1

SĂRBĂTOAREA SFINȚILOR IOAN ȘI GHEORGHE HOZEVIȚII

Marți, 8/21 ianuarie 2020, Patriarhia a sărbătorit pomenirea Sfinților Ioan și Gheorghe Hozeviții cu o priveghere de toată noaptea la Sfânta lor Mănăstire, situată pe malul stâng al pârâului Horat, pe cursul său înspre Marea Moartă, lângă orașul Ierihon.

Sfinții Cinstiți au contribuit mult la renașterea vieții monastice din această Mănăstire: Ioan a fost fost episcop al Palestinei în secolul al IV-lea, iar Gheorghe a venit din Cipru și a renovat Mănăstirea din cenușă după incursiunea persană din 614 A.D.

Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil a onorat Sărbătoarea prin oficierea Slujbelor, iar Egumenul Mănăstirii, Arhimandritul Constantin, i-a adresat următorul discurs:

Cu cinstitele sudori și sângiurile nevoinței

Cu șuvoaiele lacrimilor și dumnezeieștii umilințe,

Sfinților Hozeviți, cei ce pustia cetate ați făcut-o,

Cu îndrăzneală rugați-vă lui Hristos,

Cu dumnezeiești daruri umplându-ne pe noi.

 

Preafericite Părinte și Stăpâne, împreună cu cinstita Voastră Sinodie,

Îi prăznuim astăzi pe Sfinții Ctitori ai străvechii Lavre Hozeva, cei care cu credință au urmat în viața lor toate câte cel între Sfinți Părintele nostru Ioan Gură de Aur le spune la începutul cuvântului său despre umilință și răbdare: 

 „Vă rog, frații mei, nu numai din cele prezente să credeți în purtarea de grijă a lui Dumnezeu, ci și din cele viitoare. Cele prezente sunt lupta, strădaniile și arena. Cele viitoare însă sunt răsplățile, cununile și premiile. Așa cum luptătorul, atunci când este în arenă, trebuie să lupte în ciuda sudorilor, a prafului și a arșiței puternice, precum și în ciuda ostenelii și a chinurilor, așa și cel drept, aici, în această viață, trebuie să îndure multe și toate să le suporte cu vitejie, dacă voiește să urce la ceruri și să primească acolo răsplata ostenelilor sale.”

Prin sfânta răbdare, despre care Pavel, Apostolul neamurilor, spune: „Suferința aduce răbdare și răbdarea încercare” (Romani 5, 3-4), au învins în lupta împotriva patimilor, au dobândit curăția și nepătimirea, au biruit lumea și secularizarea.

În plus, au vindecat, prin dragostea pentru Hristos pe care din belșug o au avut-o, rănile semenilor lor, ale împreună-nevoitorilor, ale ucenicilor și ale mulțimilor de închinători. Dragostea pentru Domnul nostru Iisus Hristos, îndreptată către aproapele, fără trudă a slujit și din plin a ușurat nevoile semenilor. 

Pe acești eroi ai răbdării, ai nevoinței minunate și negrăite și, mai ales, ai dragostei față de Hristos și față de oameni, îi vom prăznui iar prin sfânta Priveghere.

Preafericite Părinte și Stăpâne,

Bine ați venit!

 Slujba de toată noaptea a fost oficiată de Preafericirea Sa, având drept împreună-slujitori pe ÎPS Mitropolit Isihie al Kapitoliei și ÎPS Arhiepiscop Filumen al Pellei, împreună cu arhimandriți și preoți aghiotafiți din alte biserici, răspunsurile la strană fiind date de psalți dintr-un cor bizantin din Grecia.

Preafericirea Sa a ținut următoarea predică în fața celor prezenți:

„ Căci, câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi îmbrăcat” (Galateni 3:27), ne învață Sfântul Pavel.

Iubiți frați și surori în Hristos,

Sfinți Părinți și cucernici pelerini,

Astăzi Sfânta Mănăstire Hozeva, parte a districtului râului Iordanului, ne-a adunat pe toți pentru a cinsti pomenirea Sfântului nostru Părinte George Hozevitul în Doxologie și Euharistie.

Astăzi Sfânta Mănăstire Hozeva, împreună cu fiii săi drepți și sfinți și, în special, Sfântul nostru Părinte Gheorghe, se bucură cu veselie deoarece cu Sfânta Epifanie a Mântuitorului nostru Iisus Hristos la râul Iordan, omenirea „a fost răscumpărată din întuneric și luminată de lumina cunoașterii dumnezeiești ”.

Părintele nostru Gheorghe a devenit părtaș și participant la această lumină a cunoașterii dumnezeiești, și anume a lui Hristos, prin „nevoințele sale dârze și continui” în pustiul Hozevei, care face parte din pustia râului Iordan, unde Sfântul Ioan Botezătorul predica zicând: „Pocăiţi-vă că s-a apropiat împărăţia cerurilor.” (Matei 3: 1-2). „ Eu unul vă botez cu apă spre pocăinţă, dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine; Lui nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea; Acesta vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc”(Matei 3:11).

Iar Cel care „botează cu Duh Sfânt și cu foc” nu este altul decât Hristos Care – potrivit mărturiei Sfântului Ioan Evanghelistul – „era Lumina cea adevărată care luminează pe tot omul, care vine în lume” ( Ioan 1: 9). Cu alte cuvinte, Hristos este lumina naturală, în timp ce Sfinții au primit lumina prin har, așa cum spune Sfântul Chiril al Alexandriei: „[Hristos] este prin esență Lumina, El nu S-a împărtășit din ea prin har”. Fericitul nostru Părinte Gheorghe s-a făcut părtaș la această lumină prin har, după cum spune imnograful său: „Ridicatu-te-ai către lumina cea neapusă prealăudate, izbăvindu-te de întunericul vieții. Și stai înaintea Atotțiitorului și a luminii celei în trei sori, împreună cu cetele cele de sus, și te îndestulezi de lumina ce se trimite de-acolo, Fericite, și ne luminezi pre noi care te lăudăm pre tine”.

Sfânta noastră Biserică, dragi frați și surori, cinstește și se închină pomenirii Sfinților săi, pentru că strălucesc luminos și luminează cu strălucirea dumnezeiască care a ieșit din ei pe toți cei care au fost botezați în Hristos și s-au îmbrăcat în Hristos, „Unul născut Care din Tatăl S-a născut mai înainte de tot veacul; Lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut nu făcut, Cel de o ființă cu Tatăl prin care toate s-au făcut.” (Crezul)

Într-adevăr, dragi frați și surori, „Dumnezeu este minunat întru sfinții Săi” (Psalmul 67:36) și „minunate sunt mărturiile Sale” (118, 129) așa cum exclamă psalmistul. Și așa este, pentru că cetele drepților și ale sfinților Bisericii noastre sunt cetățenii care au primit vederea slavei lui Dumnezeu în ceruri împreună cu Sfinții Îngeri, așa cum propovăduiește Sfântul Pavel: „cetatea noastră este în ceruri” (Fil. 3:20). Un astfel de cetățean, și anume al cerurilor, a devenit Sfântul nostru Părinte Gheorghe pe care îl sărbătorim astăzi, care a cultivat pustia Iordanului la Hozeva, transformând pietrele sale într-un izvor sfânt al Duhului, din care o mulțime de sfinți, precum Ioan și Ioan cel Nou (din România) s-au adăpat cu băutura sa duhovnicească, așa cum spune Sfântul Pavel; „ pentru că beau din piatra duhovnicească ce îi urma. Iar piatra era Hristos” (1 Corinteni 10: 4).

Sfinții strămoși ai lui Dumnezeu, Ioachim și Ana, au băut și ei din această „piatră duhovnicească ce îi urma” și au născut-o pe Prea Fericita Născătoare și Pururea Fecioară Maria, din care S-a născut Domnul nostru Iisus Hristos, Care a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul în râul Iordan.

Prin mijlocirea drepților Părinților noștri hozeviți purtători de Dumnezeu, și mai ales a Sfântului Gheorghe, suntem chemați să bem din acea „băutură duhovnicească”. Și, împreună cu imnograful, să spunem: „Lumina cea de sineși luminată, cea luminătoare ce luminează pre oameni, Tu fiind Iisuse al meu, în râurile Iordanului botezându-te, cu totul ai strălucit lumina cea de o ființă cu Tatăl. Întru care toată lumea luminându-se, Hristoase, strigând Ție: Bine ești cuvântat Cel Ce Te-ai arătat, Dumnezeul nostru, slavă Ție ”.

Privegherea de toată noaptea a fost urmată de o masă oferită de părintele stareț, Arhimandritul Constantin și de călugării săi.

Din partea Secretariatului-General 

httpv://youtu.be/fsoJxJ-IS9A

httpv://youtu.be/ThVB7FxywGA            

 




REUNIUNEA PRIMARULUI IERUSALIMULUI CU ÎNTÂI-STĂTĂTORII BISERICILOR LA PATRIARHIE

La 11:30, luni dimineață, pe 7/20 ianuarie 2020, la Sala Mare a Patriarhiei Ierusalimului, a avut loc o întâlnire între primarul Ierusalimului, domnul Moses Leoni și colegii săi cu întâi-stătătorii Bisericilor creștine și însoțitorii lor.

