domnul, Dumnezeu Cuvântul, care le-a făcut pe toate, cu înțelepciune le-a făcut …” (Utrenia 1 ianuarie, cântarea a 8-a, irmos).

Anul 2020 să fie bun, fericit, binecuvântat și pașnic.

La mulți ani! ”

Apoi, după ce s-au cântat troparul Tăierii împrejur a lui Hristos „Chip omenesc ai luat neschimbându-Te…” și cel al Sfântului Vasile „În tot pământul a ieșit vestirea ta…” , Preafericirea Sa a tăiat Vasilopita urând „Un An Nou 2020 binecuvântat și pașnic” și a împărțit bucățile celor prezenți.

Pe când Vasilopita a fost împărțită, studenții Școlii Patriarhale de pe Sion au cântat colinde de Crăciun și de Anul Nou.

După ceremonie, elevii au mers în Patriarhie și la Mănăstiri  ca să cânte colinde.

Ceremonia tăierii Vasilopitei a avut loc și la Epitropikon, după Utrenia și Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare, marți dimineață, pe 1/14 ianuarie 2020, prima zi a Anului Nou pentru Părinții Aghiotafiți, și o altă prăjitură a fost tăiată în timpul prânzului la trapeza Patriarhiei.

Din partea Secretariatul General

httpv://youtu.be/24AWl_N87BY

În noaptea din Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie 2019/6 ianuarie 2020, soborul arhieresc a coborât în Basilică prin Poarta Baptisteriului, condus de ÎPS Arhiepiscop Metodie al Tabor, pentru începutul Utreniei Crăciunului.

În timpul slujbei Utreniei, în jurul orei 23.00, Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil a venit la Altarul prin paraclisul Sfântului Nicolae și a început procedura de „luare a binecuvântării”, au urmat preoții și toți și-au îmbrăcat veșmintele liturgice.

Imediat după aceea, în timp ce se catisma „Veniți toți credincioșii să vedeți unde S-a născut Hristos”, a început procesiunea înspre Peșteră de la Ușa principală a Sfântului Altar, Preafericitul fiind însoțit în dreapta de Dr. Mohammad Shtayyeh, Prim-Ministrul Autonomiei Palestiniene și în stânga de Consulul General al Greciei, de domnul Sami Daud, Prim-Ministrul Regatului Hașemit al Iordaniei și reprezentant al Majestății Sale Regele Abdullah II al Iordaniei și de alți reprezentanți ai statului palestinian.

În Peșteră, Evanghelia Nașterii de la Sfântul Luca: „ În zilele acelea a ieşit poruncă de la Cezarul August..” (Luca 2: 1-20) a fost citită de Preafericirea Sa în limba greacă și de ÎPS Mitropolit Isihie al Kapitoliei în arabă.

Aceasta a fost urmată de o rugăciune și apoi ÎPS Arhiepiscop Aristarh al Constantinei a citit mesajul de Crăciun al Preafericirii Sale în limba greacă, reprodus mai jos în română:

 „Cerul și pământul s-au unit astăzi,

născându-Se Hristos.

Astăzi Dumnezeu pe pământ a venit,

și omul la Cer s-a suit.

Astăzi este văzut cu trup pentru om,

 Cel din fire nevăzut.”

(Stihira Idiomela 2 – Litia Crăciunului)

Astăzi Biserica din toată lumea sărbătorește Mitropolia Sărbătorilor, sărbătoarea Nașterii întru trup a Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostrum Iisus Hristos din Fecioară, în plinătatea bucuriei, a strălucirii, mulțumirii și doxologiei.

La această sărbătoare, Biserica dă mulțumiri lui Dumnezeu, deoarece fiind credincioasă, El a împlinit promisiunile pe care le-a făcut omului prin prooroci. „ Izbăvire a trimis poporului Său;” (Psalmul 111: 9). Fiind milostiv și iubitor de oameni, „Dumnezeu, trecând cu vederea veacurile neştiinţei,” (Fapte 17:30) și vremurile apostaziei omului, „S-a făcut călător în țara celor care s-au depărtat de harul Său”. Dumnezeu l-a căutat pe omul fugar, pe omul care a fugit de comuniunea Lui, după cuvântul Sfântului Chiril al Alexandriei (P.G. 75 908 C), l-a găsit ca pe o oaie pierdută, pe care a schimbat-o, a regenerat-o, căreia i-a dat viață nouă, „i-a transformat elementele” și pe care a reașezat-o în fosta comuniune cu El din Rai de la momentul Facerii.

Dumnezeu Tatăl a făcut aceasta în mod vădit prin Fiu Său, Unul Născut. „Iar când a venit plinirea vremii, Dumnezeu, a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege,, Ca pe cei de sub Lege să-i răscumpere, ca să dobândim înfierea.” (Gal. 4: 4-5). Tatăl a găsit lucru plăcut că „Şi Cuvântul S-a făcut trup” (Ioan 1:14). Potrivit Sfântului Chiril al Alexandriei; „Dumnezeu Cuvântul, Care a fost dintru început în sânul Tatălui, a suferit de bună voie chenoza pentru noi și s-a întrupat, adică s-a făcut om, S-a smerit pentru binele nostru și S-a făcut fiu al omului, pentru ca noi să fim bogați în Dumnezeu Tatăl prin El, a primit un trup de la Duhul Sfânt și de la Fecioara Maria, nu un trup fără suflet, ci un trup cu suflet logic (La întrupare, PG 77, 989D și 1092C), pentru a-l face pe om „părtaș dumnezeieștii firi”(2 Petru 1: 4). Ceea ce a primit prin Întruparea Sa, și anume întreaga umanitate, Domnul a sfințit cu viața Lui, iar prin Cruce, Învierea și Înălțarea Sa El a ridicat-o la cer și a pus-o de-a dreapta lui Dumnezeu. Câtă iubire de oameni! Ce favoare! Ce dar! Dumnezeu a coborât pe pământ prin Hristos și l-a ridicat pe om la cer.

Această taină de dincolo de fire și cuvânt a avut loc într-un timp și loc specific, în timpul domniei lui Cezar Octavius Augustus în Betleemul Iudei, în peștera smerită de acolo, cu conlucrarea și mărturia stihiilor și a cetelor celor fără de trup. Acestea, după cuvântul Sfântului Sofronie Patriarhul Ierusalimului teologul ipostazei unice a lui Hristos, Dumnezeul nostru, în două firi, voințe și acțiuni, au fost: „venirea Magilor, îndrumați de stele, înștiințarea cerească a păstorilor, aducerea darurilor și închinarea” (Scrisoare sinodală PG87, 3176D). Înțelepții regi ai Persiei îndrumați de o stea și păstorii care au privegheat noaptea, chemați de îngeri cu cântarea „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, întru oameni bunăvoire’’(Luca 2:14), s-au întâlnit și au căzut cu fața la pământ, uimiți, si s-au închinat, „pentru că L-au văzut pe Cel făr’ de-nceput stand ca un prunc în peșteră’’.

