1

CIRCULARA PATRIARHALĂ PENTRU SĂRBĂTORIREA CRĂCIUNULUI

Pentru sărbătorirea praznicului împărătesc al Crăciunului, conform tradiției și rânduielii bisericești, Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil s-a adresat enoriașilor cu următoarea circulară:

Prot. Nr.

734

Celor mai evlavioși și cucernici administratori și preoți ai parohiilor, precum și onorabililor președinți și membri ai Consiliilor locale din eparhia noastră din toată jurisdicția Patriarhiei noastre, dragi copii întru Domnul al Smereniei Noastre, har și pace de la Dumnezeu Tatăl.

Iubiți fii întru Domnul,

Lucrând în mod pastoral și părintesc, comunicăm cu voi în scris pentru a vă reaminti încă o dată că sărbătoarea Crăciunului, ca mare Praznic Împărătesc, a fost prăznuită încă din antichitate cu strălucirea liturgică cuvenită, de către Patriarhia noastră și venerabila Frăție Aghiotafită la 25 decembrie (calendarul vechi), care corespunde cu 7 ianuarie (calendarul nou), iar obștea noastră creștină urmează această rânduială.

„Păzeşte comoara ce ţi s-a încredinţat,”, adică ceea ce ne-au transmis (ref. 1 Tim. 6:20) Patriarhii și Învățătorii de dinaintea noastră, și „să urmărim cele ale păcii şi cele ale zidirii unuia de către altul.” (cf. Romani 14: 19), îi îndemnăm pe preoții din turma noastră ca în ziua de 12 decembrie (calendarul vechi), care corespunde cu 25 decembrie (calendarul nou), să deschidă Sfintele Biserici și să slujească slujba Părintelui nostru între Sfinți Spiridon, Episcopul Trimitundei, făcătorul de minuni, care include Catavasiile și alte cântări preafrumoase de Crăciun, și nu slujba din ziua de Crăciun, 25 decembrie; după slujba Utreniei să se săvârșească Dumnezeiasca Liturghie.

După cum bine se știe, adoptarea noului calendar a pus Biserica Ortodoxă în fața unor probleme pastorale, care au și implicații sociale, pe care suntem chemați să le abordăm cu simț de răspundere. În cursul acestei zile, după slujba sărbătorii Sfântului Spiridon, membrii eparhiei ortodoxe grecești pot continua cu activități cu caracter social, dar nu și ecleziastic.

Așteptând conformarea voastră la îndemnul Nostru, pentru sărbătorirea marelui praznic al Crăciunului în pace în unitate, revărsăm din belșug asupra voastră urările noastre părintești și binecuvântările patriarhale din Mormântul cel Atotputernic și dătător de viață și rămânem,

 

În Cetatea Sfântă a Ierusalimului, 13 noiembrie 2021

 

Rugător fierbinte pentru toți în fața lui Dumnezeu,

 

TEOFIL III

 

Patriarh al Ierusalimului




ANIVERSAREA A 16 ANI DE LA ÎNTRONAREA PREAFERICITULUI PATRIARH AL IERUSALIMULUI

Luni, 9/22 noiembrie 2021, Patriarhia a sărbătorit aniversarea a 16 ani de la alegerea și întronarea, pe slăvitul Tron al Maicii Bisericilor, a Preafericitului Părinte Teofil Patriarhul Ierusalimului.

Cu ocazia acestui eveniment fericit și important, a avut loc Doxologia în Biserica Învierii, la ora 10.30 dimineața. Această Doxologie a fost condusă de Preafericitul Părinte Teofil Patriarhul Ierusalimului împreună cu care au slujit Arhierei, Ieromonahi și Diaconi Aghiotafiți. La slujbă au participat monahi și monahii din toate regiunile jurisdicției Patriarhiei, precum și credincioși laici. A fost prezent Consulul General al Greciei la Ierusalim, domnul Evanghelos Vliora.

După terminarea Doxologiei, în sunetul clopotelor, toți au urcat la Patriarhie. Aici Înaltpreasfințitul Aristarh Arhiepiscop al Constantinei și Secretar General a adresat o cuvântare Preafericirii sale, în numele Sfântului Sinod și al Obștii Aghiotafite:

„Preafericite Părinte și Stăpâne,

Un eveniment foarte fericit și foarte însemnat a adunat azi cinstiții membrii ai Obștii Aghiotafite și credincioșii creștini ai Bisericii la slujba Doxologiei în Sfânta Biserică a Învierii.

Acest eveniment este alegerea și întronarea Preafericirii voastre , în urmă cu 16 ani, prin votul de obște unanim al membrilor Sfântului Sinod și al reprezentanților credincioșilor elino-ortodocși și arabi, pe slăvitul și mucenicescul Tron al Maicii Bisericilor, după o perioadă de grele încercări care au clătinat dar, din fericire, nu au scufundat corabia Bisericii. Atunci Obștea s-a ridicat la înălțimea cerințelor misiunii sale, a condamnat și a dezaprobat unele convenții ilegale care urmăreau vinderea unor bunuri de valoare materială și culturală inestimabilă ale Patriarhiei, punând în pericol regimul Vechii Cetății a Ierusalimului, și v-a așezat pe Tronul Patriarhal pe Preafericirea Voastră, ca să ocârmuiți corabia departe de furtunile corupției, către limanul prielnic al cinstei, dreptății și transparenței.

Primind această poruncă, Preafericirea Voastră nu v-ați redus nicidecum ostenelile și strădaniile ci, dimpotrivă, cu toată puterea, ați întreprins acțiuni judecătorești costisitoare și întâlniri cu persoane influente, localnici și străini, pentru anularea convențiilor efectuate fără aprobarea Sfântului Sinod și fără știința Obștii. Acest interes Preafericirea voatră l-ați extins și în vederea valorificării averii imobiliare a Sfântului Mormânt printr-un sistem de transparență economică apt să furnizeze Patriarhiei venituri corespunzătoare cheltuielilor sale substanțiale. Cu responsabilitatea și sensibilitatea voastră ați răspuns rapoartelor financiare ale Exarhului Sfântului Mormânt în Biserica Ciprului.

Un interes viu, practic și hotărâtor ați arătat și în privința apărării drepturilor Obștii și ale neamului nostru asupra locurilor de închinare în colaborare cu Custodia franciscanilor în Țara Sfântă pentru înlăturarea tentativelor de creare a unor situații permanente de către armeni, așa cum s-a întâmplat în cazul așezării de către noi a draperiilor în Peștera de Dumnezeu primitoare din Betleem, al coborârii în Peșteră a icoanei Ortodoxe în timpul Vecerniei noastre, când sărbătoarea Botezului Domnului prăznuit de noi coincide cu Crăciunul armenilor, duminica sau lunea, al înlăturării grilajelor așezate de către armeni în fața Bisericii Învierii, al exercitării dreptului nostru de a tămâia în altarul paraclisului Sfintei Elena aparținând armenilor și al prezenței noastre înlăuntrul lui în ziua Înălțării Sfintei Cruci, precum și al încetării lucrărilor armenilor la paraclisul Sfântului Ioan Teologul aflat în curtea Bisericii Învierii, până la reglementarea prin acordul comun al celor trei Comunități majoritare. 

Acțiunile și încercările Preafericirii voastre pentru păstrarea averii bisericești și a drepturilor Patriarhiei nu v-au abătut nicidecum de la desfășurarea lucrării pastorale fie în calitate de Egumen al Obștii, fie ca Patriarh al credincioșilor noștri Elino-ortodocși și Arabi. În timpul anului trecut și al celui în curs marcați de pandemie, Preafericirea voastră ați vizitat Sfintele Mănăstiri și Comunități și i-ați încurajat pe monahi și pe credincioși fie prin cuvânt fie prin ajutor economic. De asemenea, ați primit la Patriarhie preoți și epitropi și i-ați călăuzit către o soluționare favorabilă pentru ei a problemelor comunităților lor.

Un alt sprijin practic al Preafericirii voastre și al Patriarhiei față de credincioși a fost acordul încheiat de curând între Patriarhie și Compania internațională Raouabi după primirea permisiunii din partea Primăriei Ierusalimului, pentru ridicarea în proprietatea Patriarhiei din Bir Nabala-Bet-Hanine din Noul Ierusalim de Est a unei clădiri cu patru sute de apartamente, școală, magazine, birouri, centru comercial, locuri de recreație și locuri de parcare în complexul Al-Quds Lana (Ierusalimul nostru), lucrare destinată să aducă multă ușurare Comunității din Ierusalim în contextul problemei sufocante a găzduirii. Pentru o mai bună îngrijire medicală a credincioșilor, dar și a tuturor bolnavilor, indiferent de religie și de naționalitate, a fost cumpărat de curând pentru Policlinica „Sfântul Benedict” un aparat de ecografie, donat de d-l Athanasie Martinos, în urma eforturilor Preafericirii voastre și ale Consulului General al Greciei la Ierusalim d-l Evanghelos Vliora.