În cadrul acestei întâlniri, Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil s-a adresat primarului în numele tuturor șefilor de biserici, după cum urmează:

„Excelența Voastră, Domnule Primar,

Distinși membri ai guvernului municipal

Înaltpreasfințiile Voastre, Cuvioși Părinți,

Stimați conducători ai organizațiilor noastre civice

Doamnelor si domnilor,

Vă salutăm astăzi cu speranța și bucuria pe care le poartă acest sezon și pe care atât de mulți dintre frații și surorile noastre din întreaga lume le asociază cu acest Oraș Sfânt.

Într-adevăr, Ierusalimul este căutat de toți cei care „doresc apele izvoarelor” (Ps. 41: 1) de împrospătare spirituală. Este un loc de reînnoire, unde orice suflet care caută apropierea de Dumnezeu o poate găsi prin închinarea la locurile sfinte și prin contemplațiile inimii. Mozaicul vibrant din viața noastră comună aici este un testament al acestei dinamici.

Din acest motiv, Bisericile, care reprezintă Comunitatea creștină a Țării Sfinte și mai precis a Orașului Sfânt al Ierusalimului, continuă să promoveze această viață comună și rămân neclintite în misiunea lor seculară de a menține demnitatea locurile sfinte ca lăcașuri de cult pentru toți oamenii și tind spre nevoile comunității noastre creștine locale, ale comunității în general și ale celor câteva  de milioane de pelerini care vizitează Ierusalimul în fiecare an.

Această misiune este bine cunoscută de toți cei care trăiesc aici ca o funcție integrală a bunăstării acestui Oraș Sfânt. Prin urmare, drepturile ab antiquo ale Bisericilor trebuie respectate și continuă să fie luate în considerare. În urma provocărilor cu care ne-am confruntat în ultimii ani, suntem încrezători că vocile celor puțini care încearcă să distrugă caracterul multi-religios și multicultural al Ierusalimului nu au loc să înainteze.

Suntem, de asemenea, încrezători în convingerea dumneavoastră, domnule primar, în ceea ce privește păstrarea caracterului unic al Ierusalimului, precum și a milioanelor de persoane pe care acest Oraș Sfânt le atrage ușor spre pace și reconciliere, atât aici, cât și dincolo de acesta.

Ne rugăm ca în acest Nou An 2020, prin responsabilitățile noastre religioase și civice, dedicarea noastră comună față de acest Oraș Sfânt al Ierusalimului să ne conducă mai departe pe calea înțelegerii reciproce și a unei coexistențe pașnice, înfloritoare. De asemenea, ne rugăm ca 2020 să fie un an de binecuvântări, pace și prosperitate pentru dumneavoastră, pentru familiile voastre și pentru toți oamenii care numesc Ierusalimul acasă, atât fizic cât și spiritual. ”

Din partea Secretariatului-General 

httpv://youtu.be/V2kGGGZvURo

     




DISCURS LA ÎNTRUNIREA PRIMAȚILOR COMUNIUNII ANGLICANE DIN AMMAN

Următorul discurs a fost citit în numele Preafericitului Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil la întâlnirea Primaților Comuniunii Anglicane din Amman, miercuri,  2/15 ianuarie 2020.

„Preafericitul Teofil III Patriarh al Ierusalimului

Înaltpreasfințite Arhiepiscope Iustin,

Înaltpreasfințite Arhiepiscope Suheil,

Înaltpreasfințiile Voastre,

Sfințiile Voastre,

Surori și frați,

În acest anotimp sfânt, în care creștinii atât din apus cât și din răsărit au sărbătorit marile praznice ale Nașterii și Teofaniei Domnului nostru, vă salutăm și vă urăm bun venit în Regatul Hașemit al Iordaniei, care face parte din vechia noastră Patriarhie a Ierusalimului.

Suntem deosebit de fericiți să vă întâmpinăm din nou, dragă Arhiepiscope Justin, în această regiune și dorim să profităm de această ocazie pentru a ne exprima recunoștința pentru ajutorul și sprijinul pe care l-ați dat și continuați să-l acordați, nouă și întâi-stătătorilor Bisericilor și comunitățile creștine din Țara Sfântă, în lupta noastră unită pentru a ne păstra drepturile și privilegiile istorice și sfinte și să susținem o prezență creștină sigură, vibrantă în Țara Sfântă.

Ne confruntăm cu amenințări fără precedent asupra vieții noastre aici, în special din partea grupurilor radicale care caută activ să ne submineze activitățile multiculturale, multi-etnice și multi-religioase. Chiar și în Orașul Vechi al Ierusalimului vedem această activitate care, dacă nu ar fi controlată, ar putea duce la perturbări fundamentale în accesul pelerinilor și al creștinilor locali la centrul nostru administrativ, precum și la Biserica Sfântului Mormânt.

Acestea sunt aspecte foarte serioase și confruntându-le, prindem mult curaj din unitatea de scop care există printre întâi-stătătorii  Bisericilor și comunitățile creștine din Țara Sfântă, precum și din sprijinul remarcabil pe care îl primim de la liderii guvernamentali și religioși din întreaga lume. Nu putem sta liniștiți, întrucât presiunile sunt mari și neobosite și știm că un atac împotriva uneia dintre comunitățile noastre este un atac asupra noastră, a tuturor.

În acest sens, am dori să facem o mențiune specială cu referire la angajamentul dragului nostru prieten, Arhiepiscopul Suheil, față de această lucrare. Patriarhia noastră și Dioceza Episcopală din Ierusalimul s-au bucurat dintotdeauna de o relație bună și strânsă de-a lungul mai multor ani și această lungă prietenie dă roade considerabile în zilele noastre, stând împreună umăr la umăr în fața dificultăților noastre comune. De asemenea, dorim să menționăm neobosita stăruință pastorală al arhiepiscopului Suheil pentru comunitățile sale și pentru lucrările sale în renovarea și restaurarea congregațiilor din grija sa. Toate aceste lucrări contribuie la întărirea prezenței creștine în regiunea noastră.

Am dori deopotrivă  să menționăm recent înființata Comunitate Internațională a Sfântului Mormânt (ICoHS), care este o societate prin intenție ecumenică, angajată să facă posibilă prosperarea comunităților din Țara Sfântă.  Această societate are sprijinul Întâi-Stătătorilor Bisericilor și caută să îi adune pe creștinii din toate Bisericile pentru susținerea  eficientă a prezenței creștine în Țara Sfântă. Este speranța noastră că ICoHS va crește pentru a include membri în fiecare provincie a Comuniunii Anglicane și, într-adevăr, peste câteva săptămâni vor avea loc evenimente importante în Dioceza din Sud-Estul Floridei, în Biserica Episcopală, pentru promovarea misiunii ICoHS. Aceasta acțiune este importantă pentru noi și, prin urmare, apreciem susținerea dumneavoastră.

Adunându-va aici pentru pregătirea Conferinței din Lambeth de vara viitoare, ne amintim cu imensă bucurie participarea noastră de acum doisprezece ani la ultima Conferință de la Lambeth.  Comuniunea Anglicană și Biserica Ortodoxă s-au bucurat de o relație de veacuri, care este importantă pentru ambele instituții. Împărtășim atât de mult din moștenirea patristică comună și de-a lungul generațiilor, am reușit să ne susținem unii pe alții într-un mod unic.

Chiar dacă este adevărat că în prezent ambele Biserici se confruntă cu probleme interne complicate, nu putem lăsa aceste aspecte să ne distragă de la angajamentul nostru  fundamental la un dialog din ce în ce mai profund și la călătoria împreună pe drumul către unitate. Trebuie să rezistăm întotdeauna ispitei de a ne concentra pe chestiuni parohiale restrânse, care ne împiedică să vedem misiunea supremă și principală  a Bisericii, de a fi o rază de lumină a Evangheliei Domnului nostru Iisus Hristos într-o lume care e din ce în ce mai lipsită de speranță și în care dezordinea și disperarea se lupta cu adevărul și cu bucuria pentru sufletele bărbaților și femeilor.

Această misiune supremă și principală trebuie să fie întotdeauna prioritară în slujirea noastră ca aceia cărora  Purtarea de grijă Dumnezeiască  le-a încredințat îngrijirea pastorală a Bisericilor noastre.

Întrunindu-vă aici, în Regatul Hașemit al Iordaniei, aducem un elogiu angajamentului puternic al Majestății Sale Regele Abdullah II, care este Custodele Locurilor Sfinte Creștine și Musulmane din Țara Sfântă, și bunăstării comunităților creștine de aici.   Iordania rămâne o țară în care comunitățile credincioase sunt protejate și în care conducătorii  creștini din toată această regiune se pot întruni în mod liber.  Suntem încântați de faptul că dumneavoastră și colegii dumneavoastră primați vă puteți bucura de oportunitatea de a vă aduna și de a vă sfătui în acest oraș unde toți sunt bineveniți.

Fie ca Dumnezeu să vă binecuvânteze, dragă Arhiepiscope Iustin, în întâlnirea din zilele acestea, și fie ca Dumnezeu să vă călăuzească  în adunarea episcopilor Comuniunii Anglicane la Conferința din Lambeth de la vară.

Mulțumesc.”