Acest început al tainelor lui Hristos a fost primit de la martorii care au văzut și au auzit, și a fost păstrat intact de-a lungul secolelor de către Biserică. Prin această taină, Biserica educa, formează, dă pace, viață și își sfințește membrii. Acest început este vestit celor de aproape și de departe, până la marginile lumii. Din acest motiv, Biserica își exercită misiunea de a face pace în toată lumea, „slujirea împăcării” care ne-a fost dată de Dumnezeu (2 Cor. 5:18), „împăcând lumea cu Sine Însuşi” (2 Cor. 5:19), prin întruparea Fiului Său.

Această taină transcendentală și mântuitoare este propovăduită de Biserica din Ierusalim, Prima Biserică a Creștinismului, la locul unde s-a întâmplat, Peștera primitoare de Dumnezeu și Basilica de deasupra ei, care au fost construite de împărații bizantini Constantin și Iustinian, binecuvântându-i pe credincioșii din Țara Sfânta și din toate locurile lumii, primindu-i cu bucurie pe toți pelerinii cuvioși care cinstesc Sfântul Betleem și se închină la ieslea, „unde Cel Necuprins s-a culcat” și se roagă pentru prosperitate, pace și starea bună a întregii lumi.

Si Excelentei Sale, Președintelui statului palestinian, domnul Mahmoud Abas Abu-Mazen, care ne onorează Sărbătoarea, îi dorim sănătate, putere și viață îndelungată, pentru a conduce Statul spre obținerea tuturor scopurilor sale, alocarea tuturor drepturilor Lui în țara sa natală”.

Reprezentantul Mass Media al Patriarhiei, Pr. Issa Mousleh, a citit mesajul de Crăciun în limba araba. Apoi, Preafericirea Sa, Arhiepiscopii, preoții și Consulul General s-au închinat la stea și la iesle.

Toti au urcat pe la Poarta de Nord a Peșterii pentru procesiunea întreită în jurul Basilicii cu cinci culoare, cântând catavasia Crăciunului: „Hristos se naște, măriți-L …”, încheiată în mijlocul Bisericii cu o rugăciune.

Utrenia și Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur au urmat la catoliconul Mănăstirii, conduse de Preafericirea Sa, avându-i drept împreună-slujitori pe Arhiepiscopii Patriarhiei: ÎPS Mitropolit Isihie al Kapitoliei, ÎPS Arhiepiscop Aristarh al Constantinei, ÎPS Metodie al Taborului, ÎPS Dimitrie al Lyddei, ÎPS Aristovul al Madabei și ÎPS Mitropolit Pavel al Dramei din Biserica Greciei, ieromonahi aghiotafiți, preoți și diaconi. Sfânta Liturghie în Peștera primitoare de Dumnezeu a fost condusă de ÎPS Mitropolit Ioachim al Helenoupolei. Otpusul Sfintei Liturghii a fost la 3.30 dimineața, după Status Quo.

A urmat o agapă, în timpul căreia elevii Școlii Patriarhale au cântat colinde de Crăciun, apoi o masă festivă la Egumenie, oferită de renovatorul Mănăstirii, reprezentantul patriarhal, ÎPS Arhiepiscop Teofilact al Iordaniei.

În dimineața zilei de Crăciun, în jurul orei 9.00, conform Status Quo-ului, Părintele dragoman, Arhimandritul Matei, a coborât la Peșteră pentru a se închina.

Din partea Secretariatul General

httpv://youtu.be/_AKYqvedKrU

httpv://youtu.be/uXXl3vtGWOQ

Sărbătoarea Crăciunului, Mitropolia Sărbătorilor după cum spun Părinții Bisericii, a fost prăznuită de Patriarhie conform vechii tradiții în Betleem și în locul Nașterii Domnului Hristos întru trup.

1. În ajunul Crăciunului

În ajunul Crăciunului, luni dimineață, pe 24 decembrie 2019/6 ianuarie 2020, soborul Patriarhal Aghiotafit a mers de la Patriarhie la Poarta Jaffa, în bătaia clopotelor, a urcat în mașini și a ajuns la Sfânta Mănăstire a Proorocului Ilie, care se află la jumătatea distanței dintre Ierusalim și Betleem.

Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil a fost întâmpinat de Egumenul Mănăstirii, Arhimandritul Paisie, de oficiali ai statului israelian din Administrația Civilă a districtului Betleem și Hebron, după obicei, de reprezentanții statului palestinian și de reprezentanții comunităților de credincioși ai Patriarhiei din Betleem, Beit Sahour și Beit Jalla.

După închinarea la Biserica Mănăstirii, rugăciunea și primirea la egumenie, soborul patriarhal a plecat, condus, ca de obicei, de cinci polițiști israelieni călare și a ajuns la punctul de control de la Mormântul Rachelei.

Acolo, motocicliștii Poliției Palestiniene au întâmpinat soborul Patriarhal, în timp ce de o parte și de alta a drumului, creștini credincioși, bătrâni și tineri, copii și prunci, așteptau să primească binecuvântarea Preafericitului. Soborul Patriarhal a ajuns în Piața Betleemului, a fost primit de reprezentantul Patriarhiei, ÎPS Arhiepiscop Teofilact al Iordaniei, de reprezentanții Municipalității și ai Prefecturilor, de ieromonahi și de clericii căsătoriți al parohiilor Patriarhiei și de mulți oameni, în timp ce corurile bizantine conduse de dl. Vasilios Gotsopoulos (în greacă) și de domnul Samour Lawrence (în arabă) cântau troparul Crăciunului pe drumul spre ușa smerită a Basilicii.

La intrarea în Basilică, au fost întâmpinați de Consulul General al Greciei în dreapta și de primarul orașului în stânga, și au mers prin mijlocul Basilicii, care este un drept unic al creștinilor greco-ortodocși, și urcând la iconostas, au mers spre dreapta, prin paraclisul Sfântului Nicolae, și au coborât în Peștera primitoare de Dumnezeu pentru a se închina.

Au urcat apoi prin intrarea de nord a Peșterii, și s-au citit Ceasurile Împărătești ale Crăciunului în Catolicon, slujba fiind oficiată de Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil. Slujba a fost completată de cădire și urmată de Vecernie și Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare, cu otpusul la ora 15.30, după Status Quo.

Soborul a mers apoi la Mănăstirea de la Poarta Baptisteriului, unde a fost oferită o masă festivă.

Seara, în jurul orei 18.00, prin ospitalitatea renovatorului Mănăstirii, reprezentantul patriarhal Arhiepiscopul Teofilact al Iordaniei, Preafericirea Sa a găzduit o recepție pentru Președintele palestinian, Excelența Sa Domnul Mahmoud Abas-Abu-Mazen, Excelența Sa Ministrul Sami Daoud, reprezentantul Majestății Sale Bun Abdullah II în Iordania, custodele hașemit al locurilor sfinte creștine și musulmane, Excelența Sa Prim-Ministrul palestinian, Dl. Ramzi Khouri, ministru palestinian și președintele Comitetului Prezidențial Suprem pentru Afacerile Bisericii, precum și pentru mulți alți oficiali și diplomați.

