Ministerul Turismului din Israel a organizat o recepție cu ocazia sărbătorii creștine a Nașterii Domnului, sărbătorii iudaice Hanuka și a Anului Nou civil. Recepția a avut loc la Mercaz Shimshon vizavi de Poarta Jaffa și de Sfântul Sion, în seara zilei de marți, 29 noiembrie / 12 decembrie 2017.

La această recepție, oaspeții invitați ai ministrului turismului din Israel au fost membri ai guvernului și generali militari ai Israelului, precum și lideri ai Bisericilor locale din Ierusalim.

Datorită programului său aglomerat, Preafericitul Părinte și Patriarh al Ierusalimului nu a putut participa la recepție. Patriarhia Ierusalimului a fost reprezentată în schimb de Părintele Secretar General, ÎPS Arhiepiscop Aristarh de Constantina, care a fost însoțit de Părintele Dragoman, Arhimandritul Matei. Eminența Sa a citit următoarea cuvântare în limba engleză:

http://www.jp-newsgate.net/en/2017/12/12/36453

Din partea Secretariatului-General

http://www.jp-newsgate.net/en/2017/12/12/36453

Din partea Secretariatului-General

Preafericitul Părinte și Patriarh al Ierusalimului Teofil a oficiat Sfânta Liturghie la paraclisul Sfânta Ecaterina din Sfânta Biserică a Sfintei Treimi din Ekaterinburg, după calendarul Bisericii Ortodoxe Ruse, joi pe 24 noiembrie / 7 decembrie 2017 .

Preafericirea Sa a oficiat această Sfântă Liturghie la invitația Preafericitului Patriarh al Moscovei Chiril și a Mitropolitului de Ekaterniburg, avându-i drept împreună-slujitori pe ÎPS Mitropolit Chiril și pe alți Mitropoliți de la Patriarhia Moscovei, Mitropolitul Tihon de Tabov, care l-a însoțit pe Preafericitul Patriarh, alți arhiepiscopi și mulți ieromonahi și preoți de la Patriarhia Moscovei. Corul a fost alcătuit din monahii care au cântat și în limba greacă bizantină. O mulțime impresionantă de credincioși a stat nemișcată în rugăciune și smerenie în timpul slujbei.

 După Sf. Liturghie, Preafericitul Părinte și Patriarh al Ierusalimului Teofil s-a adresat creștinilor prezenți, după cum urmează:

„Înalt Preasfințiți Arhiepiscopi,

Sfințiți Preoți și diaconi împreună-slujitori,

Binecuvântat popor al lui Dumnezeu,

Fiind în orașul Sfintei Ecaterina ca pelerini la invitația mult devotatului vostru păstor pentru a sărbători împreună pomenirea Sfintei voastre ocrotitoare împreună cu această congregație evlavioasă, mulțumim din toată inima Preafericirii Sale pentru invitația de onoare adresată micimii Noastre. Din Cetatea Sfântă a Ierusalimului, transmitem Evanghelia Domnului nostru, care S-a întrupat în ieslea smerită din Betleem pentru mântuirea noastră, oferindu-vă cu abundență tuturor harul de Viață-Dătător al preasfântului Mormânt, prin care toată făptura se luminează, și anume „cerul și pământul și cele de dedesubt”, cu lumina neînserată a Învierii.

Făcând astăzi pomenirea Sfintei Ecaterina, Marea Muceniță a lui Iisus, care strălucește ca o altă auroră boreală peste strălucirea luminoasă a martirilor, în special în această ultimă perioadă a pământului, ne simțim îndatorați să oferim imnuri de laudă ocrotitoarei orașului vostru. Lăudam faptele acestei femei mult înțelepte, modestă și îndemânatică mireasă a lui Hristos, călăuză de nădejde „către calea cea îngusta și plină de suspin” care duce, totuși, la Împărăția lui Dumnezeu, pe care prietenii credincioși ai martirilor merg cu mare bucurie. Cu mâinile întinse și din adâncul inimii, o rugăm să rămână întotdeauna un însoțitor sigur și apărător al tuturor slujitorilor Domnului împotriva diferitelor lucrări înșelătoare ale vrăjmașului care stă la pânda.