Pentru bunăstarea creștinilor din Țara Sfântă, a fost cultivată colaborarea dintre Bisericile Creștine locale sub egida Preafericirii voastre la Patriarhie. Între Bisericile Ortodoxe surori a fost menținută comuniunea în Hristos, Preafericirea voastră subliniind mereu necesitatea continuării dialogului pentru soluționarea celor mai spinoase probleme.

În continuare, la sporirea și îmbogățirea lucrării voastre plăcute lui Dumnezeu contribuie Sfântul Sinod și toată Obștea prin fiecare membru care pune la dispoziție calitățile lui, experiența, educația, dragostea față de Hristos, ascultarea și respectul față de Patriarhie și față de Preafericirea voastră ca Întâi-stătător al ei, „aflat în chipul și locul lui Hristos”.

În numele Sfântului Sinod și al Obștii, ridic paharul, Preafericite, urându-vă ani cât mai mulți cu pace, bucurie, statornicie și rodnicie, cu puterea tare și călăuzitoare de sus a Duhului Sfânt, bucurându-vă de vederea fiilor voștri, ca niște ramuri de măslin roditor în jurul mesei voastre spre lauda neamului nostru binecuvântat și slava Dumnezeului nostru cel în Treime. Amin.”

În continuare a adresat o cuvântare Consulul General al Greciei d-l Vlioras, reprezentanți ai Comunităților de credincioși, reprezentantul Bisericii Ruse și alții.

Mulțumind tuturor acestora, Preafericirea sa a răspuns prin această cuvântare a sa în limba greacă:

Înălțate-voi, Dumnezeul meu, Împăratul meu, și voi binecuvânta numele Tău în veac și în veacul veacului” (Psalmul 144, 1), cântă Proorocul și Împăratul David.

Excelența Voastră Domnule Consul General al Greciei Evanghelos Vliora,

Cinstiți și Sfințiți Părinți și Frați,

Iubiți credincioși,

Via Domnului, adică Sfânta Biserică a Ierusalimului, pe care a sădit-o dreapta Lui și a udat-o cu propriul Său sânge, (Cf. Psalmul 79, 15-16) sărbătorește astăzi aniversarea a șaisprezece ani de la așezarea, cu mila lui Dumnezeu, a smereniei noastre pe Tronul apostolic al Sfântului și Dreptului Iacov Fratele Domnului și primul Ierarh al Ierusalimului.

Această aniversare nu se referă la nevrednicia noastră ci la Biserica apostolească cea de Dumnezeu instituită și la „toată turma întru care Duhul Sfânt v-a pus pe voi episcopi, ca să păstrați Biserica lui Dumnezeu pe care a câștigat-o cu însuși sângele Său” (Fapte 20, 28), potrivit Evanghelistului Luca.

De aceea am coborât împreună cu cinstiții membrii ai Obștii noastre Aghiotafite în Sfânta Biserică a Învierii unde am înălțat Doxologie de mulțumire către Dumnezeu cel în Sfânta Treime „Care lucrează în voi și ca să voiți și ca să săvârșiți după a Lui bunăvoință” (Filipeni 2, 13), potrivit lui Pavel.

Slujirea noastră de până acum ca Patriarh și Egumen, monastică și pastorală, pe tronul harului Arhiereului celui Mare Care a străbătut cerurile, al Domnului nostru Iisus Hristos, de la Care luăm milă și har (Cf. Evrei 4, 14-15), adică pe tronul Maicii Bisericilor și lăcașul lui Dumnezeu, Sionul cel sfânt, un singur scop a avut: păstrarea tradiției apostolice date de Dumnezeu, moștenirea credinței sănătoase și a dreptei învățări a cuvântului adevărului dată de Iisus Hristos, potrivit mărturiei Evanghelistului Ioan: „Și Cuvântul S-a făcut trup și S-a sălășluit între noi și am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia Născut din Tatăl, plin de har și de adevăr” (Ioan 1, 14).

De asemenea scopul nostru a fost păstrarea Sfintelor Locuri care constituie mărturiile palpabile și nemincinoase ale marii taine a dreptei credințe (Cf. 1 Timotei 3, 16), dar și a sfintelor lăcașuri ale slujbei cuvântătoare, precum și ocrotirea privilegiilor imprescriptibile și drepturilor de stăpânire a acestora ce aparțin neamului bine-credincios și împărătesc al Creștinilor Elino-ortodocși.

De asemenea, ascultând de îndemnul Domnului: „să nu vă depărtați de Ierusalim, ci să așteptați făgăduința Tatălui pe care ați auzit-o de la Mine” (Fapte 1, 4), nu am încetat a înălța glasul nostru la toate marginile, la nivel local și internațional, pentru nealterarea caracterului multicultural, multireligios și multinațional al Sfintei Cetăți a Ierusalimului care constituie capitala spirituală a întregii lumi, și, mai ales, pentru întărirea morală și materială a Creștinilor care locuiesc în Țara Sfântă.

Aceasta o facem potrivit rolului încredințat de către dumnezeiasca Pronie străvechii Patriarhii a Ierusalimului, rol recunoscut de întreaga lume, prin exercitarea misiunii sale duhovnicești și religioase, dar și prin grija pentru păstrarea regimului prezent, atât cel care privește locurile de închinare, cât și cel demografic, în Sfânta Cetate Ierusalim, cel amenințat de cei care încearcă alterarea lui. „Lăsați-I Lui toată grija voastră, căci El are grijă de voi” (1 Petru 5, 7) îndeamnă dumnezeiescul Petru.

Această aniversare a șaisprezece ani de la întronarea smereniei noastre vă cheamă nu la laudă, ci la priveghere. „Fiți treji, privegheați. Potrivnicul vostru, diavolul, umblă răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită” (1 Petru 5, 8), spune corifeul Petru. Căci lauda voastră în Hristos aceasta este: mărturia conștiinței voastre (Cf. 2 Corinteni 1, 12), propovăduiește dumnezeiescul Pavel.

Împlinind „dreptarul acesta” (Galateni 6, 16), adică cuvintele lui Pavel, „mărturia conștiinței noastre”, suntem chemați să „facem lucru de evanghelist, slujba să o facem deplin” (2 Timotei 4, 5) în lumea noastră contemporană a globalizării prin care „taina fărădelegii se și lucrează” (2 Tesaloniceni 2, 7), adică „hula, trufia, ușurătatea” (Marcu 7, 22).

În slujirea noastră ca Patriarh și Egumen pe Tronul apostolic și mucenicesc al Sfântului Iacov Fratele Domnului avem ca împreună-lucrători și împreună-liturghisitori pe cinstiții și iubiții nouă în Hristos Părinți și Frați Aghiotafiți, Arhierei, Preoți, Ieromonahi, Diaconi și Monahi, care se disting prin râvna lor dumnezeiască și spiritul de jertfă, ascultând de cuvintele Sfântului Sfințit Mucenic Ignatie al Antiohiei: „Toți, într-un cuget, să ne iubim unii pe alții și nimeni să nu privească pe aproapele lui după trup, ci în Hristos Iisus. Să nu fie între voi nimic care să vă poată despărți, ci să fiți uniți cu episcopul, supunându-vă, prin el, lui Dumnezeu, în Hristos”.

Adevărat este ceea ce spunem, că lupta noastră este luptă „împotriva uneltirii rătăcirii” (Efeseni 4, 14) și a dezbinării, adică a separării de Biserica Ortodoxă Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească. „Orice cetate sau casă care se dezbină în sine nu va dăinui” (Matei 12, 25), spune Domnul. De aceea și noi, cei care slujim în locurile sfinte ale Nașterii, Răstignirii și Învierii lui Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos „prin Care am primit împăcarea” (Romani 5, 11), nu încetăm a ne ruga pentru păstrarea unității Duhului „întru legătura păcii” (Efeseni 4, 3).

Aceste uneltiri ale rătăcirii, ale dezbinării și ale minciunii diavolului le înregistrează istoria veacului trecut, dar și a celui prezent, istorie a Bisericii în general și a Bisericii Ierusalimului în mod special, adică a Patriarhiei Elino-ortodoxe a Ierusalimului cea calomniată, dar nu surpată de fiii întunericului veacului acestuia.

Să ne rugăm lui Dumnezeu, Părintele luminilor și al adevărului „să îndrepteze pașii noștri spre lucrarea poruncilor Lui” pentru rugăciunile Preabinecuvântatei Stăpânei noastre Născătoarea de Dumnezeu și pururea Fecioara Maria și ale celui între Sfinți Părintele nostru Nectarie al Pentapolei. Iar harul Preasfântului și de viață primitorului Mormânt al Mântuitorului nostru Iisus Hristos să ne întărească pe toți în slujirea Sfintelor Locuri, mărturiile nemincinoase ale credinței noastre, precum și în lucrarea de păstorire a credincioșilor noștri creștini drept-credincioși, greu încercați în această perioadă a pandemiei.