Din partea Secretariatului-General




TĂIEREA PRĂJITURII DE ANUL NOU (VASILOPITA) LA PATRIARHIE

La ora 18.00 din ultima zi a anului, pe 31 decembrie 2019/13 ianuarie 2020, a avut loc ceremonia tăierii prăjiturii de Anul Nou (Vasilopita) în Sala de Primire a Patriarhiei.

La ceremonie au fost prezenți Consulul General al Greciei în Ierusalim, domnul Christos Sophianopoulos, arhiepiscopii aghiotafiți și alți părinți aghiotafiți, părintele Kamarasis, Arhimandritul Nectarie, preoții și administratorii Catedralei Sf. Iacob, membrii locali ai Comunității din Ierusalim, călugări și mulți pelerini, care au umplut Sala.

La începutul ceremoniei, Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului S-a adresat celor prezenți după cum urmează:

„Şi Care, la timpul cuvenit, Şi-a făcut cunoscut cuvântul Său, prin propovăduirea încredinţată mie, după porunca Mântuitorului nostru Dumnezeu” (Tit 1: 3), spune Sfântul Pavel. „La timpul cuvenit, Și-a făcut cunoscut”, însemnând viața veșnică; căci Evanghelia cuprinde toate lucrurile, ceea ce ne este dat în timpul prezent … și cele ale viitorului, care duc la viața veșnică”, spune Sfântul Teofilact, interpretând cuvintele lui Pavel.

Harul Peșterii primitoare de Dumnezeu din Betleem, unde de curând am sărbătorit marea taină a Întrupării lui Dumnezeu Cuvântul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos din trupul curat al Pururea Fecioarei Fecioarei Maria, ne-a adunat pe toți la Scaunul sfânt al Venerabilei noastre Patriarhii a Ierusalimului, pentru a mulțumi încă o dată Sfântului Dumnezeu Trinitar pentru începutul Anului Nou al bunătății Sale.

Spunem „intrarea Anului Nou, a Bunătății Sale”, pentru că, după înțeleptul Pavel, „El ne-a mântuit, nu din faptele cele întru dreptate, săvârşite de noi, ci după a Lui îndurare, prin baia naşterii celei de a doua şi prin înnoirea Duhului Sfânt, Pe Care L-a vărsat peste noi, din belşug, prin Iisus Hristos, Mântuitorul nostru”(Tit 3: 5-6).

Aceasta înseamnă că Sfânta Biserică a lui Hristos, care este trupul Său omenesc și dumnezeiesc, înțelege și interpretează sensul Timpului istoric, care este în conformitate cu viața pământească a omului în Hristos și pentru Hristos, așa cum propovăduiește Sfântul Pavel: „Iar când a venit plinirea vremii, Dumnezeu, a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege,, Ca pe cei de sub Lege să-i răscumpere, ca să dobândim înfierea” (Gal. 4: 4-5).

Cu alte cuvinte, Timpul nostru istoric ca finalizare, și anume hotărârea înțelepciunii lui Dumnezeu, pe de o parte, și ca recompensă – după Ecumenios – pentru adoptarea noastră de sus și prin promisiune, după cuviință, pe de altă parte, devine pe deplin cuprinzător ca începutul, mijlocul și sfârșitul. Și aceasta se datorează faptului că – potrivit lui Pavel – „Iisus Hristos, ieri şi azi şi în veci, este acelaşi” (Evrei 13: 8).

Dumnezeu Cuvântul Întrupat, Domnul nostru Iisus Hristos, fiind fără început și prin Întruparea Sa cu început, El este timpul prezent în Biserica Sa, în care se arată trecutul și viitorul timpului actual; „Deci, dacă este cineva în Hristos, este făptură nouă; cele vechi au trecut, iată toate s-au făcut noi”(2 Cor. 5:17).

Prin aceste cuvinte ale lui Pavel, este clar că Biserica introduce veșnicia în Hristos în realitatea noastră istorică și lumească și este extinsă spre ea. Și în cadrul Bisericii, unde așa cum am menționat anterior, timpul devine anotimp (kairos), și anume cantitatea devine de calitate, potrivit lui Ammonios, amintirea trecutului devine amintire în Hristos. Iar speranța în viitor devine nădejde în Hristos. Din acest motiv, Sfântul Pavel propovăduiește și apelează la cuvintele profetului Isaia (49: 8): „Căci zice: “La vreme potrivită te-am ascultat şi în ziua mântuirii te-am ajutat”; iată acum vreme potrivită, iată acum ziua mântuirii, ”(2 Cor. 6: 2).

Această „vreme potrivită și zi a mântuirii” se referă atât la timpul liturgic al pomenirii și al încuviințării Mântuitorului nostru Iisus Hristos la omenirea noastră, și anume în tăierea Lui împrejur în trup, care se ține la trecerea ciclică a timpului, și la pomenirea Părintelui nostru printre Sfinții Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, în cinstea cui avem tradiția în Biserică de a tăia Prăjitura de Anul Nou, care îi poartă numele în limba greacă (Vasilopita).

Această primire festivă, modestă și plină de bucurie ne cheamă să auzim sfatul Sfântului Pavel: „ Şi să vă înnoiţi în duhul minţii voastre, Şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, cel după Dumnezeu, zidit întru dreptate şi în sfinţenia adevărului”(Efeseni 4, 23-24).

Iată, dragi frați și surori, modul în care suntem chemați să sărbătorim intrarea Anului Nou, ținând cont „ că pe pământ […] sunt(em) străini şi călători” (Evrei 11:13). „Deci, dar, până când avem vreme, să facem binele către toţi, dar mai ales către cei de o credinţă cu noi” (Gal. 6:10).

Având în vedere noțiunea de rotație a timpului în Hristos, Dumnezeul nostru, să rugăm pe Născătoarea de Dumnezeu și Maica Domnului, Pururea Fecioara Maria, împreună cu Părintele nostru printre Sfinți Vasile, care a înfrumusețat moravurile oamenilor, să mijlocească la Mântuitorul și Dumnezeu nostru Care a fost tăiat împrejur în trup, pentru pacea lumii și mai ales pentru Orientul Mijlociu, care a suferit mult sub amenințarea războiului din regiunea noastră. Și cu imnograful să spunem: „toate lucrurile Domnului, binecuvântați pe Domnul, Dumnezeu Cuvântul, care le-a făcut pe toate, cu înțelepciune le-a făcut …” (Utrenia 1 ianuarie, cântarea a 8-a, irmos).

Anul 2020 să fie bun, fericit, binecuvântat și pașnic.

La mulți ani! ”

Apoi, după ce s-au cântat troparul Tăierii împrejur a lui Hristos „Chip omenesc ai luat neschimbându-Te…” și cel al Sfântului Vasile „În tot pământul a ieșit vestirea ta…” , Preafericirea Sa a tăiat Vasilopita urând „Un An Nou 2020 binecuvântat și pașnic” și a împărțit bucățile celor prezenți.

Pe când Vasilopita a fost împărțită, studenții Școlii Patriarhale de pe Sion au cântat colinde de Crăciun și de Anul Nou.

După ceremonie, elevii au mers în Patriarhie și la Mănăstiri  ca să cânte colinde.

Ceremonia tăierii Vasilopitei a avut loc și la Epitropikon, după Utrenia și Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare, marți dimineață, pe 1/14 ianuarie 2020, prima zi a Anului Nou pentru Părinții Aghiotafiți, și o altă prăjitură a fost tăiată în timpul prânzului la trapeza Patriarhiei.

Din partea Secretariatul General

httpv://youtu.be/24AWl_N87BY




SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI LA PATRIARHIE

În noaptea din Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie 2019/6 ianuarie 2020, soborul arhieresc a coborât în Basilică prin Poarta Baptisteriului, condus de ÎPS Arhiepiscop Metodie al Tabor, pentru începutul Utreniei Crăciunului.

În timpul slujbei Utreniei, în jurul orei 23.00, Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil a venit la Altarul prin paraclisul Sfântului Nicolae și a început procedura de „luare a binecuvântării”, au urmat preoții și toți și-au îmbrăcat veșmintele liturgice.

Imediat după aceea, în timp ce se catisma „Veniți toți credincioșii să vedeți unde S-a născut Hristos”, a început procesiunea înspre Peșteră de la Ușa principală a Sfântului Altar, Preafericitul fiind însoțit în dreapta de Dr. Mohammad Shtayyeh, Prim-Ministrul Autonomiei Palestiniene și în stânga de Consulul General al Greciei, de domnul Sami Daud, Prim-Ministrul Regatului Hașemit al Iordaniei și reprezentant al Majestății Sale Regele Abdullah II al Iordaniei și de alți reprezentanți ai statului palestinian.

În Peșteră, Evanghelia Nașterii de la Sfântul Luca: „ În zilele acelea a ieşit poruncă de la Cezarul August..” (Luca 2: 1-20) a fost citită de Preafericirea Sa în limba greacă și de ÎPS Mitropolit Isihie al Kapitoliei în arabă.

Aceasta a fost urmată de o rugăciune și apoi ÎPS Arhiepiscop Aristarh al Constantinei a citit mesajul de Crăciun al Preafericirii Sale în limba greacă, reprodus mai jos în română:

 „Cerul și pământul s-au unit astăzi,

născându-Se Hristos.

Astăzi Dumnezeu pe pământ a venit,

și omul la Cer s-a suit.