Pe lângă urările de Crăciun binecuvântat și un An Nou fericit și prosper, Preafericirea Sa a asigurat publicul că „Pe lângă rolul nostru activ local și eforturile de a transmite vocea Ierusalimului către lume, Patriarhia Ortodoxă din Ierusalim își exercită rolul istoric și la nivel internațional”. Preafericirea Sa a subliniat în plus că trebuie să vedem în puterea Unității Ortodoxe întărirea credinței ortodoxe și, în slăbiciunea ei, o slăbire a credinței noastre.

Textul complet al discursului Preafericirii Sale se găsește mai jos :

„Domnule Președintele Mahmoud Abbas

Domnule Prim-Ministru Mohammad Shtayyeh

Domnule Sami Dawood, Reprezentant al Majestății Sale Regele Abdullah II,

Domnule Ramzi Khoury, Președinte al Comitetului Prezidențial Suprem pentru Afacerile Bisericii,

Doamnelor și domnilor,

Ne adunăm astăzi la locul de naștere al lui Hristos, sursa de lumină care a ajuns în toată lumea, ținutul Mântuitorului, pentru a sărbători nașterea Mesagerului Iubirii și al Păcii, într-un ținut care tânjește după pace și sub o conducere a cărei principală preocupare este realizarea păcii pentru a asigura un viitor luminos pentru oamenii săi. Oameni care s-au sacrificat de mult timp pentru demnitatea, libertatea și îndeplinirea visului lor legitim de independență și autodeterminare.

Credem că suntem capabili să facem pace și să ne ridicăm la înălțimea cerințelor sale, indiferent cât de greu ar fi. Aceasta cere să transcendem deasupra propriilor limite, pentru a-i putea privi pe ceilalți așa cum îi vede Dumnezeu și pentru a-i accepta pe ceilalți așa cum îi acceptă Dumnezeu, astfel încât să realizăm și să obținem dreptatea și adevărul pentru noi și pentru ceilalți.

Vine Crăciunul de anul acesta, iar regiunea Orientului Mijlociu este copleșită de tensiuni și conflicte regionale. În Liban, libanezii protestează împotriva înrăutățirii economiei țării, în Siria de Crăciunul încă se mai speră că țara va vedea o ieșire din impasul actual, și că acest an nou va fi un an de securitate pentru sirienii de toate afilierile politice, etnice și religioase. Yemenul își continuă războiul intern, pe care ne rugăm să îl încheie cât de curând posibil, și ne rugăm Creatorului să le ofere Irakului și Libiei stabilitatea pe care au pierdut-o cu ani în urmă.

Pe de altă parte, pe partea luminoasă a lucrurilor, în Țara Sfântă, sărbătorim victoria legală a Patriarhiei Ortodoxe a Ierusalimului în lupta noastră pentru apărarea proprietăților de la Poarta Jaffa din Orașul Sfânt, ca parte a luptelor consecutive purtate de „Maica tuturor Bisericilor” pentru a-și păstra moștenirea și prezența creștină autentică în Țara Sfântă, mai ales în orașul Ierusalim, pe care Dumnezeu l-a binecuvântat. Aceasta, în plus față de practicarea datoriei noastre de a proteja „drumului pelerinilor” dintre Biserica Sfântului Mormânt și Biserica Nașterii Domnului, dintre locul nașterii lui Hristos și locul răstignirii sale.

De asemenea, sărbătorim astăzi nașterea lui Hristos, deoarece am finalizat proiecte importante de locuințe în Betleem, Beit Sahour și Beit Jala. În 2020, așteptăm cu nerăbdare să executăm un proiect de 400 de apartamente și un centru comercial în Beit Hanina, Ierusalim, pentru care lucrăm de ani buni să obținem licențele necesare. Acest proiect uriaș va reduce imigrația din Orașul Sfânt și va contribui la consolidarea hotărârii oamenilor săi. În același context, ne pregătim în acest an pentru restaurarea clădirii școlii Sf. Dimitrie din Orașul Vechi, pentru a oferi o atmosferă confortabilă elevilor și pentru a conserva această clădire istorică; pe lângă zeci de proiecte caritabile pe care Patriarhia noastră le implementează cu sprijinul credincioșilor săi, în special, și al comunității, în general. Și porțile Patriarhiei vor rămâne întotdeauna deschise pentru credincioșii comunității noastre și pentru toți palestinienii și iordanienii, creștini sau musulmani.

Domnul Președinte,

Doamnelor și domnilor,

Pe lângă rolul nostru activ local și eforturile de a transmite vocea Ierusalimului în lume, Patriarhia Ortodoxă a Ierusalimului își exercită și rolul istoric la nivelul ortodoxiei internaționale. Patriarhia noastră și-a deschis ușile pentru a-i găzdui pe frații noștri, șefii bisericilor ortodoxe din lume, pentru a-l întâlni în a doua noastră casă din Amman, sub Auspiciile Custodiei hașemite a Sfintelor Locuri Islamice și Creștine, pe fratele dumneavoastră, domnule Președinte, pe Majestatea Sa Regele Abdullah II, pentru a discuta probleme legate de unitatea ortodoxă globală; în puterea sa vedem o întărire a credinței noastre, iar în slăbiciunea ei, o slăbire a credinței noastre.

Excelența Voastră, domnule Președinte.

Doamnelor și domnilor

„Şi Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi” (Ioan 1:14), să ne bucurăm și să ne rugăm „taina aceasta mare este” (Efeseni 5:32) care a apărut printre noi. Mesajul Crăciunului este un mesaj de dragoste, smerenie, pace și întâlnire a inimilor. Trăirea iubirii și a consecințelor sale devine permanentă printr-o relație și reconcilierea adevărată dintre om și Dumnezeu, dintre om și semenul său, printr-o relație de reconciliere și deschidere dintre om și el însuși. Această reconciliere în cele trei dimensiuni ale sale umple inima omului de pace, pacea lui Dumnezeu venind de sus, și îi ajută pe oameni să facă față presiunilor și dificultăților din viața de zi cu zi și să întâmpine provocările cu înțelepciune și dragoste. Pacea cerească, pe care o dorim cu toții, le permite credincioșilor, cu sprijinul harului lui Dumnezeu, să facă față în mod corespunzător dificultăților economice, politice și sociale.

Crăciunul este sărbătoarea bucuriei. Bucuria este să găsești puterea prin iertare și iubirea în lacrimi, să culegi succesul din eșec și să obții urcușul prin smerenie și sfințenie. Crăciunul este sărbătoarea bucuriei construite pe stânca credinței.