În final, cerem pentru toți cei care s-au rugat împreună cu noi și au cinstit prin prezența lor această aniversare a întronării noastre putere de sus, lucrarea de lumină dătătoare a Sfântului Mormânt, răbdare și toată binecuvântarea de la Dumnezeu, adresând calde mulțumiri și celor care ne-au adresat cuvântări, Înaltpreasfințitul Aristarh, Arhiepiscop al Constantinei și Secretar General, care a vorbit în numele cinstiților membri ai Sfântului Sinod și ai Obștii noastre Aghiotafite, Excelența sa, Consulul General al Greciei, domnul Evanghelos Vlioras, Preacuviosul Arhimandrit Alexandru, reprezentant al Sfintei Biserici surori a Rusiei, care ne-a transmis urările Preafericitului Patriarh al Moscovei Chiril, Preasfințitul Mitropolit al Nazaretului Chiriac, care a vorbit în numele credincioșilor noștri din Nazaret, Preasfințitul Arhiepiscop al Ioppei Damaschin, care a vorbit în numele credincioșilor noștri din Ioppe, Preacucernicul Părinte Haralambie Badur, care a vorbit în numele Bisericii Sfântului Iacov, Arhimandritul Filotei care a vorbit în numele Comunității din Akkri-Ptolemaida, Directorul Școlii „Sfântul Dimitrie” aparținând Patriarhiei d-l Samir Zananiris, doamna profesoară Kafetzi și domnul profesor Konkon, d-l Moris Sambela, care a vorbit în numele policlinicii „Sfântul Benedict”, Preasfințitul Arhiepiscop al Madavei Aristobul, care a vorbit în numele Comunității ruse din Asdod, stimații domni Atanasie Abu Aeta și Ode Aisa, Iconarul Gavriil și toți cei care au participat la aniversarea din acest an a întronării.”

După încheierea ceremoniei, s-a oferit la Patriarhie masa de prânz.

Din partea Secretariatului General

 

 




SĂRBĂTOAREA SOBORULUI ARHANGHELILOR LA PATRIARHIE

Duminică, pe 8/21 noiembrie 2021, Patriarhia a prăznuit Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor oștirilor cerești.

Prin cuvântul „Sobor”, înțelegem adunarea noastră, a credincioșilor, pentru a-i cinsti pe Mareșalii Îngerilor și pe toți Îngerii care li s-au alăturat atunci când Arhanghelul Mihail a spus „Să stăm bine” și nu l-a urmat pe Lucifer cel căzut și pe îngerii care au căzut împreună cu el.

Sărbătoarea a fost celebrată:

  1. În orașul de la malul mării Yaffo, la Sfânta Mănăstire a Arhanghelului Mihail, care a fost renovată în urmă cu câteva decenii de către egoumenul său, ÎPS Damaschin din Yaffo, când a fost distrusă de un incendiu.

Acolo, Sfânta Liturghie a fost oficiată de către Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil, avându-i drept împreună-slujitori pe ÎPS Mitropolit Chiriac al Nazaretului, Arhiepiscopul Aristarh al Constantinei, Arhiepiscopul Damaschin de Yaffo, Mitropolitul Ioachim al Helenoupolei, Arhiepiscopul Filumen al  Pellei, Arhiepiscopul Aristovul al Madabei, ieromonahi aghiotafiți, printre care Părintele Kamarasis, Arhimandritul Nectarie, Arhimandriți din parohiile învecinate, Nifon, Marcel și Artemios, și Arhidiaconul Marcu, răspunsurile la strană fiind date de corului bizantin al comunității în limba arabă. La Sfânta Liturghie au participat  palestinieni, ruși și români, ambasadorul Greciei în Israel, dl Kyriakos Loukakis.

Preafericirea Sa a ținut următoarea predică în fața celor adunați la Sfânta Liturghie: 

„Domnul în cer a gătit scaunul Său şi împărăţia Lui peste toţi stăpâneşte.  Binecuvântaţi pe Domnul toţi îngerii Lui, cei tari la vârtute, care faceţi cuvântul Lui şi auziţi glasul cuvintelor Lui, Binecuvântaţi pe Domnul toate puterile Lui, slugile Lui, care faceţi voia Lui!” (Psalmul 103:19-21), proclamă

Iubiți frați întru Hristos,

Cucernici creștini

Harul Sfântului Duh ne-a adunat pe toți în sfânta biserică monahală a Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil pentru a sărbători și cinsti soborul lor în Euharistie.

Îngerii, după cum spune Scriptura, sunt oștile cerești și slujitorii lui Dumnezeu, care fac voia Lui (Psalmul 102, 21). Dumnezeu îi face pe Îngerii Săi iuți și fini ca vântul, iar pe slujitorii care Îi slujesc Lui, strălucitori și energici ca flacăra focului, propovăduiește Sfântul Pavel: „Cel ce face pe îngerii Săi duhuri şi pe slujitorii Săi pară de foc” (Evrei 1, 7). Acești Îngeri sunt mai mari decât oamenii slabi în putere și tărie. „ Pe când îngerii, deşi sunt mai mari în tărie şi în putere…”. (2 Petru 2:11), spune Sfântul Petru.

Potrivit Sfântului Ioan Damaschin, „Dumnezeu este făcătorul și creatorul Îngerilor, deoarece El i-a adus din neființă la ființă și i-a creat după chipul care îi este mai apropiat, ca o natură fără trup, ceva asemănător unui duh sau unui foc imaterial, așa cum spune Sfântul David: „Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc” (Psalmul 103, 5). Îngerul este, așadar, o substanță noetică, maleabilă, autonomă, slujitor fără trup al lui Dumnezeu, care a primit nemurirea în natura sa prin har, a cărui substanță doar Creatorul îi cunoaște felul și făptura. Cu toate acestea, Îngerul este numit fără trup și imaterial când este comparat cu noi, oamenii; pentru că tot ceea ce este comparat cu Dumnezeu, Singurul incomparabil, se dovedește a fi gros și material; cu adevărat imaterial și fără trup este doar dumnezeiescul”.

Oștile cerești, adică Îngerii, se disting în nouă ordine în cadrul a trei grupe, potrivit Sfântului Teolog Dionisie Areopagitul, la care se referă Sfântul Ioan Damaschin, spunând: „Îngerii se disting în nouă ordine în cadrul a trei grupe: „Așa cum spune Sfântul Dionisie Areopagitul: „Toată teologia, adică Sfânta Biblie, numește oștile cerești nouă, iar Sfântul Dionisie le separă pe acestea în trei grupe de câte trei. Și spune că prima este cea de lângă Dumnezeu și în unire apropiată și imediată cu Dumnezeu, conform tradiției cea care are Serafimii cu șase aripi și Heruvimii cu ochi mulți și Tronurile Atotțiitoare, în timp ce a doua este cea a Domniilor, Puterilor și Stăpânirilor, iar a treia și ultima este cea a Începătoriilor, Arhanghelilor și a Îngerilor”.

Este demn de remarcat faptul că, potrivit Sfântului Ioan Damaschinul, care îl citează din nou pe Sfântul Grigorie Teologul, îngerii au fost creați înainte de orice altă făptură. „La început [Creatorul] se gândește la oștile îngerești și la cele cerești, iar gândul devine acțiune”.

În cadrul sărbătorii de astăzi a soborului Oastei fără de trup și, mai ales, a Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, Arhanghelul Mihail ocupă un loc de frunte, deoarece, în calitate de Arhistrateg, atât în Vechiul, cât și în Noul Testament, a făcut multe binefaceri pentru omenire, după cum scrie în Sinaxar.

Arhanghelul Mihail, dragii mei frați, este cel care, văzând îngerul renegat, adică pe satana, căzut, a adunat toate ordinele îngerilor și zicând: “Să luăm aminte”, L-a lăudat pe Domnul tuturor cu glas tare, ca și cum ar fi spus: Să fim cu toții [îngerii] cei creați atenți și să luăm aminte la ceea ce s-a întâmplat cu cei care fuseseră lumină cu noi și acum s-au transformat în întuneric.

Acest eveniment, al adunării ordinelor de îngeri de către Arhanghelul Mihail, a fost numit Soborul Îngerilor, ceea ce înseamnă atenție, concordie și unire. De aceea, imnograful spune: „ Stăpâniilor, Puterilor, Arhanghelilor, Îngerilor, Domniilor, Scaunelor şi Căpeteniilor, mai-mare de la Dumnezeu eşti pus, dumnezeiescule voievodule Mihaile preaslăvite. Deci, stând înaintea Scaunului Celui nesuferit, acoperă, apără, păzeşte, mântuieşte pe toţi cei ce cu credinţă te cinstesc pe tine, folositorul lumii.”