Astăzi este văzut cu trup pentru om,

 Cel din fire nevăzut.”

(Stihira Idiomela 2 – Litia Crăciunului)

Astăzi Biserica din toată lumea sărbătorește Mitropolia Sărbătorilor, sărbătoarea Nașterii întru trup a Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostrum Iisus Hristos din Fecioară, în plinătatea bucuriei, a strălucirii, mulțumirii și doxologiei.

La această sărbătoare, Biserica dă mulțumiri lui Dumnezeu, deoarece fiind credincioasă, El a împlinit promisiunile pe care le-a făcut omului prin prooroci. „ Izbăvire a trimis poporului Său;” (Psalmul 111: 9). Fiind milostiv și iubitor de oameni, „Dumnezeu, trecând cu vederea veacurile neştiinţei,” (Fapte 17:30) și vremurile apostaziei omului, „S-a făcut călător în țara celor care s-au depărtat de harul Său”. Dumnezeu l-a căutat pe omul fugar, pe omul care a fugit de comuniunea Lui, după cuvântul Sfântului Chiril al Alexandriei (P.G. 75 908 C), l-a găsit ca pe o oaie pierdută, pe care a schimbat-o, a regenerat-o, căreia i-a dat viață nouă, „i-a transformat elementele” și pe care a reașezat-o în fosta comuniune cu El din Rai de la momentul Facerii.

Dumnezeu Tatăl a făcut aceasta în mod vădit prin Fiu Său, Unul Născut. „Iar când a venit plinirea vremii, Dumnezeu, a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege,, Ca pe cei de sub Lege să-i răscumpere, ca să dobândim înfierea.” (Gal. 4: 4-5). Tatăl a găsit lucru plăcut că „Şi Cuvântul S-a făcut trup” (Ioan 1:14). Potrivit Sfântului Chiril al Alexandriei; „Dumnezeu Cuvântul, Care a fost dintru început în sânul Tatălui, a suferit de bună voie chenoza pentru noi și s-a întrupat, adică s-a făcut om, S-a smerit pentru binele nostru și S-a făcut fiu al omului, pentru ca noi să fim bogați în Dumnezeu Tatăl prin El, a primit un trup de la Duhul Sfânt și de la Fecioara Maria, nu un trup fără suflet, ci un trup cu suflet logic (La întrupare, PG 77, 989D și 1092C), pentru a-l face pe om „părtaș dumnezeieștii firi”(2 Petru 1: 4). Ceea ce a primit prin Întruparea Sa, și anume întreaga umanitate, Domnul a sfințit cu viața Lui, iar prin Cruce, Învierea și Înălțarea Sa El a ridicat-o la cer și a pus-o de-a dreapta lui Dumnezeu. Câtă iubire de oameni! Ce favoare! Ce dar! Dumnezeu a coborât pe pământ prin Hristos și l-a ridicat pe om la cer.

Această taină de dincolo de fire și cuvânt a avut loc într-un timp și loc specific, în timpul domniei lui Cezar Octavius Augustus în Betleemul Iudei, în peștera smerită de acolo, cu conlucrarea și mărturia stihiilor și a cetelor celor fără de trup. Acestea, după cuvântul Sfântului Sofronie Patriarhul Ierusalimului teologul ipostazei unice a lui Hristos, Dumnezeul nostru, în două firi, voințe și acțiuni, au fost: „venirea Magilor, îndrumați de stele, înștiințarea cerească a păstorilor, aducerea darurilor și închinarea” (Scrisoare sinodală PG87, 3176D). Înțelepții regi ai Persiei îndrumați de o stea și păstorii care au privegheat noaptea, chemați de îngeri cu cântarea „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, întru oameni bunăvoire’’(Luca 2:14), s-au întâlnit și au căzut cu fața la pământ, uimiți, si s-au închinat, „pentru că L-au văzut pe Cel făr’ de-nceput stand ca un prunc în peșteră’’.

Acest început al tainelor lui Hristos a fost primit de la martorii care au văzut și au auzit, și a fost păstrat intact de-a lungul secolelor de către Biserică. Prin această taină, Biserica educa, formează, dă pace, viață și își sfințește membrii. Acest început este vestit celor de aproape și de departe, până la marginile lumii. Din acest motiv, Biserica își exercită misiunea de a face pace în toată lumea, „slujirea împăcării” care ne-a fost dată de Dumnezeu (2 Cor. 5:18), „împăcând lumea cu Sine Însuşi” (2 Cor. 5:19), prin întruparea Fiului Său.

Această taină transcendentală și mântuitoare este propovăduită de Biserica din Ierusalim, Prima Biserică a Creștinismului, la locul unde s-a întâmplat, Peștera primitoare de Dumnezeu și Basilica de deasupra ei, care au fost construite de împărații bizantini Constantin și Iustinian, binecuvântându-i pe credincioșii din Țara Sfânta și din toate locurile lumii, primindu-i cu bucurie pe toți pelerinii cuvioși care cinstesc Sfântul Betleem și se închină la ieslea, „unde Cel Necuprins s-a culcat” și se roagă pentru prosperitate, pace și starea bună a întregii lumi.

Si Excelentei Sale, Președintelui statului palestinian, domnul Mahmoud Abas Abu-Mazen, care ne onorează Sărbătoarea, îi dorim sănătate, putere și viață îndelungată, pentru a conduce Statul spre obținerea tuturor scopurilor sale, alocarea tuturor drepturilor Lui în țara sa natală”.

Reprezentantul Mass Media al Patriarhiei, Pr. Issa Mousleh, a citit mesajul de Crăciun în limba araba. Apoi, Preafericirea Sa, Arhiepiscopii, preoții și Consulul General s-au închinat la stea și la iesle.

Toti au urcat pe la Poarta de Nord a Peșterii pentru procesiunea întreită în jurul Basilicii cu cinci culoare, cântând catavasia Crăciunului: „Hristos se naște, măriți-L …”, încheiată în mijlocul Bisericii cu o rugăciune.

Utrenia și Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur au urmat la catoliconul Mănăstirii, conduse de Preafericirea Sa, avându-i drept împreună-slujitori pe Arhiepiscopii Patriarhiei: ÎPS Mitropolit Isihie al Kapitoliei, ÎPS Arhiepiscop Aristarh al Constantinei, ÎPS Metodie al Taborului, ÎPS Dimitrie al Lyddei, ÎPS Aristovul al Madabei și ÎPS Mitropolit Pavel al Dramei din Biserica Greciei, ieromonahi aghiotafiți, preoți și diaconi. Sfânta Liturghie în Peștera primitoare de Dumnezeu a fost condusă de ÎPS Mitropolit Ioachim al Helenoupolei. Otpusul Sfintei Liturghii a fost la 3.30 dimineața, după Status Quo.

A urmat o agapă, în timpul căreia elevii Școlii Patriarhale au cântat colinde de Crăciun, apoi o masă festivă la Egumenie, oferită de renovatorul Mănăstirii, reprezentantul patriarhal, ÎPS Arhiepiscop Teofilact al Iordaniei.

În dimineața zilei de Crăciun, în jurul orei 9.00, conform Status Quo-ului, Părintele dragoman, Arhimandritul Matei, a coborât la Peșteră pentru a se închina.

Din partea Secretariatul General

httpv://youtu.be/_AKYqvedKrU

httpv://youtu.be/uXXl3vtGWOQ




AJUNUL CRĂCIUNULUI LA PATRIARHIE

Sărbătoarea Crăciunului, Mitropolia Sărbătorilor după cum spun Părinții Bisericii, a fost prăznuită de Patriarhie conform vechii tradiții în Betleem și în locul Nașterii Domnului Hristos întru trup.

  1. În ajunul Crăciunului

În ajunul Crăciunului, luni dimineață, pe 24 decembrie 2019/6 ianuarie 2020, soborul Patriarhal Aghiotafit a mers de la Patriarhie la Poarta Jaffa, în bătaia clopotelor, a urcat în mașini și a ajuns la Sfânta Mănăstire a Proorocului Ilie, care se află la jumătatea distanței dintre Ierusalim și Betleem.

Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil a fost întâmpinat de Egumenul Mănăstirii, Arhimandritul Paisie, de oficiali ai statului israelian din Administrația Civilă a districtului Betleem și Hebron, după obicei, de reprezentanții statului palestinian și de reprezentanții comunităților de credincioși ai Patriarhiei din Betleem, Beit Sahour și Beit Jalla.

După închinarea la Biserica Mănăstirii, rugăciunea și primirea la egumenie, soborul patriarhal a plecat, condus, ca de obicei, de cinci polițiști israelieni călare și a ajuns la punctul de control de la Mormântul Rachelei.

Acolo, motocicliștii Poliției Palestiniene au întâmpinat soborul Patriarhal, în timp ce de o parte și de alta a drumului, creștini credincioși, bătrâni și tineri, copii și prunci, așteptau să primească binecuvântarea Preafericitului. Soborul Patriarhal a ajuns în Piața Betleemului, a fost primit de reprezentantul Patriarhiei, ÎPS Arhiepiscop Teofilact al Iordaniei, de reprezentanții Municipalității și ai Prefecturilor, de ieromonahi și de clericii căsătoriți al parohiilor Patriarhiei și de mulți oameni, în timp ce corurile bizantine conduse de dl. Vasilios Gotsopoulos (în greacă) și de domnul Samour Lawrence (în arabă) cântau troparul Crăciunului pe drumul spre ușa smerită a Basilicii.