Excelenta Voastră,

În numele „Maicii tuturor bisericilor” și al comunității sale, vă dorim un Crăciun slăvit, plin de sfințenie și dragoste, și un an nou binecuvântat, plin de bunătate, binecuvântări și pace; și mulțumim Excelenței Vostre pentru mesajul din inimă, cu ocazia Crăciunului.

În cele din urmă, profităm de această ocazie pentru a mulțumi Comitetului Prezidențial Suprem pentru Afacerile Bisericii și președintelui său, Excelenței sale, domnul ministru Dr. Ramzi Khoury. De asemenea, mulțumim șeful Biroului Prezidențial, Excelenței Sale, doamna Intisar Amarah, Departamentului de Protocol Prezidențial și șefilor, generalilor și ofițerilor diferitelor organe de securitate palestiniene pentru eforturile lor neobosite și pentru contribuția la succesul procesiunilor de Crăciun din acest an.

Împreună cu îngerii, ne rugăm lui Dumnezeu: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace …” (Luca 2:14) ”.

Cu cele de mai sus s-a încheiat Sărbătoarea Ajunului Crăciunului în Betleem.

Din partea Secretariatului-General

httpv://youtu.be/dMoS0L4X_L0       

httpv://youtu.be/bldZGn8_iLw

Hirotonirea întru diacon a călugărului Simeon Spyropoulos, care a fost recent tuns întru monahism și s-a alăturat Frăției Aghiotafite, a avut loc joi noaptea, 29 noiembrie / 12 decembrie 2019, spre vineri, 30 noiembrie / 13 decembrie, ziua pomenirii Sfântului Apostol Andrei, cel dintâi chemat, la Biserica Sfântului Mormânt. Ierodiaconul Simeon este absolvent al Școlii de Teologie din Atena, protopsaltul corului bizantin al Bisericii Sfântului Mormânt, și profesor la Școala Patriarhală de pe Sfântul Munte al Sionului.

Călugărul Simeon a fost hirotonit de către Preasfințitul Arhiepiscop Metodie al Taborului, care i-a adresat celui hirotonit cuvinte părintești despre semnificația tainei preoției și a gradului de diacon, după cum urmează:

 „Preacuvioase Ipodiacone Simeon,

Sfântul Sinod, la ultima sa întâlnire, prezidată de Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil III, după dorința voastră voluntară, a decis să vă alăture Frăției Aghiotafite și să vă ridice la treapta diaconiei.

Prin urmare, prin voia Dumnezeului Celui Atotputernic, cu acordul, grija și purtarea de grijă a Preafericirii Sale, și prin decizia Sfântului Sinod, sunteți astăzi chemat să primiți prima treaptă a preoție, și anume diaconia, prin punerea mâinilor smereniei noastre și prin coborârea Preasfântului și Sărbătorescului Duh, pentru ca din această poziție să slujiți Biserica lui Hristos și pe credincioșii ei, din locul vostru ca membru al străvechii noastră Frății Aghiotafite.

Aceasta este o mare onoare pentru dumneavoastră, așa cum este pentru fiecare membru al Frăției, dar nu doar aceasta, chiar mai mari sunt responsabilitățile care decurg din această poziție; sunteți chemat să vă lepădați de lume și toate lucrurile lumești, pentru a putea deveni un slujitor al slujitorilor Tainelor Bisericii lui Hristos, și anume al episcopilor și al preoților, după poruncile apostolilor.

Pe parcursul vieții sale, omul are foarte puține zile în care trăiește fericirea, iar una dintre aceste zile pentru tine, sigur este astăzi. Se spune că poziția pe care o deține nu îl scoate în evidență pe om, ci dimpotrivă, omul evidențiază poziția. Prin aceasta, vreau să spun că vei eșua în viață dacă nu crezi și nu slujești corect și conștient Celui Căruia ți-ai dedicat viața și dacă Îl slujești frivol.

Dimpotrivă, vei progresa și mai ales, vei fi iubit și respectat de toți, dacă vei crede și vei mărturisi că Iisus Hristos este Fiul Dumnezeului Celui Viu și dacă te vei respecta în primul rând pe tine și slujirea pe care ți-o iei pe umeri, împreună cu Cel pe Care Îl vei sluji.

Sfinții Grigorie de Nyssa și Evagrie spun că „ești teolog dacă te rogi în adevăr și dacă te rogi în adevăr, ești teolog”, ceea ce înseamnă că devenim teologi drepți și în adevăr doar atunci când ne rugăm corect, spre folosul nostru și al celorlalți; desigur, atunci suntem teologi corecți și adevărați.

Vedeți, iubiților, ce mare importantă atribuie Sfinții Părinți modului corect de rugăciune, altfel ne străduim în zadar și cei care ne ascultă nu au folos, așa că ar trebui să încerci să fii desăvârșit, atât cât se poate, ireproșabil și sfânt prin Har, înaintea Dumnezeului tău, să mergi pe calea poruncilor Sale în toate zilele vieții tale, să devii albină care adună ceea ce este mai bun și mai dulce și respinge orice este dăunător.

Sfântul Pavel, Apostolul Neamurilor, spune: „Iar când se luptă cineva, la jocuri, nu ia cununa, dacă nu s-a luptat după regulile jocului” (2 Tim. 2: 5), prin urmare, viața noastră, atât a clerului, cât și a laicilor, este o luptă înflăcărată de săgețile intermitente ale diavolului, pentru a reuși în scopul urmărit, acela al mântuirii sufletelor noastre.

Cu siguranță te vei confrunta cu dificultăți; nu tresări și nu te abate; cu ochii trupești și ochii sufletului, uită-te spre înfricoșătoarea Golgota și privește dragostea răstignită, Domnul nostru Iisus Hristos, și atunci îți vei da seama din ce motiv au pus o coroană de spini pe capul Lui, dar prin jertfa Sa pe Cruce, prin înmormântarea Sa de trei zile și, în sfârșit, prin Învierea Sa din morți, a fost îndreptățit și a reușit să-i rușineze pe cei care L-au răstignit și acuzat.

Preacuvioase Ipodiacone Simeon,

Ca aghiotafit și păzitor al Sfintelor Locuri care au fost sfințite de Nașterea în trup, învățătura, Răstignirea și Învierea Domnului nostru, a Dumnezeului și Mântuitorului Iisus Hristos, ești chemat să fii depozitar al Sfintei Consemnări în această cetate a Creștinismului, pe ale cărei metereze trebuie să veghezi nedormit și gata pentru orice jertfă, pentru a o transmite generației următoare intactă, neschimbată și nealterată.

Stând în fața ușilor acestui Sfânt Altar, înainte de a primi această minunată slujire și puterile cerești, care, după Sfântul Pavel, „ nu [sunt] nici de la cel care voieşte, nici de la cel ce aleargă, ci de la Dumnezeu care miluieşte” ( Romani 9:16), îngenunchează în smerenie și roagă-L pe Dumnezeu Atotputernicul, singurul care poate ierta păcatele, ca să se uite cu blândețe la slăbiciunile tale și să trimită Duhul Său cel Sfânt, la fel ca în ziua de Rusalii, peste tine, smeritul Său slujitor.