 Porunca Arhistrategului Mihail „Să luăm aminte” este oportună și se adresează nouă, celor care trăim în epoca modernă a globalizării și a așa-zisei „Noi Ordine”, adică în epoca „părutei lor cucernicii” (Col. 2, 23) care constă în împotrivirea față de adevăr a oamenilor cu stricați la minte și netrebnici pentru credință, așa cum spune Sfântul Pavel (ref. 2 Timotei, 3, 8).

Noi, dragii mei frați, ascultând cuvintele Domnului nostru: „Am văzut pe satana ca un fulger căzând din cer” (Luca 10, 18), să rostim împreună cu Arhanghelul Mihail imnul îngeresc victorios: „ Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Savaot, plin este tot pământul de slava Lui!” (Isaia 6, 3). Mai mult, să proclamăm împreună cu imnograful: „ Unde umbrează Darul tău Arhanghele, de acolo se goneşte puterea diavolului. Că nu suferă să rabde lumina ta, luceafărul cel ce a căzut. Pentru aceasta te rugăm, săgeţile lui cele de foc purtătoare, cele pornite asupra noastră, stinge-le cu mijlocirea ta, apărându-ne pe noi de smintelile lui, vrednicule de laudă, Mihaile Arhanghele” (Amin. La mulți ani!”

La prânz, ÎPS Arhiepiscop Damaschin de Yaffo a oferit o masă pentru soborul Patriarhal.

  1. La Sfânta Mănăstire a Sfinților Arhangheli din Ierusalim

Sâmbătă după-amiază, Vecernia a fost săvârșită de către egumenul și restauratorul Sfintei Biserici, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Dimitrie al Lyddei, iar duminică dimineața, Sfânta Liturghie a fost celebrată de către Înaltpreasfințitul Mitropolit Isihie al Kapitoliei, având drept împreună-slujitori pe Arhimandritul Dragoman Matei, Arhimandritul Makarie și Ierodiaconul Simeon. Răspunsurile la strană au fost date de părintele stareț, Arhiepiscopul Dimitrie al Lyddei, de monahul Dositeu și de monahia Kyriaki, la slujbă participând numeroși monahi și credincioși din Ierusalim și Consulul General al Greciei la Ierusalim, domnul Evangelos Vlioras.

Părintele stareț, ÎPS Arhiepiscop Dimitrie al Lyddei, a oferit o agapă soborului episcopal și credincioșilor.

Din partea Secretariatului General




SĂRBĂTOAREA SFÂNTULUI MARE MUCENIC GHEORGHE LA PATRIARHIE

Marți, pe 3/ 16 noiembrie 2021, Patriarhia a sărbătorit hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruință la Sfânta Biserică închinată lui, unde se află mormântul său în Lod, biserică zidită de Sfânta Elena.

La această sărbătoare, Biserica pomenește mutarea moaștelor Sfântului de la Roma, unde a suferit moarte de mucenic pentru Hristos, la Lod, orașul natal al mamei sale.

Sfânta Liturghie a fost celebrată de Părintele Secretar General, ÎPS Arhiepiscop Aristarh al Constantinei, avându-i drept împreună-slujitori pe ieromonahii aghiotafiți, împreună cu ieromonahul egumen Marcellus și ierodiaconul Evloghie. Răspunsurile la strană au fost date de corul bizantin al Comunității din Lod în limba arabă, în prezența unui număr mare de credincioși care s-au închinat la mormântul Sfântului, precum și a reprezentantului Ambasadei Greciei la Tel Aviv, domnul Anastasios Konstantaras și al Ambasadei Georgiei, domnul David.

Înaltpreasfinția Sa a ținut următoarea predică în fața celor prezenți la slujbă:

„Cuvioși Părinți și frați întru Hristos,

După cum se știe, Biserica prăznuiește pomenirea muceniciei Sfântului Mare Mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruință la 23 aprilie. Astăzi, pe 3 noiembrie, sărbătorim mutarea moaștelor sale și sfințirea bisericii închinate lui din Lod.

Care este adevărul cu privire la aceste două evenimente? Mutarea moaștelor sfântului și sfințirea bisericii sale?

Memoria Bisericii a păstrat informația că, înainte ca Sfântul Gheorghe să fie mucenicit la Roma, în timpul domniei împăratului Dioclețian, el i-a cerut slujitorului său să-i mute trupul și a lăsat prin testamentul ca să i se distribuie bunurile în patria mamei sale. După tată, Sfântul era din Capadocia, din Asia Mică. După mamă, era palestinian.

Credincios poruncii Sfântului Gheorghe, după mucenicia sa, slujitorul său i-a mutat moaștele în orașul natal al mamei sale, Lod. Această mutare a coincis cu vizita și acțiunea Sfintei Elena în Țara Sfântă. În acea perioadă, Sfânta Elena a construit Biserica Sfântului Mormânt, Basilica Nașterii din Betleem și multe alte biserici, în locurile pe unde a umblat și a trăit Domnul nostru. La sugestia și rugămintea creștinilor din Lod, care cinsteau deja moaștele Sfântului Gheorghe și se închinau la ele, Sfânta Elena a construit Biserica de deasupra mormântului Sfântului în Lod. Această biserică este una dintre cele mai vechi ale creștinismului și este una din Sfintele Altare ale Bisericii din Ierusalim.

În această Biserică se cinstește o bucățică din moaștele Sfântului Gheorghe, deoarece Biserica din Ierusalim a dăruit alte bucăți altor Biserici. Cinstind moaștele Sfântului, așa cum facem cu Sfintele Icoane, ne sfințim, primim harul lui Dumnezeu, care este din belșug în relicvă, pentru că prin el Sfântul și-a vărsat sângele pentru Hristos, primim tămăduiri atunci când suntem bolnavi, pentru că moaștele Sfântului au puteri tămăduitoare.

 

Numeroși sunt pelerinii care au venit astăzi la Lod, orașul natal al sfântului, care este numit în cinstea sa și Georgioupolis, pentru a-i cinsti moaștele și a cere ajutorul Sfântului.

Această sărbătoare de astăzi, cu Sfânta Euharistie ca eveniment principal, este o mare binecuvântare pentru orașul Lod și mai ales pentru Comunitatea Greco-Ortodoxă. Transmitem urările și binecuvântările Preafericitului Părinte Patriarh al Ierusalimului Teofil energicului Părinte egumen Marcel, îngrijitorilor, enoriașilor Greco-ortodocși, tuturor celor care sărbătoresc astăzi, dragilor noștri frați întru Hristos, preoți împreună-slujitori, precum și reprezentanților diplomatici din diferite țări care onorează cu prezența lor această sărbătoare. Îl rugăm pe Sfântul Gheorghe să mijlocească la Domnul și să ne fie ajutător în greutățile vieții noastre și să ne ocrotească sănătatea de orice boală și mai ales de virusul covid-19. Amin!”.

După Sfânta Liturghie, egumenul, Ieromonahul Marcel și Consiliul Comunității, au oferit o masă pentru Înaltpreasfinția Sa și soborul său.

Cu ocazia acestei sărbători, Sfânta Liturghie a fost săvârșită și la Sfânta Mănăstire Sfântul Gheorghe de la Spital de către Cuviosul Arhimandrit Filotei, sub ospitalitatea Stareței Pansemni și la Sfânta Mănăstire Sfântul Gheorghe din Cartierul Evreiesc de către Arhimandritul Macarie, precum și la Biserica Sfântul Gheorghe din Beitjala de către IPS Mitropolit Ioachim de Helenoupolis, sub ospitalitatea egumenului, Arhimandritul Anania.

Din partea Secretariatului General

 

Din partea Secretariatului General




SĂRBĂTOAREA SFÂNTULUI MARE MUCENIC DIMITRIE LA PATRIARHIE

Luni, 26 octombrie / 8 noiembrie 2021, Patriarhia a sărbătorit praznicul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir.

La această sărbătoare, Biserica, și în special Biserica din Tesalonic, pomenește faptul că Sfântul Dimitrie s-a născut în Tesalonic și a fost martirizat pentru Hristos în timpul domniei lui Maximian în anul 306 d.Hr. Motivul a fost dezvăluirea credinței sale creștine și, de asemenea, l-a încurajat pe Nestor să câștige bătălia în arenă. Din acest motiv, Biserica îl cinstește pe Sfântul Nestor a doua zi după sărbătoarea Sfântului Dimitrie, care, de asemenea, a suferit moarte mucenicească.

Patriarhia a sărbătorit acest praznic la paraclisul Sfântului Dimitrie din Mănăstirea Centrală, în apropierea căruia se află și Școala cu numele sfântului.