La intrarea în Basilică, au fost întâmpinați de Consulul General al Greciei în dreapta și de primarul orașului în stânga, și au mers prin mijlocul Basilicii, care este un drept unic al creștinilor greco-ortodocși, și urcând la iconostas, au mers spre dreapta, prin paraclisul Sfântului Nicolae, și au coborât în Peștera primitoare de Dumnezeu pentru a se închina.

Au urcat apoi prin intrarea de nord a Peșterii, și s-au citit Ceasurile Împărătești ale Crăciunului în Catolicon, slujba fiind oficiată de Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil. Slujba a fost completată de cădire și urmată de Vecernie și Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare, cu otpusul la ora 15.30, după Status Quo.

Soborul a mers apoi la Mănăstirea de la Poarta Baptisteriului, unde a fost oferită o masă festivă.

Seara, în jurul orei 18.00, prin ospitalitatea renovatorului Mănăstirii, reprezentantul patriarhal Arhiepiscopul Teofilact al Iordaniei, Preafericirea Sa a găzduit o recepție pentru Președintele palestinian, Excelența Sa Domnul Mahmoud Abas-Abu-Mazen, Excelența Sa Ministrul Sami Daoud, reprezentantul Majestății Sale Bun Abdullah II în Iordania, custodele hașemit al locurilor sfinte creștine și musulmane, Excelența Sa Prim-Ministrul palestinian, Dl. Ramzi Khouri, ministru palestinian și președintele Comitetului Prezidențial Suprem pentru Afacerile Bisericii, precum și pentru mulți alți oficiali și diplomați.

Pe lângă urările de Crăciun binecuvântat și un An Nou fericit și prosper, Preafericirea Sa a asigurat publicul că „Pe lângă rolul nostru activ local și eforturile de a transmite vocea Ierusalimului către lume, Patriarhia Ortodoxă din Ierusalim își exercită rolul istoric și la nivel internațional”. Preafericirea Sa a subliniat în plus că trebuie să vedem în puterea Unității Ortodoxe întărirea credinței ortodoxe și, în slăbiciunea ei, o slăbire a credinței noastre.

Textul complet al discursului Preafericirii Sale se găsește mai jos :

„Domnule Președintele Mahmoud Abbas

Domnule Prim-Ministru Mohammad Shtayyeh

Domnule Sami Dawood, Reprezentant al Majestății Sale Regele Abdullah II,

Domnule Ramzi Khoury, Președinte al Comitetului Prezidențial Suprem pentru Afacerile Bisericii,

Doamnelor și domnilor,

Ne adunăm astăzi la locul de naștere al lui Hristos, sursa de lumină care a ajuns în toată lumea, ținutul Mântuitorului, pentru a sărbători nașterea Mesagerului Iubirii și al Păcii, într-un ținut care tânjește după pace și sub o conducere a cărei principală preocupare este realizarea păcii pentru a asigura un viitor luminos pentru oamenii săi. Oameni care s-au sacrificat de mult timp pentru demnitatea, libertatea și îndeplinirea visului lor legitim de independență și autodeterminare.

Credem că suntem capabili să facem pace și să ne ridicăm la înălțimea cerințelor sale, indiferent cât de greu ar fi. Aceasta cere să transcendem deasupra propriilor limite, pentru a-i putea privi pe ceilalți așa cum îi vede Dumnezeu și pentru a-i accepta pe ceilalți așa cum îi acceptă Dumnezeu, astfel încât să realizăm și să obținem dreptatea și adevărul pentru noi și pentru ceilalți.

Vine Crăciunul de anul acesta, iar regiunea Orientului Mijlociu este copleșită de tensiuni și conflicte regionale. În Liban, libanezii protestează împotriva înrăutățirii economiei țării, în Siria de Crăciunul încă se mai speră că țara va vedea o ieșire din impasul actual, și că acest an nou va fi un an de securitate pentru sirienii de toate afilierile politice, etnice și religioase. Yemenul își continuă războiul intern, pe care ne rugăm să îl încheie cât de curând posibil, și ne rugăm Creatorului să le ofere Irakului și Libiei stabilitatea pe care au pierdut-o cu ani în urmă.

Pe de altă parte, pe partea luminoasă a lucrurilor, în Țara Sfântă, sărbătorim victoria legală a Patriarhiei Ortodoxe a Ierusalimului în lupta noastră pentru apărarea proprietăților de la Poarta Jaffa din Orașul Sfânt, ca parte a luptelor consecutive purtate de „Maica tuturor Bisericilor” pentru a-și păstra moștenirea și prezența creștină autentică în Țara Sfântă, mai ales în orașul Ierusalim, pe care Dumnezeu l-a binecuvântat. Aceasta, în plus față de practicarea datoriei noastre de a proteja „drumului pelerinilor” dintre Biserica Sfântului Mormânt și Biserica Nașterii Domnului, dintre locul nașterii lui Hristos și locul răstignirii sale.

De asemenea, sărbătorim astăzi nașterea lui Hristos, deoarece am finalizat proiecte importante de locuințe în Betleem, Beit Sahour și Beit Jala. În 2020, așteptăm cu nerăbdare să executăm un proiect de 400 de apartamente și un centru comercial în Beit Hanina, Ierusalim, pentru care lucrăm de ani buni să obținem licențele necesare. Acest proiect uriaș va reduce imigrația din Orașul Sfânt și va contribui la consolidarea hotărârii oamenilor săi. În același context, ne pregătim în acest an pentru restaurarea clădirii școlii Sf. Dimitrie din Orașul Vechi, pentru a oferi o atmosferă confortabilă elevilor și pentru a conserva această clădire istorică; pe lângă zeci de proiecte caritabile pe care Patriarhia noastră le implementează cu sprijinul credincioșilor săi, în special, și al comunității, în general. Și porțile Patriarhiei vor rămâne întotdeauna deschise pentru credincioșii comunității noastre și pentru toți palestinienii și iordanienii, creștini sau musulmani.

Domnul Președinte,

Doamnelor și domnilor,

Pe lângă rolul nostru activ local și eforturile de a transmite vocea Ierusalimului în lume, Patriarhia Ortodoxă a Ierusalimului își exercită și rolul istoric la nivelul ortodoxiei internaționale. Patriarhia noastră și-a deschis ușile pentru a-i găzdui pe frații noștri, șefii bisericilor ortodoxe din lume, pentru a-l întâlni în a doua noastră casă din Amman, sub Auspiciile Custodiei hașemite a Sfintelor Locuri Islamice și Creștine, pe fratele dumneavoastră, domnule Președinte, pe Majestatea Sa Regele Abdullah II, pentru a discuta probleme legate de unitatea ortodoxă globală; în puterea sa vedem o întărire a credinței noastre, iar în slăbiciunea ei, o slăbire a credinței noastre.

Excelența Voastră, domnule Președinte.

Doamnelor și domnilor

„Şi Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi” (Ioan 1:14), să ne bucurăm și să ne rugăm „taina aceasta mare este” (Efeseni 5:32) care a apărut printre noi. Mesajul Crăciunului este un mesaj de dragoste, smerenie, pace și întâlnire a inimilor. Trăirea iubirii și a consecințelor sale devine permanentă printr-o relație și reconcilierea adevărată dintre om și Dumnezeu, dintre om și semenul său, printr-o relație de reconciliere și deschidere dintre om și el însuși. Această reconciliere în cele trei dimensiuni ale sale umple inima omului de pace, pacea lui Dumnezeu venind de sus, și îi ajută pe oameni să facă față presiunilor și dificultăților din viața de zi cu zi și să întâmpine provocările cu înțelepciune și dragoste. Pacea cerească, pe care o dorim cu toții, le permite credincioșilor, cu sprijinul harului lui Dumnezeu, să facă față în mod corespunzător dificultăților economice, politice și sociale.

Crăciunul este sărbătoarea bucuriei. Bucuria este să găsești puterea prin iertare și iubirea în lacrimi, să culegi succesul din eșec și să obții urcușul prin smerenie și sfințenie. Crăciunul este sărbătoarea bucuriei construite pe stânca credinței.

Excelenta Voastră,

În numele „Maicii tuturor bisericilor” și al comunității sale, vă dorim un Crăciun slăvit, plin de sfințenie și dragoste, și un an nou binecuvântat, plin de bunătate, binecuvântări și pace; și mulțumim Excelenței Vostre pentru mesajul din inimă, cu ocazia Crăciunului.

În cele din urmă, profităm de această ocazie pentru a mulțumi Comitetului Prezidențial Suprem pentru Afacerile Bisericii și președintelui său, Excelenței sale, domnul ministru Dr. Ramzi Khoury. De asemenea, mulțumim șeful Biroului Prezidențial, Excelenței Sale, doamna Intisar Amarah, Departamentului de Protocol Prezidențial și șefilor, generalilor și ofițerilor diferitelor organe de securitate palestiniene pentru eforturile lor neobosite și pentru contribuția la succesul procesiunilor de Crăciun din acest an.

Împreună cu îngerii, ne rugăm lui Dumnezeu: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace …” (Luca 2:14) ”.