Cinstește-ți întotdeauna părinții trupești, care îți stau alături la acest ceas și cu siguranță se roagă pentru tine și se bucură de fericirea și promovarea ta. Cinstește-ți rudele, profesorii, prietenii și dacă ai, dușmanii. Cinstește-l pe Părintele nostru și Patriarhul Teofil al III-lea, de la Care ai primit multă dragoste, ca și de la Frăția noastră Aghiotafită.

Și acum a sosit timpul, ca să ieși cu inima curată și cu duh smerit, pentru a primi harul Preasfântului și Sărbătorescului Duh prin punerea mâinilor puținătății noastre; prin urmare, intrați în Sfânta Sfintelor, în Preasfântul și Dătătorul de Viață Mormânt al Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, din care țâșnește Lumina Vieții.

Prin urmare, bucurându-te, intră în bucuria Domnului tău.

30-11-2019, Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei cel întâi-chemat ”.

Hirotonia s-a făcut cu invocarea harului dumnezeiesc prin punerea mâinilor Arhiepiscopului.

Apoi Arhiepiscopul a strigat „Axios”, iar Părinții Aghiotafiți, elevii Școlii de pe Sion, Monahi și Monahii, împreună cu familia și prietenii săi, care l-au onorat pe cel hirotonit cu prezența, au exclamat și ei „Axios, Axios”.

După Sfânta Liturghie, cel hirotonit a oferit o agapă arhiepiscopului care l-a hirotonit și tuturor celor care l-au onorat cu prezența la Biroul Părintelui Schevofilax, ÎPS Arhiepiscop Isidor de Hierapolis.

În dimineața următoare, hirotonitul a venit la Patriarhie, I-a mulțumit Preafericitului și a primit binecuvântarea Sa.

Din partea Secretariatului-General

httpv://youtu.be/wNguFd1YBTA

Vineri dimineață, pe 23 noiembrie / 6 decembrie 2019, a avut loc tunderea în monahism a protopsaltului corului bizantin al Bisericii Sfântului Mormânt, fratele începător Constantin Spyropoulos, la Patriarhie și în paraclisul Pogorârii Duhului Sfânt, de către Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil. Tunderea a avut loc după aprobarea cererii fratelui începător de către Sfântul Sinod.

Preafericirea Sa l-a numit pe noul călugărul Simeon. Schimbarea numelui în cadrul slujbei de tundere în monahism denotă schimbarea modului de a trăi al celor călugăriți.

După tunderea în monahism, Preafericitul l-a lăudat pe noul călugăr Simeon pentru râvna sa din ultimii doi ani în slujirea sa la corul Bisericii Sfântului Mormânt și în predare, ca profesor de teologie și manager la Școala Patriarhală de pe Sion, și l-a îndemnat să continue și să-și îndeplinească slujirea în calitate de călugăr aghiotafit și, în scurt timp, ca diacon la Patriarhie și la Preasfintele Altare.

Din partea Secretariatului-General

httpv://youtu.be/UGs4V9m11bg

Bazarul de Crăciun, cu un program artistic din diferite tradiții locale, a avut loc vineri, 29 noiembrie 2019, în curtea dintre reședința arhierească și Sfânta Catedrala a Arhiepiscopiei Qatarului.

Programul artistic a inclus cântări de Crăciun ale copiilor Școlilor ortodoxe de duminică în limbile arabă, greacă și rusă, ale Corul mixt din Comunitatea creștinilor din Filipine, ale Asociației de dans a grecilor care locuiesc în Qatar, care au dansat. dansuri tradiționale purtând costume grecești, și ale Asociația Comunității de limbă arabă din Sfânta Arhiepiscopie, programul constând din cântece și dansuri tradiționale, jucate în costume tradiționale.

Asociațiile Ortodoxe de Femei, Tineret și alți membri ai arhiepiscopiei au pregătit decorațiuni, daruri și bunuri de Crăciun realizate manual, care au fost scoase la vânzare spre ajutorul misiunii Arhiepiscopiei. Evenimentul a prezentat, de asemenea, o mare varietate din bucătăria arabă, greacă, sârbă, română, moldovenească, rusă și ucraineană, oferind o varietate de feluri de mâncare, donație a diferitelor companii și a doamnelor din arhiepiscopie.

Evenimentul a fost onorat de prezența ambasadorilor în Qatar al României, doamna Anca Mihai, al Moldovei, domnul Valentin Macari, și a consulilor Greciei, domnul Ioannis Zelomosidis, al Serbia, domnul Bojan Novakovic, și al Georgiei, doamna Aleksandra Jiskaviani, precum și a reprezentanților altor culte din Doha.

Numărul mare al participanților ortodocșilor din Qatar și a membrii altor comunități creștine a confirmat succesul acestui eveniment.

Din Sfânta Arhiepiscopie a Qatarului

Vineri, 9/22 noiembrie 2019, în jurul orei 10.30, a avut loc Doxologia în Biserica Învierii cu ocazia celei de a 14-a aniversări a alegerii și întronării Preafericitului Patriarh Teofil al Ierusalimului.

Slujba Doxologiei a fost condusă de Preafericirea Sa împreună cu care au slujit Arhierei și Ieromonahi Aghiotafiți, preoți arabi, diaconi și monahi din tot cuprinsul Patriarhiei. A fost prezent Consulul General al Greciei la Ierusalim, domnul Hristos Sofianopuolos, și au luat parte credincioși din Ierusalim și din alte comunități de credincioși arabi, precum și pelerini.

După Doxologie, în sunetul clopotelor Bisericii Învieri, Sinodia Patriarhală a urcat la Patriarhie.

Aici Preasfințitul Aristarh Arhiepiscopul Constantinei și Secretar General, a adresat un discurs Preafericitului:

Preafericite Părinte și Stăpâne,

Se bucură cu bucurie mare și se veselește astăzi Maica Bisericilor de acest eveniment foarte însemnat și plin de bucurie al alegerii și întronării Preafericirii Voastre pe slăvitul Tron al Sfântului Iacov Ruda Domnului, primul Ierarh al Ierusalimului.

Acest eveniment a avut loc în urma luptelor pline de devotament ale Frăției Aghiotafite pentru păstrarea status-quo-ului Sfintelor Locuri și, mai ales, al Cetății Vechi a Ierusalimului, status quo care a fost subminat de unele înțelegeri ilegale ce urmăreau ipotecarea și vânzarea averii ei, de o neprețuită valoare. Pentru aceste strădanii, în urmă cu 14 ani, în 2005, Frăția, prin votul comun și unanim al Sfântului Sinod care o reprezintă, „a pus în sfeșnic”, adică V-a ales pe Preafericirea Voastră ca vrednic Arhipăstor și cârmaci al corabiei străvechii Biserici a Ierusalimului. Alegerea și Întronarea Preafericirii Voastre la care au participat toate Bisericile Ortodoxe ale lui Dumnezeu și au fost recunoscute de guvernele locale, a risipit năpasta, care a zguduit, dar nu a scufundat corabia Bisericii Ierusalimului, și a întărit încheieturile trupului tainic al ei întru legătura păcii.