Vecernia de duminică după-amiaza și Sfânta Liturghie de luni dimineața au fost oficiate de IPS Mitropolit Ioachim al Helenoupolei, avându-I drept împreună-slujitori pe arhimandriții Alexie, Macarie și Ștefan, pe preotul George Baramki și pe ierodiaconul Evloghie. Răspunsurile la strană au fost date de domnul Gotsopoulos și de elevii Școlii Patriarhale, la slujbă participând și Consulul General al Greciei la Ierusalim, domnul Vlioras, precum și numeroase maici și pelerini.

Dumnezeiasca Liturghie a fost urmată de o ceremonie în sala de recepție a Școlii Patriarhale Sfântul Dimitrie. Ceremonia de la școală a inclus o prezentare video referitoare la mucenicia Sfântului Dimitrie și la istoricul școlii, unde se preda în limba greacă dar care, în prezent, a devenit de limbă arabă pentru credincioșii Patriarhiei din Ierusalim.

Preafericirea Sa, Părintele nostru și Patriarhul Ierusalimului Teofil, a onorat ceremonia cu prezența sa și s-a adresat celor prezenți după cum urmează:

„Învaţă-mă bunătatea, învăţătura şi cunoştinţa, că în poruncile Tale am crezut” (Psalmul 119:66), cântă psalmistul.

Stimate domnule director Zananiri,

Dragi copii,

Doamnelor și domnilor

Școala Patriarhală Sfântul Demetrios din Ierusalim îl cinstește astăzi pe patronul său, Sfântul Demetrios.

După cum se știe, acesta a trăit în timpul domniei împăraților romani Dioclețian și Maximian și s-a născut la Tesalonic. S-a remarcat prin evlavie, adică prin marea sa credință creștină, devenind împreună-mărturisitor al sângelui lui Hristos, și prin educație, întrucât a devenit profesor și educator întru Hristos. A reușit acest lucru pentru că a dat ascultare cuvintelor biblice: „Învaţă-mă bunătatea, învăţătura şi cunoştinţa, că în poruncile Tale am crezut” (Psalmul 118:66).

Dragostea tânărului Dimitrie pentru cunoașterea adevărului nu se limita doar la educația filosofiei grecești, ci se extindea în mod special la studiul Sfintelor Scripturi prin Evanghelia lui Hristos. „Şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi” (Ioan 8:32), spune Domnul.

Educația este aceea care formează persoana din punct de vedere moral și spiritual. Și aceasta, deoarece cunoașterea duce la luminarea minții, iar mintea luminată duce la adevărul lucrurilor, adică la știință. Totuși, educația în Hristos depășește limitele rațiunii umane și îl promovează pe ucenicul cuvios și drept al lui Hristos la cea mai mare frumusețe, adică la vederea slavei lui Dumnezeu.

„Căci legea duhului vieţii în Hristos Iisus m-a eliberat de legea păcatului şi a morţii” (Romani 8, 2), propovăduiește Sfântul Pavel, și adaugă: „Căci dorinţa cărnii este moarte dar dorinţa Duhului este viaţă şi pace” (Romani 8, 6).

Călăuzit de cuvintele insuflate de Dumnezeu ale Sfântului Pavel, marele prieten al lui Hristos Dimitrie a căutat să se elibereze din robia minții trupești și a legii stricăciunii, adică a păcatului și a morții. De aceea a fost considerat vrednic să primească Împărăția lui Dumnezeu (2 Tes. 1, 5), după cum spune imnograful său: „Pe tine cel ce ai biruit minciuna păgânătăţii, văzându-te Cuvântul lui Dumnezeu Cel Preaînalt, cu mărire te-a încununat, Sfinte Mucenice Dimitrie, pe cel ce cânţi: Slavă Puterii Tale, Doamne!”.

Întrucât ne aflăm sub protecția Sfintei Biserici a lui Hristos, în Venerabila Patriarhie Greco-Ortodoxă a Ierusalimului, suntem chemați să devenim următori ai Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. Cu alte cuvinte, suntem chemați să devenim propovăduitori ai Evangheliei iubirii și filantropiei lui Dumnezeu, și anume, ai libertății lui Hristos. „ Eu sunt Lumina lumii; cel ce Îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii” (Ioan 8, 12), spune Domnul. Multe bucurii și progrese în învățarea cunoașterii adevărului. Amin.”

Din partea Secretariatului General




PRAZNICUL SFÂNTULUI IACOV FRATELE DOMNULUI LA PATRIARHIE

Vineri 23 octombrie / 5 noiembrie 2021 Patriarhia a sărbătorit praznicul Tronului patriarhal, adică pe Sfântul Iacov Fratele Domnului, primul Ierarh al Ierusalimului.

Cu ocazia acestui praznic, întreaga Biserică și, în special, cea a Ierusalimului amintește faptul că Sfântul Iacov a fost, după lege, frate al Domnului și „a fost așezat de către Domnul Însuși întâi Ierarh, păstor și învățător al tainelor duhovnicești”. Este autor al Epistolei sobornicești către iudeii „din împrăștiere” (Iacov 1,1), cuprinsă în Noul Testament. Este cel care a convocat primul Sinod Apostolic de la Ierusalim (49 d.Hr) în cadrul căruia, prin cuvintele lui, a deschis porțile Bisericii spre primirea neamurilor. Apostolul Pavel spune despre el: „Pe altul dintre Apostoli nu am văzut, decât numai pe Iacov, fratele Domnului” (Galateni 1, 19). L-a mărturisit pe Iisus ca Hristosul lui Dumnezeu și, de aceea, conducătorii iudeilor l-au aruncat de pe aripa templului lui Solomon.

Spre pomenirea și cinstirea lui ca apostol și sfințit mucenic, s-a săvârșit, în Biserica închinată lui, aflată lângă Obștea Aghiotafită și Biserica Învierii, Vecernia, seara în ajun, la care a luat parte Preafericirea Sa Părintele Patriarh Teofil împreună cu care au slujit Ieromonahi Aghiotafiți, între care Arhimandritul Nectarie Gheron al Kamarasei, Arhimandriții Ștefan și Nifon, părinții slujitori ai Bisericii – părintele Haralambie Badur și Gheorghe Baramki și alții -, Arhidiaconul Marcu și Ierodiaconul Evloghie. Au cântat Ierodiaconul Simeon și elevii Școlii patriarhale de pe Muntele Sion, precum și corul Bisericii Sfântului Iacov condus de d. Rimon Kamar. În dimineața zilei praznicului s-a săvârșit Sfânta Liturghie condusă de Preafericirea Sa Părintele Patriarh Teofil împreună cu care au slujit Înaltpreasfințitul Mitropolit al Capitoliadei Isihie și Înaltpreasințiții Arhiepiscopi Aristarh al Constantinei, Filumen al Pellei și Aristobul al Madavei, Ieromonahi Aghiotafiți, între care Arhimandriții Nectarie și Claudiu, preoții Bisericii – părinții Haralambie Badur și Gheorghe Baramki – și alți preoți, Arhidiaconul Marcu și Ierodiaconul Evloghie. Au cântat Ierodiaconul Simeon și d. Vasilios Goțopulos împreună cu elevii Școlii patriarhale de pe Muntele Sion în strana dreaptă în limba greacă, precum și corul Bisericii Sfântului Iacov condus de d. Rimon Kamar în strana stângă în arabă. A fost prezent Consulul General al Greciei la Ierusalim, d. Evanghelos Vliora și au luat parte credincioși ai parohiei.

La Chinonicul Sfintei Liturghii, Preafericitul a rostit această cuvântare în limba greacă:

„Cine s-a uitat de aproape în legea cea desăvârșită a libertății și a stăruit în ea, făcându-se nu ascultător care uită, ci împlinitor al lucrului, acela fericit va fi în lucrarea sa” (Iacov 1, 25), propovăduiește Sfântul Iacov în scrisoarea sa.

Iubiți frați în Hristos,

Credincioși Creștini și pelerini,

Harul Sfântului Apostol Iacov „robul lui Dumnezeu și al Domnului Iisus Hristos” (Iacov 1,1) ne-a adunat pe toți astăzi în Biserica ce îi poartă numele, aflată lângă Sfânta Biserică a Învierii, ca să prăznuim cinstita lui pomenire pe locul morții sale mucenicești, adică în Sfânta Cetate Ierusalim.

Se bucură și se veselește biblica Maică a Bisericilor, lăcașul lui Dumnezeu, la sfânta pomenire a dumnezeiescului Iacov, primul Ierarh, păstor și învățător al Ierusalimului, dar și iconom credincios al tainelor duhovnicești. Acesta a fost numit „drept” pentru nespusa sa cuvioșie și dreptate. Aceasta o mărturisește și învățătura lui despre adevărata înțelepciune: „Iar înțelepciunea cea de sus întâi este curată, apoi pașnică, îngăduitoare, ascultătoare, plină de milă și de roade bune, neîndoielnică și nefățarnică. Și roada dreptății se seamănă întru pace de cei ce lucrează pacea” (Iacov 3, 17-18).