Cu cele de mai sus s-a încheiat Sărbătoarea Ajunului Crăciunului în Betleem.

Din partea Secretariatului-General

httpv://youtu.be/dMoS0L4X_L0       

httpv://youtu.be/bldZGn8_iLw




DISCURSUL PREAFERICITULUI PATRIARH AL IERUSALIMULUI LA RECEPȚIA PREȘEDINTELUI STATULUI ISRAEL

Recepția anuală de Anul Nou a șefilor Bisericilor Creștine și a însoțitorilor lor, organizată de Președintele Statului Israel, a avut loc la Reședința Prezidențială luni dimineața, pe 17/30 decembrie 2019.

Președintele, domnul Reuben Rivlin, Ministrul Economiei și Ministrul Dezvoltării din Negev și Galileea, Dl Arye Deri, i-au întâmpinat pe șefii Bisericilor și i-au asigurat de eforturile lor continue de a susține și încuraja coexistența pașnică a adepților tuturor religiilor și a tuturor etniilor din Israel. Ei au scos în evidență eforturile pentru lucrările de restaurare și proiectele din jurul Locului Botezului. S-au făcut cele mai bune urări pentru un Crăciun fericit și un An Nou 2020 pașnic și prosper.

După obiceiurile consacrate, Preafericitul Patriarh al Ierusalimului Teofil III s-a adresat Președintelui în numele tuturor Bisericilor Creștine, după cum urmează :

“Excelența Voastră, Domnule Președinte,

Excelența Voastră, Rabine Machluf Deri,

Preafericirea Voastră,

Preasfințiile Voastre,

Sfințiile Voastre,

Doamnelor și domnilor,

Este o onoare pentru noi, domnule Președinte, să vă oferim felicitări în numele comunităților creștine în acest sezon al sărbătorilor. În această perioadă specială a anului, întreaga lume se uită spre Țara Sfântă cu nădejde și așteptări și suntem total conștienți de responsabilitățile pe care le purtăm cu toții în acest pământ al întâlnirii dintre Dumnezeu și om.

Salutându-vă cu binecuvântările acestui sezon, dorim să profităm de această ocazie pentru a ne exprima recunoștința față de dumneavoastră pentru sprijinul puternic și de neclintit pe care îl acordați integrității caracterului multi-cultural, multi etnic și multi-religios al Ierusalimului și al Țării Sfinte.

Suntem deosebit de recunoscători pentru eforturile dvs. speciale pentru susținerea lucrărilor de renovare la Qasr al-Yahud și în jurul Locului Botezului, pentru protejarea și promovarea restaurării sale și pentru păstrarea sanctității acestui loc sfânt. Locul Botezului continuă să fie un far de pace și o oază spirituală care cuprinde diferitele tradiții de credință și identități naționale care alcătuiesc iubita noastră Țară Sfântă.

Munca noastră împreună este crucială, deoarece permite comunităților noastre creștine să-i întâmpine pe pelerini acolo, fără deosebire, și să le hrănească aspirațiile spirituale. Continuăm să facem progrese incrementale în ceea ce privește restaurarea Locului Botezului și așteptăm cu nerăbdare ziua în care bunătatea păcii (to agathon tis Irinis) poate fi sărbătorită de toți; căci așa cum citim în Psalmi:

Mila şi adevărul s-au întâmpinat,

dreptatea şi pacea s-au sărutat.

Adevărul din pământ a răsărit

şi dreptatea din cer a privit.

(Ps. 84:11-12)

Dinamica Țării Sfinte și a Sfintelor Sale Lăcașuri, care include desigur Orașul Sfânt al Ierusalimului, ne aduce și nouă diferite provocări. De exemplu, binecunoscutul caz de la Poarta Jaffa continuă să fie o sursă de angoasă pentru noi toți, pentru că pune în pericol caracterul unic și sfânt al Cartierului nostru Creștin. Acest caz pune în pericol accesul la sediile Bisericilor noastre, la școli, la serviciile de sănătate și la lăcașurile de cult. În plus, amenință să restricționeze și să diminueze oportunitățile pelerinilor de a merge pe „drumul pelerinului” către locurile sfinte și Biserica Sfântului Mormânt.

Rămânem fermi în hotărârea noastră de a ne menține drepturile istorice și sfinte și recunoaștem tot sprijinul valoros acordat nouă, la nivel local și global, de către acei oameni binevoitori care susțin semnificația duhovnicească a iubitului nostru Ierusalim și a Țării Sfinte.

În recenta noastră întâlnire cu ministrul turismului, am amintit recunoașterea ministrului că angajamentul Bisericilor de încurajare a pelerinajelor a dus la creșterea semnificativă a numărului de pelerini în ultimii ani. Aceasta este o chestiune nu doar de economie; mai important, pelerinajele construiesc stabilitatea și contribuie la asigurarea coexistenței pașnice și a mărturiei reciproce. În acest sens, continuăm să privim către Guvernul Israelului pentru a acorda mai multă atenție solicitării noastre pentru a ne asigura că Locurile Sfinte pot furniza servicii esențiale, cum ar fi alimentarea cu apă pentru Muntele Tabor, care este una dintre destinațiile majore pentru multe mii de pelerinii care vizitează zilnic Sfintele noastre Locuri. Suntem dedicați acestei întreprinderi comune și așteptăm cu nerăbdare implementarea acestui proiect.

D-le Președinte, intervenția voastră recentă de facilitare a deplasării creștinilor care locuiesc în Gaza pentru a vizita Betleemul la sărbătoarea Praznicului Crăciunului este extrem de lăudabilă. Aceasta a fost o chestiune de îngrijorare pastorală pentru noi toți și suntem bucuroși că au fost luate măsuri în acest sens.

Privind spre Anul Nou și spre speranța de pace pe care o aduce, ne amintim cuvintele psalmistului despre Ierusalim:

Vei binecuvânta cununa anului bunătăţii Tale

şi câmpiile Tale se vor umple de roade grase.

 (Ps. 64:12)

Vă rugăm să ne permiteți să ne exprimăm mulțumirile pentru munca în echipă a domnului Yacoub Salameh și a domnului Sezar Mrarjleh din cadrul Biroului pentru Comunitățile Creștine, care au lucrat mai presus și dincolo de îndemnul datoriei pentru a ajuta la facilitarea vieții noastre comune.

Vă dorim, d-le Președinte și familiei voastre, toate binecuvântările acestui anotimp al păcii. Ne rugăm ca Anul Nou să fie un an al progreselor și reconcilierii aprofundate. Fie ca Dumnezeu să vă binecuvânteze în responsabilitățile voastre înalte, în numele nostru, al tuturor.

Hag Sarmeach.

Mulțumesc.”

Din partea Secretariatului-General

 




SĂRBĂTOAREA SFÂNTULUI NICOLAE LA PATRIARHIE

1.Sărbătoarea Sfântului Nicolae în Beit Jalla

Joi, 6/19 decembrie 2019, Patriarhia a făcut pomenirea Părintelui nostru printre Sfinți Nicolae, Episcopul Mirei Lichiei, făcătorul de minuni, la frumoasa sa Biserică din comunitatea greco-ortodoxă de limbă arabă din Beit Jalla, lângă Betleem.

Sfântul Nicolae este părintele Bisericii din secolului al IV-lea, episcopul Mirei Lichiei, ocrotitorul săracilor, al celor nedreptățiți, al prizonierilor și al nevoiașilor, „îndreptător credinței și chip blândeților, învățător înfrânării”, ocrotitor al marinarilor, foarte îndrăgit de credincioșii ortodocși, apărător al dreptei învățături referitoare la deoființa Fiului și a Tatălui la primul Sinod ecumenic de la Niceea din 325 d.Hr.

Acest mare Ierarh a fost cinstit de comunitatea greco-ortodoxă de limbă arabă din Beit Jalla și de tot orașul, al cărui Sfânt ocrotitor este, cu Sfânta Liturghie oficiată de Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil, având drept împreună-slujitori pe ÎPS Arhiepiscop Aristarh al Constantinei, ÎPS Arhiepiscop Metodie al Taborului și ÎPS Mitropolit Ioachim al Helenoupolei, egumenul, Arhimandritul Ignatie, Arhimandritul Alexie, Preoții slujitori ai Bisericii, Pr. epitrop George Awad, Pr. Paul, Pr. Yusef și Pr. Elias, și Ierodiaconul Evloghie. La Liturghie au participat toți credincioșii ortodocși ai orașului, Consulul General al Greciei în Ierusalim, domnul Christos Sophianopoulos, reprezentanții Autonomiei Palestiniene, președintele Comitetului problemelor ecleziastice, domnul Ramzi Houri, și primarul, dl. Nichola Hamis.

Preafericirea Sa a ținut următoarea predică în fața celor prezenți la slujbă:

„Cu ce cântări de laudă vom lăuda pe Ierarhul? Pre luptătorul împotriva păgânătății, și ajutorul creștinătății, pre folositorul Bisericii, marele sprijinitor și învățătorul; carele pre toți cei rău măritori i-a rușinat; pierzătorul Arianismului, și apărătorul cel cald ; prin carele a surpat a lui mândrie, Hristos, Cel Ce are mare milă” spune imnograful.