Așadar, potrivit cu vrednicia acestui eveniment, am prăznuit astăzi prin Doxologie de mulțumire, cu participarea a numeroși monahi, clerici și credincioși în Preasfânta Biserică a Învierii. Acum, în această sală istorică a Patriarhiei, adresăm Preafericirii Voastre cuvenita laudă pentru toate cele „cinstite, drepte și cuviincioase” ce le-ați săvârșit pentru Sfintele Locuri de închinare, pentru Obște și pentru cei pe care îi păstoriți.

Mai ales, în ceea ce privește Locurile de închinare, Preafericirea Voastră, cu vreme și fără vreme, prin cuvânt și faptă, cu orice prilej, ați subliniat faptul că acestea constituie deosebita binecuvântare, semnul caracteristic și privilegiul incontestabil al Bisericii Ierusalimului, ca locuri ale arătării lui Hristos Dumnezeu. De aceea misiunea Obștii este a le păstra și a le sluji ca spații liturgice vii spre povățuirea și sfințirea pelerinilor bine-credincioși care în număr mare vin să le viziteze. Aceste Sfinte Locuri, care sunt o moștenire nu numai a Obștii, ci și a neamului nostru, au fost restaurate, precum Edicula Sfântului Mormânt, acoperișul Bisericii din Betleem, și Sfânta Mănăstire a Cinstitului Înaintemergător de la Iordan. De asemenea urmează a se restaura Peștera din Betleem, care L-a primit pe Dumnezeu.

Cu dârzenie au fost apărate de uneltiri drepturile noastre, precum dreptul prezenței unui al doilea paznic al nostru înăuntrul Ediculei Sfântului Mormânt pentru primirea Comunității copte și siriene după Sfânta Liturghie din noaptea Învierii și dreptul nostru de a Înălța Sfânta Cruce în locul unde a fost găsită, în ciuda împotrivirilor armenilor.

Interesul viu al Preafericirii Voastre față de credincioșii greco-ortodocși vorbitori de limba arabă și urmărirea atentă a problemelor care îi privesc s-a arătat și în această perioadă prin însemnata contribuție financiară a Patriarhiei adusă pentru finalizarea Bisericii Nașterii Maicii Domnului a Comunității Sahnin, căreia i-a fost oferit un iconostas pictat și sculptat în lemn, lucrat în Cipru, precum și prin ajutorul acordat Bisericii Sfinților Constantin și Elena a Comunității Kufr Smea din regiunea Akkra, Bisericii de curând sfințite a Cuviosului Sava cel Sfințit din Comunitatea Iafat Nasra de lângă Nazaret și Bisericii Sfântului Moise Etiopianul a Comunității Neapoli din Samaria.

În ceea ce privește relația cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, Preafericirea Voastră a depus numeroase eforturi pentru a păstra conlucrarea și unitatea în Hristos, la care îndeamnă tradiția Bisericii noastre Ortodoxe, promovând dialogul cu înțelegere și moderație, ca mijloc de rezolvare a problemelor inter-ortodoxe ce se ivesc în orice vreme. Respectând această poziție, Biserica Ortodoxă soră a Rusiei v-a înmânat distincția „pentru deosebita contribuție la consolidarea unității popoarelor Ortodoxe, întărirea și promovarea valorilor creștine, în comuniune cu Patriarhul Alexie al II-lea în anul 2018”, cu ocazia vizitei în Moscova care a avut loc ieri, în cadrul căreia v-ați întâlnit cu Excelența sa Președintele Rusiei domnul Putin căruia i-ați cerut sprijinul pentru creștinii din Țara Sfântă și Orientul Mijlociu.

Fără îndoială, epicentrul strădaniilor și lucrărilor Preafericirii Voastre a fost, încă de la început, păstrarea, cu orice chip, a status-quo-ului Vechii Cetăți a Ierusalimului, care își are temeliile în Sfânta Scriptură și este recunoscut la nivel internațional. Acest status quo este încălcat și schimbat în cazul în care sunt considerate valide convențiile lipsite de transparență și dreptate și pricinuitoare de pagube economice, cu privire la închirierea pe termen îndelungat a hotelurilor de la poarta lui David care sunt proprietate a Patriarhiei. Pentru anularea acestor convenții Preafericirea Voastră ați lucrat intens spre sensibilizarea și mobilizarea unor persoane și organizații influente atât în străinătate cât și aici. Vrednic de pomenire este evenimentul care a avut loc în luna iulie a acestui an la inițiativa Preafericirii Voastre și anume organizarea de către Patriarhia noastră a unui marș al păcii la care au luat parte toate Bisericile locale. Acest marș s-a oprit la Poarta lui David în fața hotelurilor Imperial și Petra și s-a făcut rugăciune citindu-se mesajul care de acolo s-a răspândit la nivel internațional și prin care se cerea păstrarea Porții lui David, care de-a lungul veacurilor a fost folosită ca acces către sediile Bisericilor aflate în Vechea Cetate, precum și drept cale de trecere a pelerinilor creștini către Sfântul Mormânt.

Încurajați de aceste reușite, Preafericite Patriarh, și sincer bucurându-ne împreună cu Preafericirea Voastră, noi, Părinții Aghiotafiți, vă suntem alături în această luptă pentru izbânda, cu ajutorul lui Dumnezeu, a tuturor inițiativelor pe are le-ați luat și pentru realizarea tuturor proiectelor Voastre spre binele Obștii noastre și al Sfintei Biserici a Sionului.

Ridicând paharul, Preafericite, în numele Sfântului Sinod și a celorlalți Părinți Aghiotafiți, Vă urez ani cât mai mulți, cu sănătate, bucurie, pace și bună stare plini de putere și întărire de la Dumnezeu, pentru ca mereu să sporiți și să îmbogățiți misiunea patriarhală ce Vi s-a încredințat de către dumnezeiasca Pronie spre folosul și lauda neamului binecuvântat al elino-ortodocșilor și spre slava Dumnezeului nostru cel în Treime mărit.

De asemenea, au ținut cuvântări Consulul General al Greciei, domnul Hristos Sofianopulos, și reprezentanți ai Bisericilor Ortodoxe, ai Patriarhiei Moscovei și ai Patriarhiei României.

Acestora Preafericitul le-a răspuns prin această cuvântare:

Excelența Voastră Domnule Consul General al Greciei,

Cinstiți și Sfințiți Părinți și Frați,

Iubiți credincioși,

Evlavioși pelerini,

„Binecuvântat fie Dumnezeu și Tatăl Domului nostru Iisus Hristos Cel Ce, întru Hristos, ne-a binecuvântat pe noi, în ceruri, cu toată binecuvântarea duhovnicească” (Efeseni 1, 3).