Potrivit lui Eusebiu al Cezareei Palestinei, dreptul Iacov a îndurat moarte mucenicească pentru că a propovăduit faptul că Iisus șade de-a dreapta puterii celei mari, adică a lui Dumnezeu Tatăl și va să vină pe norii cerului. Cu privire la acest subiect, Eusebiu oferă și mențiunea lui Clement al Alexandriei: „Lui Iacov cel drept, lui Ioan și lui Petru le-a dat Domnul cunoașterea, după Învierea Lui. Iar aceștia au dat-o celorlalți Apostoli. (…) Doi Iacovi au fost. Unul, numit „cel drept”, care a fost aruncat de pe aripa templului și, lovit cu un lemn de tăbăcar, a murit, și altul căruia i s-a tăiat capul”. (Eusebiu, Istoria bisericească, B,23).

Dreptul Iacov a propovăduit cu îndrăzneală faptul că singura lege desăvârșită este legea lui Hristos, adică Evanghelia Noului Testament cel vestit mai înainte de Proorocul Ieremia care spune: „Iată, vin zile, zice Domnul, când voi încheia cu casa lui Israel și cu casa lui Iuda legământ nou” (Ieremia 31, 31).

Această lege desăvârșită a Evangheliei lui Hristos sau a Noului Testament se distinge prin libertatea pe care o dă celui care o împlinește. De aceea și Apostolul Iacov spune: „Cine s-a uitat de aproape în legea cea desăvârșită a libertății și a stăruit în ea, acela fericit va fi în lucrarea sa” (Iacov 1, 25).

Tâlcuind acest cuvânt al Fratelui Domnului, Icumenie spune: „După ce a spus «lege desăvârșită», a adăugat «a libertății», făcând din libertate însemnul ei caracteristic. Căci legea cea după Hristos eliberează de robia față de tot ce este trupesc și îl așează pe cel ce vine la ea în libertate și slobozenie”. Cu alte cuvinte, legea lui Hristos este cea care îl eliberează pe om de robia păcatului.

Sfântul Apostol Pavel în repetate rânduri vorbește despre „libertatea pe care o avem în Hristos Iisus” (Galateni 2, 4). De aceea îndeamnă zicând: „Stați deci tari în libertatea cu care Hristos ne-a făcut liberi și nu vă prindeți iarăși în jugul robiei” (Galateni 5, 1). Iar Petru corifeul Apostolilor spune: „Căci așa este voia lui Dumnezeu ca voi, prin faptele voastre cele bune să închideți gura oamenilor fără minte și fără cunoștință. Trăiți ca oameni liberi, dar nu ca și cum ați avea libertatea drept acoperământ al răutății, ci ca robi ai lui Dumnezeu” (1 Petru 2, 15-16).

Potrivit dumnezeiescului Iacov, este liber în Hristos acela care „se face nu ascultător care uită, ci împlinitor al lucrului” (Iacov 1, 25). Iar potrivit Psalmistului, cel care păzește poruncile Domnului va avea răsplată mare. „Judecățile Domnului sunt adevărate, toate îndreptățite. Că robul Tău le păzește pe ele și răsplătire multă are” (Psalmul 18, 10-12). Iar potrivit înțeleptului Pavel „și făptura însăși se va izbăvi din robia stricăciunii ca să fie părtașă la libertatea măririi fiilor lui Dumnezeu” (Romani 8, 21).

Este vrednic de menționat cuvântul împotriva arienilor al Marelui  Atanasie care spune că: „Dacă toată făptura suspină așteptând eliberarea din stricăciune și robie, Fiul nu este dintre cei care suspină sau au nevoie de libertate, ci este Cel Care înfiază și eliberează toate”.

Din cele de mai sus, se înțelege limpede, iubiții mei frați, că „legea desăvârșită a libertății” nu este alta decât Evanghelia lui Hristos, adică a Însuși Fiului lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos, al Cărui ucenic, mucenic al adevărului și apostol s-a arătat cel cinstit astăzi, dreptul Iacov, cel numit Fratele Domnului, după cum cântă și Imnograful Bisericii: „Ca un întâi Ierarh al Legământului nou, ca un mai mare Apostol, ca un înțelept vestitor, ca un mucenic al adevărului, mai mult decât toți te-ai îmbogățit cu înalta vrednicie a fi frate Domnului. Acum, cu pietre fiind lovit și mutându-te la El, cere nouă, Iacove, dezlegare de greșeli”.

Pe noi, care prăznuim cinstita ta pomenire, Apostole al lui Hristos și Mucenice, dreptule Iacov, slobozește-ne de greșelile ce ne împresoară, mijlocind la Hristos Dumnezeul nostru, împreună cu Preabinecuvântata Născătoare de Dumnezeu și Pururea Fecioara Maria. Amin. La mulți ani!

După Sfânta Liturghie, sinodia alcătuită din Arhiereii și Arhimandriții Aghiotafiți a urcat la Patriarhie urcând treptele interioare ale Bisericii și trecând prin poarta centrală a Patriarhiei unde au fost împărțite pâinile de binecuvântare de către Monahia Serafima.

La Patriarhie, Preafericirea Sa a rostit această cuvântare:

Bine am vestit dreptate în adunare mare. Dreptatea Ta nu am ascuns-o în inima mea, adevărul Tău și mântuirea Ta am spus. Nu am ascuns mila Ta și adevărul Tău în adunare mare” (Psalmul 39, 10-11), spune Psalmistul.

Excelența voatră domnule Consul General al Greciei Evanghelos Vliora,

Cinstiți Părinți și Frați,

Iubiți frați în Hristos,

Sfânta noastră Biserică a Ierusalimului se bucură astăzi la pomenirea Sfântului Sfințit Mucenic și dreptului Apostol Iacov Fratele Domnului.

Și aceasta pentru că Însuși Domnul nostru Iisus Hristos, „începătorul și plinitorul credinței” (Evrei 12, 2) l-a arătat pe dumnezeiescul Iacov întâi Ierarh și păstor al Bisericii Ierusalimului, dar și Iconom credincios al tainelor duhovnicești.

Contribuția dreptului Iacov la organizarea în lume a Bisericii, prin adunarea Sinodului Apostolic de la Ierusalim (Cf. Fapte 15, 6), cât la evanghelizarea atât a „celor de un neam cu el, după trup” (Romani 9, 3), cât și a neamurilor, a fost hotărâtoare. De aceea și dumnezeiescul Pavel menționează că, atunci când a venit la Ierusalim, „pe altul dintre Apostoli nu a văzut, decât numai pe Iacov, fratele Domnului” (Galateni 1, 19).

Autoritatea sa apostolică și vrednicia de Preot, de întâi Ierarh al Bisericii, a pecetluit sângele său vărsat pentru Evanghelie, făcându-se astfel mucenic împreună cu Dumnezeul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

Smerenia noastră, fiind, cu mila lui Dumnezeu, urmaș al Tronului apostolic al lui Iacov Fratele Domnului, am coborât la Biserica Sfântului Iacov aflată lângă Biserica Învierii, unde am săvârșit Sfânta Liturghie patriarhală împreună cu preasfințiții Arhierei și cinstiții membri ai Obștii noastre Aghiotafite.

Trebuie menționat că praznicul de astăzi al Sfântului Iacov nu are numai însemnătate bisericească, ci arată, mai ales, mărturia istorică neîntreruptă a Bisericii întâi-născute și a Comunității iudeo-creștine și elino-ortodoxe din Ierusalim.

De aceea și Sfânta noastră Biserică cu recunoștință strigă: „Pe Tine, Doamne, cu glas slobod Te-a propovăduit fratele Tău cel drept și următor patimii Tale a fost, fiind omorât”.

Iar noi, lăudându-ne întru Domnul, să spunem împreună cu imnograful: „Se veselește de Tine Biserica Ta, Hristoase, strigând: Tu ești puterea mea, Doamne, și scăparea și întărirea”. Amin.

La mulți ani!

În continuare, Preafericirea Sa a dat cheile Bisericii epitropilor ei și i-a binecuvântat.

Din partea Secretariatului General




DOMNUL KEFALOGIANNIS, MEMBRU AL PARLAMENTULUI EUROPEAN, ÎN VIZITĂ LA PATRIARHIE

În dimineața zilei de marți, 20 octombrie/ 2 noiembrie 2021, deputatul Emanuel Kefalogiannis, aflat în misiune în Israel, a vizitat Patriarhia. Domnul Kefalogiannis a fost însoțit de Consulul General al Greciei la Ierusalim, domnul Evangelos Vlioras, și de fosta sa colegă, doamna Maria Zozonaki.

Domnul Kefalogiannis a fost primit de Părintele nostru și Patriarh al Ierusalimului, Teofil și de Părinții Aghiotafiți.