Iubiți frați și surori întru Hristos,

Cucernici creștini și pelerini

Harul întăritor al Duhului Sfânt ne-a adunat pe toți în această Biserică închinată arhiereului Nicolae din Mira Lichiei, care a fost și pelerin în Țara Sfântă, pentru a-i sărbători pomenirea.

Sfântul nostru Părinte între Sfinți Nicolae a trăit în timpul domniei împăratului Constantin cel Mare. S-a născut în Patara din Asia Mică și a participat la primul Sinod ecumenic de la Niceea împreună cu ceilalți Sfinți Părinți, în anul 325, care l-a condamnat pe ereticul Arius și învățăturile sale. Sfântul Nicolae a fost un susținător asiduu al Sfântului Atanasie cel Mare, care a formulat cu precizie învățătura Sfintei Treimi. Sfântul Nicolae a adormit întru Domnul în jurul anului 330 d.Hr.

Luând aminte la cuvintele Sfântului Pavel: „Cât despre noi, cetatea noastră este în ceruri, de unde şi aşteptăm Mântuitor, pe Domnul Iisus Hristos, Care va schimba la înfăţişare trupul smereniei noastre ca să fie asemenea trupului slavei Sale.” (Fil. 3: 20-21), Sfântul Nicolae s-a dovedit a fi un adevărat tămăduitor al lui Hristos și propovăduitor al Evangheliei și pentru neîntrecutele sale virtuți a primit sfânta slujire a Înaltei Preoții și a devenit păstor duhovnicesc, ca arhiepiscop al ținutului Mirei Lichiei.

Descriind personalitatea distinsă a Sfântului Nicolae, imnograful spune: „Să lăudăm acum cu cântări pre Ierarhul, pre pastorul poporului celui din Mira și învățătorul, ca prin rugăciunile lui să ne luminăm; că iată s-a arătat tot curat și nestricat cu Duhul, aducând lui Hristos jertfă fără prihană, curată și lui Dumnezeu bine priimită, ca un Ierarh curățit în suflet și în trup. Pentru aceasta este adevărat folositor și ajutător Bisericii, ca un mare tăinuitor al Darului lui Dumnezeu”.

Într-adevăr, iubiții mei frați și surori, Sfântul Nicolae este un ocrotitor și apărător al Bisericii, precum și al învățăturii ei mântuitoare, de aceea este numit „îndreptător credinței”, pentru care a luptat puternic, atât în cuvinte cât și în fapte, după îndemnul Sfântului Iuda: „Iubiţilor … simţit-am nevoie să vă scriu şi să vă îndemn ca să luptaţi pentru credinţa dată sfinţilor, odată pentru totdeauna” (Iuda 3) . „Sfinții” în acest caz sunt creștinii care au primit credința sănătoasă prin propovăduirea prin viu grai, o dată pentru totdeauna.

Această credință sănătoasă este cea care ne cheamă să luptăm lupta cea bună pentru mântuirea sufletelor noastre, așa cum scrie Sfântul Pavel ucenicului său Timotei, spunând: „Luptă-te lupta cea bună a credinţei, cucereşte viaţa veşnică la care ai fost chemat şi pentru care ai dat bună mărturie înaintea multor martori” (1 Tim. 6:12). Părintele nostru printre Sfinții Nicolae a dobândit și „viața veșnică”, numele lui făcându-se cunoscut în întreaga lume, rămânând viu până în prezent, după cuvântul psalmistului: „În tot pământul a ieşit vestirea lor, şi la marginile lumii cuvintele lor” (Psalm 19: 4).

Sfânta pomenire a Sfântului Nicolae, făcătorul de minuni, ne-a adunat în această întâlnire euharistică, pentru a-l cinsti, pe de o parte, și pentru a-I mulțumi „Sfântului nostru Domn Dumnezeu”, pe de altă parte, Care ni l-a dăruit pe sfântul lucrător al viei Sale, și anume al Bisericii lui Hristos. Bunul și credinciosul lucrător al viei lui Hristos a fost proslăvit de Dumnezeu Tatăl în viața cerească, unde mijlocește pentru sufletele noastre cu îndrăzneală.

Sfântul nostru Părinte Nicolae, care s-a vădit a fi om al lui Dumnezeu și vas ales, ne îndeamnă prin gura Căpeteniei Apostolilor, Sfântul Petru, la o viață vrednică de bunătățile lui Dumnezeu, spunând: „Ca fii ascultători, nu vă potriviţi poftelor de mai înainte, din vremea neştiinţei voastre, Ci, după Sfântul Care v-a chemat pe voi, fiţi şi voi înşivă sfinţi în toată petrecerea vieţii. Că scris este: „Fiţi sfinţi, pentru că Eu sunt Sfânt”. ” (1 Petru 1: 14-16).

Cu alte cuvinte, dragi frați și surori, Sf. Nicolae este un exemplu vizibil și viu al creștinului autentic, în care a luat chip Hristos. Tocmai la această întruchipare a lui Hristos în noi ne îndeamnă Sfântul Pavel când spune: „O, copiii mei, pentru care sufăr iarăşi durerile naşterii, până ce Hristos va lua chip în voi” (Galateni 4:19).

„Mitropolia sărbătorilor,” marea sărbătoare a Crăciunului, este pe cale să ne dăruiască această întruchipare a lui Hristos în noi, și anume renașterea duhovnicească, în orașul vecin Betleem, așa cum spune imnograful Bisericii: „Vitleeme, gătește-te, împodobește-te, iesle, peșteră priimește; adevărul a venit, umbra a trecut, și Dumnezeu oamenilor S-a arătat din Fecioară, Cel Ce a luat chip precum suntem noi, și a îndumnezit luarea. Pentru aceasta Adam se înnoiește, împreună cu Eva strigând: Pre pământ buna voință s-a arătat, să mântuiască neamul nostru”.

Arătarea lui Dumnezeu oamenilor prin Maria, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, Care a luat chipul nostru și ne-a îndumnezeit firea omenească, este propovăduită și evanghelizată de Sfânta Biserică a lui Hristos, prin cinstitul său arhiereu Nicolae, făcătorul de minuni. Pe această mare taină a Evangheliei (Efeseni 6:19) suntem chemați să o sărbătorim, nu lumește, social și material, ci spiritual, cu duh de închinare: „Faceţi în toată vremea, în Duhul, tot felul de rugăciuni şi de cereri, şi întru aceasta priveghind cu toată stăruinţa şi rugăciunea pentru toţi sfinţii. (creștini)”(Efeseni 6:18), așa cum propovăduiește Sfântul Pavel.

Și, împreună cu imnograful, să spunem; „Stând înaintea scaunului lui Dumnezeu, nu înceta a te ruga cu deadinsul înțelepte, pentru noi toți credincioșii robii tăi, minunate Nicolae, ca să ne ferim de focul cel veșnic și de vrăjmași, de limba cea vicleană și de răutate”. Amin! Crăciun binecuvântat!”

Sfânta Liturghie a fost urmată de o masă la ora prânzului, oferită de Arhimandritul egumen Ignatie și de Consiliul Comunității, la Hotelul Orient Palace.

2. Sărbătoarea Sfântului Nicolae în Lavra Sfântului Sava

Sfântul Nicolae a fost cinstit și la Biserica sa din Lavra Sfântului Sava, prima Biserică construită în Lavră, cu Sfânta Liturghie într-o priveghere de toată noaptea, care a fost condusă de ÎPS Arhiepiscop Filumen al Pellei, la slujbă participând părinții de la Sf. Sava, părinți aghiotafiți și pelerini.

3. Sărbătoarea Sfântului Nicolae în Ierusalim

Sf. Nicolae a fost prăznuit și în Sfânta Sa Mănăstire din Orașul Vechi al Ierusalimului. Vecernia după-amiaza și Sfânta Liturghie în dimineața sărbătorii au fost conduse de secretarul Sfântului Sinod, ÎPS Arhiepiscop Dimitrie al Lyddei, având drept împreună-slujitori pe Arhimandriții Matei și Dimitrie, arhidiaconul Marcu și diaconul Sofronie, cu participarea la rugăciunea a credincioșilor din Ierusalim și a călugărilor și călugărițelor de la Patriarhie.

După Sfânta Liturghie, cel care se îngrijește de Sfânta Mănăstire, Arhidiaconul Marcu, a oferit o agapa bogată soborului arhieresc și tuturor celor prezenți la egumenie și în curtea Mănăstirii.

Din partea Secretariatului-General

httpv://youtu.be/dF9OXiKmWvI

httpv://youtu.be/MQlU96ixvgY




PREAFERICITUL APRINDE LUMINILE DIN POMUL DE CRĂCIUN AL COMUNITĂȚII ORTODOXE DIN FUHEIS, IORDANIA

Joi seara, pe 6/19 decembrie 2019, ziua pomenirii Sfântului Nicolae, comunitatea greco-ortodoxă de origine arabă din Fuheis, un oraș din apropierea Ammanului din Iordania, a organizat o ceremonie de aprindere a luminilor din bradul de Crăciun.

Această ceremonie foarte bine organizată de Primăria Fuheis și de egumen, Arhimandritul Ieronim, împreună cu preoții, vicarii și alți colegi de-ai săi, a avut loc în curtea Primăriei, special pregătită pentru această ocazie.