Biserica descoperită în locul „odihnei” (cf. Psalmul 131, 14) și „locuinței” (cf. Psalmul 131, 16) lui Dumnezeu Cuvântul Cel Ce S-a întrupat și S-a făcut om, adică Sfânta noastră Biserică a Ierusalimului, se bucură astăzi la plinirea a paisprezece ani de slujire și ocârmuire a Smereniei Noastre de la luarea sorțului acestei slujiri (cf. Fapte 1, 15) a Tronului apostolic și patriarhal al Sfântului Iacov Ruda Domnului și primul Ierarh al Ierusalimului.

Acest eveniment sfânt și bisericesc are o deosebită și esențială însemnătate pentru trupul tainic al lui Hristos care rămâne în veci, adică Biserica, pe de o parte, și poporul care se află în lume, pe de altă parte. Trebuie menționat că mădularele credincioase ale Bisericii, potrivit dumnezeiescului Pavel, sunt numite „împreună cetățeni cu sfinții și casnici ai lui Dumnezeu” (Efeseni 2, 19) și „pe pământ petrec, dar în cer locuiesc”, potrivit Epistolei lui Diognet (EPE, vol II, p. 253).

De aceea am venit în Preasfânta Biserică a Învierii,  însoțiți de cinstiții membrii ai Obștii noastre Aghiotafite, unde am înălțat Doxologie de mulțumire către Dumnezeu Cel în Sfânta Treime slăvit „prin Iisus Hristos Căruia Îi este slava și stăpânirea în vecii vecilor” (1 Petru 4, 11).

Aniversarea de astăzi a paisprezece ani de la întronare nu se referă la nevrednicia noastră, ci la Biserica întemeiată pe sângele izbăvitor al Mântuitorului nostru Hristos. „Nimeni nu poate pune altă temelie, decât cea pusă, care este Iisus Hristos” (1 Corinteni 3, 11), după cum propovăduiește Sfântul Pavel. Potrivit Sfântului Ignatie al Antiohiei, tronul „apostolic” și „episcopal” al Bisericii constituie un loc al lui Dumnezeu: „Întâi-stătătorii Episcopi în locul lui Dumnezeu și preoții în locul adunării Apostolilor și ai diaconilor… cărora li s-a încredințat slujirea lui Iisus Hristos” (Epistola către Magnezieni 6).

Slujirea noastră patriarhală, monahală și pastorală de până acum pe tronul arhieresc și apostolic al Sfântului Iacov Ruda Domnului, adică al Bisericii Sionului, a avut un singur scop: păstrarea tezaurului credinței sănătoase predate de Apostoli, învățarea dreaptă a cuvântului adevărului și, mai ales, grija pentru turma creștinilor încredințată nouă, potrivit învățăturii înțeleptului Pavel care zice: „Și El a dat pe unii apostoli, pe alții prooroci, pe alții evangheliști, pe alții păstori și învățători, spre desăvârșirea sfinților, la lucrul slujirii, la zidirea trupului lui Hristos” (Efeseni 4, 11-12).

Pe de altă parte, scopul nostru a fost păstrarea Sfintelor Locuri, ca locuri ale slujbei cuvântătoare unde sute de pelerini din toate colțurile lumii vin să se odihnească duhovnicește, ascultând de Psalmistul care spune: „În ce chip dorește cerul izvoarele apelor, așa Te dorește sufletul meu pe Tine, Dumnezeule. Însetat-a sufletul meu de Dumnezeul cel viu” (Psalmul 41, 1-2).

Este de prisos a spune că paza Sfintelor Locuri, a privilegiilor imprescriptibile și a drepturilor de stăpânire ale neamului drept credincios și împărătesc al Creștinilor Elino-Ortodocși, constituie o datorie sfântă a misiunii sale ab antiquo în Țara Sfântă. De aceea sunt depuse toate eforturile posibile la nivel politic, diplomatic, local și internațional, ca să fie respectat regimul inter-cultural și inter-religios, stabilit în urma unor convenții internaționale, care privește atât Sfintele Locuri ce țin de Sfânta Scriptură, cât și Sfânta Cetate a Ierusalimului, care constituie în sine un loc de închinare pentru întreaga lume.

De asemenea, ascultând de îndemnul Lui Pavel cel de Dumnezeu insuflat: „Silindu-vă să păziți unitatea Duhului, întru legătura păcii” (Efeseni 4, 3), nu am irosit niciun efort pentru a lucra cu toată smerenia spre a păzi unitatea Bisericii Ortodoxe, Una Sfântă Sobornicească și Apostolească, „păstrând taina credinței în cuget curat” (1 Timotei 3, 9).

Spunem aceasta pentru că Ierusalimul și, prin urmare, Biserica Ierusalimului, fiind cea dintâi născută și izvorul nesecat al sângelui dreptății cel din Răstignire, al păcii și al vieții fără de moarte, adică al lui Hristos, constituie punctul de referință al împăcării noastre a tuturor, după cum propovăduiește Apostolul Pavel: „Căci dacă, pe când eram vrăjmași, ne-am împăcat cu Dumnezeu, prin moartea Fiului Său, cu atât mai mult, împăcați fiind, ne vom mântui prin viața Lui” (Romani 5, 10).

Această Aniversare a paisprezece ani de la întronare a Smereniei Noastre ne cheamă „nu spre lauda celor făptuite de noi, ci spre lauda în Hristos”. „Căci lauda noastră aceasta este: mărturia conștiinței noastre” (2 Corinteni 1, 1). Această mărturie a conștiinței noastre invocând-o, să nu încetăm a făptui lucrarea cea bună în via lui Dumnezeu și a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, adică în Biserica Lui, ascultând cuvintele Domnului: „Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, așa încât să vadă faptele voastre cele bune și să slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri” (Matei 5, 16).

Pentru buna-vestire a acestei mărturii a luminii lui Hristos și a slavei lui Dumnezeu Tatăl, care se revarsă din sângele apostolic și mucenicesc al tronului arhieresc al Sfântului Iacov Ruda Domului, avem împreună-mărturisitori și împreună-lucrători cu noi pe cinstiții și iubiții noștri Părinți și Frați Aghiotafiți, Arhierei, Ieromonahi, Diaconi și Monahi care s-au dedicat cu sufletul și cu trupul acestei sfinte misiuni a noastre.

Să-L rugăm, dar, pe Dumnezeu, Părintele luminilor și al adevărului, „să îndrepte pașii noștri spre lucrarea poruncilor Sale”, pentru rugăciunile Preabinecuvântatei Stăpânei noastre Născătoarea de Dumnezeu și pururea Fecioara Maria și ale celui între Sfinți Părintele nostru Nectarie al Pentapolei. Harul Preasfântului și de Viață primitorului Mormânt al Celui înviat din morți, Mântuitorul nostru Iisus Hristos, să ne întărească pe toți spre slujirea Sfintelor Locuri, precum și spre păstorirea turmei noastre Creștine bine-credincioase.