În cadrul acestei întâlniri, a avut loc o conversație interesantă despre rolul pacificator al Patriarhiei în Țara Sfântă și în special în Ierusalim, unde există o situație politică turbulentă. Patriarhia încearcă să normalizeze gravitatea acestei situații, rămânând întotdeauna cea mai veche instituție religioasă din Țara Sfântă. În această misiune, Patriarhia a avut întotdeauna sprijinul Greciei, descendentă a Imperiului Bizantin.

Domnul Kefalogiannis i-a mulțumit Preafericirii Sale pentru primirea călduroasă și și-a exprimat aprecierea pentru misiunea multiplă, multiculturală, religioasă și pacificatoare a Patriarhiei.

Cu ocazia acestei vizite, domnul Kefalogiannis i-a oferit Preafericirii Sale cartea lui Rea Galanaki, în timp ce acesta din urmă i-a oferit o icoană a Maicii Domnului, a Sfintei Edicule și cartea domnului Tlil, „Eu sunt Ierusalimul”.

După această întâlnire, dl Kefalogiannis a vizitat Sfântul Mormânt pentru a se închina.

Din partea Secretariatului-General




PRIMII PELERINI ÎN ȚARA SFÂNTĂ DE DUPĂ PANDEMIE

Vineri, 16/29 octombrie 2021, Preafericirea Sa a întâmpinat și binecuvântat un grup de douăzeci de pelerini greci, primii care au sosit la Preasfintele Altare de la începutul pandemiei de covid-19. Pelerinii au sosit prin grija agenției de turism Marios Travel Agency, cu respectarea măsurilor sanitare impuse de guvernul israelian.

Din partea Secretariatului-General




SĂRBĂTOAREA NAȚIONALĂ A ZILEI DE 28 OCTOMBRIE 1940 LA PATRIARHIE

Joi, 15/28 Octombrie 2021, mai înainte de amiază, s-a sărbătorit de către Patriarhie pomenirea evenimentului național din 1940.

Cu ocazia acestei sărbători, s-a săvârșit în Biserica Învierii Doxologia înălțată către Dumnezeul nostru cel atotputernic, Cel Care a izbăvit Grecia de atacul armatei italiene în 1940 și de stăpânirea tiranică nazistă de mai apoi (1945) și Care a adus-o la libertate. De asemenea, s-a săvârșit o rugăciune pentru odihna sufletelor strămoșilor noștri care au luptat cu vitejie și au căzut eroic în această luptă de eliberare.

Această Doxologie a fost condusă de Preafericirea Sa Părintele nostru Teofil Patriarhul Ierusalimului, împreună cu care au slujit Arhierei, Ieromonahi și Diaconi Aghiotafiți, luând parte la rugăciune monahi, monahii și membrii ai comunității grecești din Ierusalim. A fost prezent Consulul General al Greciei la Ierusalim, domnul Evanghelos Vliora și membrii ai Consulatului Grec.

După Doxologie, a avut loc masa la Patriarhie în timpul căreia Preafericirea Sa a rostit această cuvântare:

Excelența voastră, domnule Consulul General al Greciei Evanghelos Vliora,

Cinstiți Părinți și frați,

Iubiți frați în Hristos,

Astăzi cinstim sărbătoarea națională a zilei de 28 Octombrie 1940. Acest eveniment istoric este legat de vestitul „Nu” rostit de greci în fața pretenției impertinente a statului fascist de atunci al Italiei de a ocupa prin puterile armate puncte strategice din teritoriul grec. Italia era aliată cu regimul demonic și sălbatic al Germaniei naziste și hitleriste.

Năvala impetuoasă a puterilor Axei și înaintarea lor în pământul strămoșesc a fost stăvilită de rezistența puternică a grecilor care au luptat pentru darurile dumnezeiești ale libertății și ale independenței naționale, adică pentru integritatea teritorială.

Încă o dată, neamul grecilor, în îndelungata lui istorie slăvită și mult încercată, a arătat credința neclintită în moștenirea strămoșească a valorilor naturale și morale ale patriotismului, dreptății și libertății, dar și respectul deplin față de persoana umană. „Stați deci tari în libertatea cu care Hristos ne-a făcut liberi și nu vă prindeți iarăși în jugul robiei” (Galateni 5, 1), îndeamnă dumnezeiescul Pavel.

Acest „Nu” al zilei de 28 Octombrie 1940 nu trebuie să fie considerat doar o simplă bornă din istoria universală, ci mai degrabă ca o amintire a luptei duse în lume de fiii luminii împotriva fiilor întunericului și a puterilor adevărului împotriva puterilor minciunii și aroganței. „Pentru că taina fărădelegii se și lucrează” (2 Tesaloniceni 2, 7), arată Sfântul Pavel.

În întunericul tainei fărădelegii care se lucrează, dar și a nebuniei din așa numita „epocă a noii ordini”, epopeea lui „Nu” din 1940, adică valorile morale pe care le întrupează, se arată ca un far pururea luminos celor aflați pe marea întunericului. De aceea suntem chemați să priveghem, potrivit îndemnului înțeleptului Pavel: „Privegheați, stați tari în credință, îmbărbătați-vă, întăriți-vă” (1 Corinteni 16, 13).

Cinstita noastră Obște Aghiotafită, cinstind, după datorie, epopeea din 1940 și participând cu ardoare la această biruință jertfelnică a libertății asupra acțiunii înjositoare și distrugătoare a cumplitelor puteri armate naziste, a coborât în Sfânta Biserică a Învierii unde a adus Doxologie de mulțumire Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos Care pentru noi S-a răstignit și a înviat.

De asemenea, a înălțat rugăciuni pentru veșnica pomenire și fericita odihnă a sufletelor tuturor părinților și fraților noștri care pentru credință, patrie și libertate au căzut eroic în luptă. 

La final, îngăduiți-ne să ridicăm paharul și să exclamăm:

Trăiască 28 Octombrie 1940!

Trăiască „Nu”!

Trăiască Grecia!

Trăiască neamul bine-credincios al Elinilor Ortodocși!

Trăiască Obștea noastră Aghiotafită!

 

Consulul General al Greciei, domnul Evanghelos Vliora, a rostit această cuvântare:

 

Preafericite,

Preasfințiți Arhierei,

Cinstiți Părinți,

Iubiți copii,

Iubiți colegi,

Doamnelor și Domnilor,

Sărbătorile naționale constituie răscruci, pricini de cugetare care, în scurgerea timpului, readuc în mintea noastră evenimentele care au format diacronic memoria istorică, colectivă a grecilor de pretutindeni.

Sărbătoarea de astăzi a zilei de 28 Octombrie 1940, la 81 de ani de la acea slăvită clipă care constituie un punct de referință pentru elenismul de pretutindeni, ne dă ocazia să readucem în mintea și în inima noastră generația bărbaților, femeilor și copiilor care au umplut istoria noastră cu pagini nesfârșite de eroism și jertfă de sine.

În munții Epirului, pe meterezele Macedoniei, în apele Egeei, ale Mediteranei și ale Atlanticului, în Orientul Mijlociu, în Grecia ocupată, în toate „locurile unde nu existau zile de lucru și zile de odihnă”, ca să folosim expresia lui Odisseas Elitis, grecii au dat tot ce aveau mai prețios ca să păstreze independența și integritatea națională, idealuri ale tuturor luptelor neamului din 1821 până astăzi.

Scrisorile soldaților greci trimise de pe front arată spiritul de sacrificiu, patriotismul firesc și voința puternică a grecilor în lupta pentru libertatea, independența și integritatea patriei, știind bine că prețul libertății este întotdeauna înalt.

 La începutul lui noiembrie 1940, soldatul Stelios Laținos scrie mamei și fraților lui:

„Draga mea mamă și dragii mei frați, după cum se pare lucrurile merg bine pentru armata noastră și am mare bucurie pentru că ni s-a dat cinstea de a merge cei dintâi din regimentul nostru să luăm parte la lupte. Mă adresez întregii familii, care este ce am cel mai scump în această lume, și am să vă rog mereu să vă rugați la Dumnezeu mai mult ca să biruiască armata noastră, decât ca să fiu eu salvat.”

La sfârșitul lui noiembrie, Athanasios Kuruklis trimite această scrisoare fiului său care slujea în Flota militară și îl înștiințează că fratele lui a fost ucis:

„Andrei, suntem bine. Dragul nostru Hristo a fost ucis. Fiul meu, mama ta îți dă binecuvântarea ei, să nu fii supărat deloc. Fii credincios”.

Pentru acești luptători ai patriei care au apărat până la moarte independența noastră națională, cei care au căzut în luptă și cei care s-au întors de pe front cu sufletul plin de amărăciune și teamă, care s-au luptat cu fiara nemiloasă a fascismului și nazismului, dând pildă vie de nădejde popoarelor Europei înfricoșate, pentru mamele și soțiile care așteptau sau care plângeau cu amar, pentru copiii care au rămas orfani, acești „frați ai noștri mai mici”, aducem astăzi tribut de onoare.