La ceremonie au fost prezenți membri ai Parlamentului Iordaniei, în timp ce primarul din Fuheis, domnul Jamil Hatar și membrul Parlamentului, Faouzi Dawud, L-au salutat pe Preafericitul și au subliniat importanța misiunii Patriarhiei de a sprijini creștinismul în Iordania și pașnica sa conviețuire cu omologii musulmani.

Preafericirea Sa a sosit din Ierusalim însoțit de Părintele Secretar General, ÎPS Arhiepiscop Aristarh al Constantinei, și a fost întâmpinată de o mulțime mare de oameni, motocicliști și de vicarul patriarhal din Amman, ÎPS Arhiepiscop Christophoros al Kyriakoupolei. Preafericirea Sa a aprins luminile din bradul de Crăciun, frumos decorat, urându-le celor prezenți ca perioadă de douăsprezece zile până la Crăciun să fie plină de bucurie și Anul Nou să fie fericit și pașnic pentru Familia Regală, Guvernul Iordaniei, Comunitatea Patriarhiei din Fuheis și toate comunitățile creștine și credincioșii din Iordania, împreună cu toți ceilalți locuitori ai Iordaniei. De asemenea, a mulțumit pentru donația către Patriarhie a 10 acri de teren pentru construirea unei noi Sfinte Biserici.

Primăria din Fuheis a oferit cu această ocazie o plachetă de onoare Preafericitului.

După această ceremonie festivă din zona Primăriei, Preafericirea Sa a vizitat Sfânta Biserică a Sf. Gheorghe a Patriarhiei, bazarul creștin, a aprins luminile din  bradul de Crăciun al Bisericii Greco-Ortodoxe și a participat la cina care a fost oferită pentru mulți de către medicul militar Greco-ortodox Abu-Omar-Mahamre.

Din partea Secretariatului General       

 




SĂRBĂTOAREA SFÂNTULUI SAVA CEL SFINȚIT LA PATRIARHIE

Miercuri, 5/18 decembrie 2019, Patriarhia a făcut pomenirea Sfântului nostru Părinte Sava cel Sfințit la Lavra ctitorită de el în pustia Iudeii, dincolo de Betleem și Beit Sahour, pe malul drept al pârâului Kedron, care curge spre Marea Moartă.

Această mănăstire a fost ctitorită de Sfântul Sava, după sosirea sa din orașul natal Moutalaski din Cappadocia în Țara Sfântă în anul 456 d.Hr. și după ce a deprins mai întâi viața monahală de Sfântul Eftimie cel Mare și de la Sfântul Teoctist.

În timpul vieții Sfântului Sava și după adormirea sa, această Lavră a devenit un centru monahal al ortodoxiei și al întregului creștinism, precum și un centru al nevoințelor ascetice ale Sfântului Sava în Țara Sfântă, și al co-patriotului său, Sfântul Teodosie începătorul vieții de obște, contemporan și prieten originar din același loc, pentru biruința Învățăturilor de la cel de-al patrulea Sinod ecumenic de la Calcedon referitoare la ipostaza unică a lui Hristos în două firi.

Din 1965, sfintele moaște ale Sfântului Sava se păstrează în Lavră, ca binecuvântare și încurajare pentru  cei care li se închină.

În această mănăstire istorică, Sfântul Sava a fost cinstit în această zi cu o priveghere de toată noaptea, oficiată de Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil, având drept împreună-slujitori pe Arhiepiscopul care a slujit Vecernia de la priveghere, ÎPS Mitropolit Ioachim al Helenoupolei, Părintele Secretar General, ÎPS Arhiepiscop Aristarh al Constantinei, ÎPS Arhiepiscop Isidor al Hierapolei, ieromonahi aghiotafiți, protos fiind egumenul din Beit Jalla, Arhimandritul Ignatie, preoți vorbitori de limba arabă, arhidiaconul Marcu și ierodiaconul Simeon. Răspunsurile la strană au fost date de corul domnului Balagiorgos, în dreapta, în limba greacă, ajutat de ÎPS Arhiepiscop Aristovul al Madabei și de studenții Școlii Patriarhale de pe Sionului, iar în stânga, în limba arabă, de către corul dirijat de reprezentantul patriarhal în Arce-Ptolemais, Arhimandritul Filoteu. La priveghere au participat pelerini și credincioși locali din Betleem, Beit Jalla și Beit Sahour, împreună cu Consulul General al Greciei în Ierusalim, domnul Christos Sophianopoulos.

În fața celor prezenți, Preafericitul a dat următoarea predică:

„Că mai bună este o zi în curţile Tale decât mii. Ales-am a fi lepădat în casa lui Dumnezeu, mai bine, decât a locui în locaşurile păcătoşilor.” (Psalm 83:11).

Iubiți Sfinți Părinți și Frați,

Cucernici pelerini

Harul Preasfântului Duh ne-a adunat pe toți în acest loc sfânt al pustiei, pentru a cinsti sărbătorește pomenirea Sfântului nostru Părinte Sava cel Sfințit, cel cu mintea la Dumnezeu.

Făcându-se cetățean al pustiei în Palestina, Sfântul nostru Părinte Sava s-a dovedit a fi „întocmai cu îngerii stătător, împreună cu cuvioșii  locuitor, împreună vorbitor cu proorocii, cu apostolii și cu mucenicii împreună moștenitor”, luând mereu seama la sfaturile Sfântului Pavel: „cât despre noi, cetatea noastră este în ceruri, de unde şi aşteptăm Mântuitor, pe Domnul Iisus Hristos, Care va schimba la înfăţişare trupul smereniei noastre ca să fie asemenea trupului slavei Sale” (Fil. 3: 20-21).

 Cel care s-a nevoit în Lavrele de monahi din pustiul Iudeii și al Iordanului și a învățat la picioarele marilor dascăli de Dumnezeu purtători a dobândit viețuirea duhovnicească prin puterea Dumnezeului și Mântuitorului nostru Hristos. „Trupul său astfel s-a transformat încât s-a făcut de un chip cu trupul slavei lui Hristos cel răstignit și înviat”.

Martor nemincinos al acestui fapt îl constituie acest trup nestricat care aici se păstrează și cu evlavie este cinstit, adică Moaștele pline de mireasmă ale Părintelui nostru Sava cel Sfințit pe care Domnul l-a arătat „în Împărăția Sa cea cerească” (2 Timotei 4, 18), „locuind întru lumina neapropiată” (1 Timotei 6, 16).

Împărăția cerească a lui Hristos și lumina cea neapropiată le propovăduiește și le bine-vestește Sfânta noastră Biserică Ortodoxă prin Sfinții săi care împodobesc trupul ei teandric, adică trupul Domnului nostru Iisus Hristos. De aceea, potrivit dumnezeiescului Pavel, „El este capul trupului, al Bisericii, El este începutul, întâiul născut din morți, ca să fie El cel dintâi întru toate. Căci în El a binevoit Dumnezeu să sălășluiască toată plinirea și printr-Însul toate cu Sine să le împace, fie cele de pe pământ, fie cele din ceruri, făcând pace prin El, prin sângele crucii Sale” (Coloseni 1, 18-20).

Iată de ce David spune: „Aduceți Domnului, fii ai lui Dumnezeu, aduceți Domnului slavă și cinste, aduceți Domnului slavă numelui Său, închinați-vă Domnului în curtea cea sfântă a Lui” (Psalmul 28, 1-2). „Și s-a văzut mulțime de oaste cerească lăudând pe Dumnezeu și zicând: «Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire»” (Luca 2, 14). Adică, slavă fie adusă lui Dumnezeu, în lăcașurile de sus ale cerului, de către îngerii care acolo locuiesc, iar în lumea toată, care e tulburată de păcat și de patimile ei cumplite, să împărățească dumnezeiasca pace, pentru că Dumnezeu a arătat acum în chip luminat bunăvoința Sa față de oameni prin întruparea Fiului Său.

De această dumnezeiască pace s-a împărtășit Cuviosul Părintele nostru Sava împreună cu toți Sfinții lui Hristos, „căci El este pacea noastră” (Efeseni 2, 14). Această pace a Cuvântului lui Dumnezeu întrupat, adică a lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care S-a născut în peștera din Betleem din curatele sângiuri ale preabinecuvântatei Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioara Maria, o binevestește cel prăznuit astăzi, Părintele nostru Sava, organul Sfântului Duh. 

Să ne rugăm Cuviosului Părintelui nostru Sava cel Sfințit și împreună cu imnograful să zicem: „Roagă-te lui Hristos, pe Hristos îmblânzește-L, Cuvioase, să dăruiască Bisericii unire, pace și mare milă”. Iar pe noi, care te lăudăm, învrednicește-ne a prăznui cu pace și pocăință Sfânta Naștere a Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Amin. Crăciun binecuvântat!”

După Sfânta Liturghie a urmat agapa, după care Patriarhul și Sinodia sa au vizitat Mănăstirea Sfântului Teodosie Începătorul vieții de obște și apoi s-au întors în Ierusalim. 

În cinstea Cuviosului Sava cel Sfințit s-a săvârșit Sfânta Liturghie de către Arhimandritul Ștefan și în Paraclisul Sfântului din cadrul Mănăstirii Arhanghelilor din Orașul Vechi al Ierusalimului, prin grija Egumenului și restauratorului ei, Preasfințitul Arhiepiscop Dimitrie al Liddei.

Din partea Secretariatului-General