Îi mulțumim din toată inima pentru că a este grabnică mijlocitoare la Preabunul Dumnezeu pentru orice credincios care îi cere ajutorul, în special pentru cei care doresc de bună voie să poarte crucea martiriului conștiinței. Sfânta cunoaște din propria-i experiență durerea muceniciei, dar cunoaște și slava sfinților. Ei au suferit puțin în această viață și au primit cununa veșnică a fericirii veșnice, și fiind corurile lăudătoare ale drepților, ei înconjoară scaunul slăvitului Hristos, slujind veșnic dumnezeiasca liturghie. De fapt, însăși sfânta s-a lepădat de sine, a luat crucea și L-a urmat pe Hristos, considerând frumusețea, înțelepciunea lumească, bogăția și toate celelalte daruri cu care a fost înzestrată prin mila lui Dumnezeu ca fiind prea puține în comparație cu bogăția duhovnicească. S-a gândit la toate acestea ca la niște „lucruri mărunte“, așa că le-a disprețuit „pentru a-L câștiga pe Hristos”. A făcut dovadă de curaj după sfatul Proverbelor despre curajul femeii, și a îndurat cu răbdare chinurile născocite de răutatea oamenilor. În acel mod, prin harul lui Dumnezeu, a fost arătată ca un model veșnic pentru orice creștin.

Marea Muceniță Ecaterina este o sfântă ecumenică. Ea este cinstită și în Est și în Vest de către cei născuți ortodocși și de cei convertiți prin lucrarea misionară, în parohii și mănăstiri. Este în special cinstită în Biserica din orașul ei natal, din Patriarhia Alexandriei, ca și pe Muntele Sinai, unde a pășit Dumnezeu, care se află sub jurisdicția Patriarhiei Ierusalimului de multe veacuri. De asemenea, este cinstită în vastul teritoriu al Rusiei și în alte biserici slave, în binecuvântatul spațiu în care se vorbește limba greacă și în special în fiecare biserică și mănăstire închinată numelui său. Cinstirea ortodocșilor a ridicat pomenirea Marei Mucenițe la o poziție proeminentă printre alte sărbători, în special prin instituirea sărbătorii după odovania Intrării în Biserică a Maicii Domnului.

După scrierile care povestesc viața Sfintei Ecaterina, Maica Domnului, la porunca Domnului Hristos, i-a dat Sfintei „inelul”, semnificând logodna ei cu El. În acest fel, Maica Domnului a devenit călăuzitoarea unirii Sfintei cu iubirea desăvârșită a omului perfect, adică a lui Hristos, Dumnezeu și om. Potrivit înțeleptului Arhiepiscop de Tesalonic, Sfântul Grigorie Palama și Părintelui nostru printre sfinții, Nicodim de la Muntele Athos, Maica Domnului este cea mai desăvârșită ființă care s-a născut vreodată în lume. Întreaga creație a luat naștere astfel încât să se nască Maica Domnului, femeia care, datorită curăției ei neprihănite, putea să Îl poarte pe Dumnezeul desăvârșit în pântecele ei și, după aceea, să Îl hrănească. Dumnezeu Cuvântul S-a întrupat astfel încât El să fie unul dintre oameni și, prin urmare, să fie în comuniune cu poporul. Această unire dintre cei creați și necreați în prezența întrupată a lui Hristos a devenit scara care împlinește comuniunea cu Dumnezeu pentru toți oamenii. Acesta este planul de mai dinainte al lui Dumnezeu, potrivit Sfântului Maxim Mărturisitorul. Dumnezeu Cuvântul S-a întrupat nu numai pentru a răscumpăra omenirea de păcat și stricăciune, dar și pentru a-i da șansa deplinei comuniuni cu El, care este posibilă tuturor celor care urmează de bună voie calea martiriului conștiinței și a sângelui. Sf. Ecaterina pe care o cinstim astăzi a fost înrudită cu această femeie desăvârșită, Maica Domnului. Ambele stau alături  de Dumnezeu ca mijlocitoare îndrăznețe. Aveți o sfântă ocrotitoare atât de puternică pentru orașul vostru, încât ar trebui să simțiți siguranța spirituală și fizică absolută.