28 Octombrie 1940 arată refuzul față de totalitarism, rezistența în fața fascismului, devotamentul față de libertate și demnitate națională și condensează într-un moment istoric amintirile, trăirile și valorile care au călăuzit întotdeauna viața noastră națională.

Prin urmare, constituie o deosebită onoare pentru Consulul General al Greciei să se adreseze Elenismului din Țara Sfântă în această zi deosebită a memoriei și mândriei naționale.

De vreme ce ne aflăm în Țara Sfântă, ne gândim astăzi cu emoție la contribuția grecilor din Ierusalim la lupta din 1940.

Mai mult de 40 de voluntari au sporit liniile puterilor armate ale Greciei libere. Când sorții războiului se arătau nefavorabili pentru lupta aliată, Ierusalimul și Consulatul nostru General au constituit, în 1942, timp de trei luni, reședința guvernului Greciei libere.

În această zi istorică îl pomenim în mod special pe marinarul electrician Anestis Zografos, care și-a dat viața în timpul scufundării submarinului Kațoni în Skiathos pe 14 septembrie 1943, și pe marinarul inginer Emanuil Mikonos care a fost ucis prin ciocnirea cu o mină a contratorpilorului Adria în Kalimno pe 22 octombrie 1943. Osemintele lui, precum și ale altor 20 de tovarăși de arme ai săi, mereu devotați funcției lor, au fost aduse din Turcia în Grecia în 1947 și au fost așezate în osuarul Monumentului eroilor flotei marine.

Preafericite,

Preasfințiți Arhierei,

Cinstiți Părinți,

Iubiți copii,

Iubiți colegi,

Doamnelor și Domnilor,

Astăzi, precum și în trecutul nostru istoric, străvechea Patriarhie a Ierusalimului și Obștea Aghiotafită mărturisesc și întăresc prezența activă a Elenismului în Țara Sfântă.

Patriarhia Ierusalimului, ca principal exponent al credinței noastre Ortodoxe și a Elenismului în Țara Sfântă, a fost și rămâne pildă vie de viață purtătoare de Dumnezeu, credință și nădejde, precum și depozitar al valorilor morale și spirituale ale mărturiei grecești și Ortodoxe.

În vremea noastră, ca și în oricare alta, unitatea și vigilența națională, devotamentul față de valorile morale și spirituale ale credinței Ortodoxe și față de idealurile libertății și democrației, constituie mijloace de bază pentru răspunsul nostru decisiv în orice luptă.

Sărbătoarea zilei de 28 Octombrie 1940 ne amintește cum solidaritatea și voința puternică a poporului grec pentru a păstra libertatea și mândria națională au dus la finalul purtător de biruință al luptei lui.

Această zi istorică constituie de asemenea o stație între prezent, trecut și viitor. Amintindu-ne trecutul, ne îndreptăm pașii spre prezent și visăm la un viitor mai bun pentru patria noastră și pentru întreaga lume.

Cu sentimente de mândrie pentru ieri și de optimism pentru astăzi și mâine, să reînnoim făgăduința noastră de a rămâne drepți pe meterezele luptei pentru libertate și pentru independența și progresul național.

Trăiască 28 Octombrie 1940!

Trăiască Grecia!”

 

Din partea Secretariatului General




ÎNTÂI-STĂTĂTORII BISERICILOR ORGANIZEAZĂ UN DINEU PENTRU CONSULII DIN IERUSALIM

Marți seara, 13/26 octombrie 2021, șefii bisericilor locale din Ierusalim, în cadrul Consiliului Bisericilor, au organizat o cină la restaurantul Bisericii Anglicane din Noul Ierusalim de Est. Cina a fost oferită la propunerea și prin grija Consulului General al Greciei la Ierusalim, domnul Evangelos Vlioras, cu ospitalitatea Arhiepiscopului Bisericii Anglicane din Ierusalim, domnul Husam Naoum. Invitați de onoare au fost consulii țărilor care colaborează cu Status Quo (CORPS CONSULAIRE DE JERUSALEM), din Grecia, Franța, Marea Britanie, Spania, Italia, Belgia, Suedia, Turcia și Vatican.

Oaspeții de onoare au fost întâmpinați la dineu de episcopul anglican de Ierusalim, dl Husam Naoum.

În timpul mesei, IPS Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil al III-lea s-a adresat celor prezenți după cum urmează:

„Excelențele Voastre,

Stimați membri ai corpului diplomatic,

Înaltpreasfințiile Voastre,

Preasfințiile Voastre,

Doamnelor și Domnilor,

Suntem recunoscători că suntem alături de dumneavoastră în această distinsă adunare și dorim să ne exprimăm mulțumirile față de Excelența Sa, Consulul General al Greciei, domnul Vlioras, pentru inițiativa de a ne reuni, precum și față de Excelența Sa Arhiepiscopul Husam pentru amabilitatea ospitalității sale.

Misiunea Bisericilor din Țara Sfântă este foarte specifică. Avem o responsabilitate pastorală pentru creștinii care trăiesc aici și o obligație morală de a sprijini și susține populația creștină, astfel încât creștinii să rămână în Țara Sfântă.

Este, de asemenea, datoria noastră să ne asigurăm că va fi menținut caracterul creștin al Ierusalimului și al Țării Sfinte, deoarece Țară Sfântă lipsită de populația sa creștină și-ar pierde integritatea. Avem o responsabilitate suplimentară de a găzdui și de a servi multe mii de pelerini care, în vremuri normale, vin în Orașul Sfânt al Ierusalimului și în Țara Sfântă din întreaga lume, mulți dintre ei din țările pe care le reprezentați. Suntem, de asemenea, chemați la diakonia – slujirea – Locurilor Sfinte, astfel încât acestea să rămână locuri de cult deschise tuturor, fără deosebire.

După cum bine știți, prezența creștină în Ierusalim și în Țara Sfântă se confruntă cu provocări fără precedent în timpul vieții noastre.

Trăim într-un echilibru delicat care se bazează pe privilegii și drepturi străvechi pe care istoria le-a confirmat, iar acum există un atac concertat asupra acestor privilegii și drepturi de către grupuri radicale care exercită o influență din ce în ce mai mare și considerabilă. Printre aceste asalturi se numără încercările de intruziune în proprietățile Bisericii, precum și propunerile de impozitare a proprietăților Bisericii, acțiuni care vor diminua și paraliza capacitatea Bisericilor de a-și îndeplini misiunea caritabilă și educațională. Aceste probleme sunt grave și vor necesita atenția nu doar a Bisericilor, ci și a comunității internaționale pentru a fi rezolvate.

Apreciem faptul că atât corpul diplomatic de la Ierusalim cât și liderii politici ai multor națiuni înțeleg că religia joacă un rol indispensabil în viața regiunii noastre și suntem încântați că ministerele de externe din atât de multe țări recunosc acest rol. Nu poate exista nicio cale sigură către un viitor sigur și pașnic pentru toți oamenii din Țara Sfântă și din Orientul Mijlociu dacă nu luăm în serios această realitate.

Bisericile nu doresc să se amestece în rolul propriu al conducerii diplomatice și politice. Cu toate acestea, suntem pregătiți și dispuși să fim parteneri eficienți cu dumneavoastră pentru a face tot ce ne stă în putere pentru a găsi căi de progres care să asigure respectarea statutului existent. Nu ar trebui să subestimăm faptul că leadershipul religios interconfesional s-a dovedit a fi eficient în a se opune tuturor formelor de violență și în a promova pacea. În această privință, menționăm în special țările Uniunii Europene care, datorită istoriei lor îndelungate în regiunea noastră și datorită implicării lor în modelarea Orientului Mijlociu, au un angajament moral de a contribui la această activitate. Ne angajăm în continuare să fim în strânsă legătură cu Uniunea Europeană în eforturile acesteia de a fi un factor de pace în regiunea noastră.

Permiteți-mi să vă aduc în atenție înființarea de către Biserici a ONG-ului: ICoHS (Comunitatea Internațională a Sfântului Mormânt), care încearcă să pledeze în numele comunităților creștine din Țara Sfântă în forumurile globale. O realizare recentă semnificativă a ICoHS este noul său raport privind impactul pozitiv al comunității creștine, care va aparea în zilele următoare.

Dorim să ne exprimăm recunoștința față de fiecare dintre dumneavoastră, în rolurile consulare respective, pentru grija și atenția pe care le acordați preocupărilor serioase ale comunităților noastre creștine. Fie ca Dumnezeu să vă binecuvânteze în timp ce vă îndepliniți îndatoririle în numele țărilor voastre și în numele tuturor locuitorilor din iubitul nostru oraș și din Țara Sfântă.

Vă mulțumesc.”

 

Din partea Secretariatului-General