De asemenea, cerem putere de sus, harul Sfântului Mormânt, răbdare și toată binecuvântarea de la Dumnezeu pentru  toți cei care s-au rugat împreună cu Noi și au cinstit prin prezența lor această Aniversare a Întronării. Adresăm calde mulțumiri celor care ne-au ținut cuvântări: Preasfințitul Aristarh, Arhiepiscop al Constantinei și Secretar General, care a vorbit în numele membrilor Sfântului Sinod și al Frăției noastre Aghiotafite, Excelența Sa domnul Hristos Sofianopoulos, Consulul Greciei, Preacuviosul Arhimandrit Dometian, reprezentat al Sfintei Biserici surori a Rusiei, care Ne-a transmis urările Preafericitului Patriarh Chiril al Moscovei, Preacuviosul Arhimandrit Teofil, reprezentat al Sfintei Biserici surori a României, care Ne-a transmis urările Preafericitului Patriarh Daniil al României, Preasfințitul Mitropolit al Nazaretului Chiriac, care a vorbit în numele credincioșilor Noștri din Nazaret, Preasfințitul Arhiepiscop Damaschin al Ioppei, care a vorbit în numele credincioșilor Noștri din Ioppe, Preacucernicul părinte Haralambie Badur, care a vorbit în numele Bisericii Sfântului Iacov, Preacuviosul Arhimandrit Artemie și Părinții Alexandru și Igor, care au vorbit în numele comunității ruse din Ber-Șeba de curând înființate, Preasfințitul Arhiepiscop Hristofor al Kiriakupolei, care a vorbit în numele credincioșilor Noștri din Iordania și în numele cinstitului Guvern al Regatului Hasimit al Iordaniei, preastimatul domn Ode Kauas, Director General al Epitropiei pentru Studii din Palestina, Preacucernicul Părinte Bulos, care a vorbit în numele Comunității din Bet Jala, și prea iubitul Părinte Iconom Sava, care a vorbit în numele Comunității din Satul Păstorilor, stimații domni Abu Aeta și Iusef Nasser, și toți cei care au luat parte la această aniversare a Întronării din acest an.

În sănătatea voastră a tuturor !

Din partea Secretariatului General

21 noiembrie 2019, Moscova: Preafericitul Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, a fost onorat pentru dăruirea și eforturile sale continue în protejarea și susținerea unității credinței ortodoxe. Preafericitul Patriarh Chiril al Moscovei și al întregii Rusii I-a oferit Preafericirii Sale Premiul Patriarhul Alexei al II-lea la o ceremonie la Moscova. În discursul său de primire a premiului, Preafericirea Sa și-a anunțat hotărârea de a deschide casa Patriarhiei în Regatul Hașemit al Iordaniei – conștient de rolul Majestății Sale Regele Abdullah al II-lea ca și Custode al locurilor creștine și islamice din Țara Sfântă – pentru a-i găzdui pe frații Săi, întâi-stătătorii Bisericii Ortodoxe, pentru dialogul despre păstrarea unității ortodoxe.

Premiul Patriarhul Alexei II al Fundației Publice Internaționale pentru Unitatea Națiunilor Creștine Ortodoxe este acordat pentru „activități deosebite în consolidarea unității popoarelor creștine ortodoxe” și pentru „menținerea și promovarea valorilor creștine în viața societății”.

Luând cuvântul la ceremonia de premiere, Preafericirea Sa a remarcat următoarele:

„Acceptăm acest premiu cu smerenie în numele Bisericii Ierusalimului. Căci este misiunea Patriarhiei noastre, adică a Bisericii Ierusalimului, care a fost întemeiată pe sângele răscumpărător al lui Hristos, să fie centrul de unitate pentru credincioșii ortodocși, și este vocația noastră, ca aceia cărora le-a fost încredințată slujirea la Locurile Sfinte prin Pronia dumnezeiască pentru a se asigura că acestea rămân lăcașuri de cult și închinare religioasă, accesibile tuturor. ”

Patriarhul a vorbit despre „importanța profundă” a unității bisericii ca mărturie către lume și despre necesitatea unei atenții constante la această datorie sfântă.

„Unitatea Bisericii în credință și viață este un dar al Duhului Sfânt, dar este responsabilitatea noastră dată de Dumnezeu – ca aceia cărora le-a fost încredințată slujirea Bisericilor noastre, fiind trupul mistic al lui Hristos – de a păzi unitatea Bisericii, chiar până la punctul de a ne jertfi. Nu avem de ales în fața lui Dumnezeu decât să depunem toate eforturile pentru a ne apăra unitatea.”

În slujba acestui efort, Preafericirea Sa i-a invitat pe colegii săi, lideri ai Bisericii, să se întâlnească împreună în Iordania.

„Am dori să îi găzduim, în casa noastră ca Patriarhie a Ierusalimului, pe frații noștri, Întâi-Stătătorii Bisericii Ortodoxe, să ne adunăm în spiritul părtășiei – koinonia – astfel încât să ne sfătuim împreună pentru păstrarea unității noastre în comuniune Euharistică. ”

Preafericirea Sa este recunoscut pe scară largă pentru eforturile sale de unire a credinței ortodoxe, în părtășie sporită cu creștinii din întreaga lume, pe care îi primește la Sfintele Locuri din Ierusalim. În același timp se ocupă de relațiile prețuite cu alte credințe și popoare din Țara Sfântă și din jurul ei.

Din partea Secretariatului-General

Pe 20 noiembrie, în timp ce vizita Moscova pentru a primi prestigiosul premiu Patriarhul Alexy al II-lea, Preafericitul Teofil III, Patriarhul Ierusalimului, S-a întâlnit cu Excelența Sa Președintele Vladimir Putin pentru a discuta despre condiția creștinilor din Țara Sfântă.

Preafericitul S-a întâlnit în ultimii ani cu lideri politici și religioși de pe tot globul, promovând unitatea Bisericii și protecția creștinilor. Preafericitul și Excelența Sa, Președintele, au vorbit despre provocările cu care se confruntă creștinii din Țara Sfântă și despre importanța profundă a unității ca mărturie vie către lume.

Preafericirea Sa și-a exprimat recunoștința Excelenței Sale, Președinte Putin, pentru angajamentul său față de Biserica din Țara Sfântă. În special, Patriarhul Teofil l-a lăudat pe președinte pentru sprijinul său crucial și generos la restaurarea Bisericii din complexul Basilicii Nașterii Domnului, un loc sfânt care în fiecare an primește mii de pelerini creștini din întreaga lume.

Premiul Patriarhul Alexy II al Fundației Publice Internaționale pentru Unitatea Națiunilor Creștine Ortodoxe este acordat pentru „activități deosebite în consolidarea unității națiunilor creștine ortodoxe” și „pentru păstrarea și promovarea valorilor creștine în viața societății”.

Din partea Secretariatului General