Sfânta Ecaterina s-a remarcat prin înțelepciunea ei puternică în lucruri omenești și prin răbdarea uriașă în chinurile atroce ale muceniciei ei. Acum că se proiectează și se proclamă societatea secularizată condusă, din nefericire, de autorități străine de doctrina creștină, spiritul și mintea Sfintei sunt un far luminos pentru noi toți. Așa cum s-a menționat, în mod corect, de către Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe din Creta de anul trecut: „În acești ani de secularizare, necesitatea de a evidenția semnificația sfințeniei vieții devine imperativă, deoarece ne confruntăm cu criza spirituală care caracterizează lumea contemporană … Tradiția ortodoxă, care a fost formată de trăirea reală a adevărului creștin, este un purtător al spiritualității și al etosului ascetic, care ar trebui proiectat și evidențiat mai ales în epoca noastră contemporană “.

De aceea, toți dintre noi, creștinii ortodocși, suntem datori să mărturisim Evanghelia lui Hristos în unitate și putere, devenind astfel „lumina lumii” și „sarea pământului”. Este o necesitate pentru toți creștinii să își dea seama că punctul de plecare pentru re-evanghelizare este mărturia concretă a lui Hristos, desigur în unitatea și respectul instituțiilor ecleziastice, în primul rând a instituției sinodice.

Prin urmare, vă îndemnăm, iubiți frați și surori în Hristos, să-L iubiți pe Hristos după exemplul dat de Sfântă, din toată inima, și să vă străduiți cu orice preț să vă proclamați credința tuturor națiunilor. În acest fel, Ortodoxia va fi din nou nădejdea sigură a lumii.

Fie ca harul Dumnezeului nostru Atotputernic să fie cu voi toți!”

După această cuvântare, Mitropolitul Chiril al Ekaterinburgului a oferit Preafericirii Sale un set de engolpioane patriarhale, în timp ce Preafericirea Sa i-a oferit Mitropolitului o icoană a Nașterii, o cruce de fildeș și un set de engolpioane episcopale, iar apoi s-a închinat la sfintele moaște ale Sfintei Ecaterina.

După Sf. Liturghie s-a făcut o procesiune în jurul orașului.

La amiază, guvernatorul orașului a oferit o masă Preafericirii Sale la Clădirea Statului, unde Preafericirea Sa i-a oferit o copie a crucii arhitectului Kalfa Komnenos, recent descoperită cu ocazia restaurării Sfintei Edicule

Seara, Preafericirea Sa a participat la un eveniment cultural – un concert tradițional oferit de pianistul Alexei Lioubimov.

ULTIMA ZI A VIZITEI PREAFERICITULUI PATRIARH AL IERUSALIMULUI ÎN EKATERINBURG

Vineri, pe 25 noiembrie/8 decembrie 2017, însoțit de ÎPS Mitropolit Chiril al Ekaterinburgului, Preafericirea Sa, Patriarhul Teofil al Ierusalimului a vizitat locul subteran unde au fost executați țarul Rusiei, Nicolae al II-lea și familia sa. O minunată biserică a fost construită în acest loc, închinată noilor mucenici ruși ortodocși din anii regimului comunist. Acolo, soborul Patriarhal a cântat troparul martirilor.

După aceea, Preafericirea Sa a vizitat bisericuța istorică a Sfântului Ioan Botezătorul. În timpul guvernării din octombrie aceasta a fost singura biserică deschisă pentru slujbe de sărbători, nunți, înmormântări și alte taine, spre nevoile religioase ale cetățenilor, în număr de jumătate de milion.

Mai târziu, la invitația Mitropolitului, Preafericirea Sa a vorbit la Întrunirea Mitropoliei la care au participat preoți, profesori, călugări, călugărițe și catehumeni. Preafericirea Sa a transmis binecuvântarea Domnului nostru Iisus Hristos, care S-a întrupat în peștera din Betleem și a înviat din morți din Preasfântul Mormânt. A subliniat în mod special misiunea continuă a Bisericii de-a lungul secolelor: „Eu sunt lumina lumii, voi sunteți sarea pământului”. A accentuat, de asemenea, semnificația festivităților aniversării centenarului pentru Biserica Rusă și pentru toate Bisericile, datorită persecuțiilor și durerilor; Biserica Rusă le-a biruit, avându-l ca prim mucenic pe Patriarhul Moscovei, Tihon Mărturisitorul. A adăugat că renașterea Rusiei și a Bisericii se datorează Președintelui Putin și Patriarhului Chiril, cu cooperarea reciprocă dintre Biserică și guvern. Președintele Putin este în favoarea principiilor și moralei evanghelice și împotriva principiilor și moralei libertine proiectate de globalizare, care eludă instituțiile familiei, identității naționale și entității biologice a oamenilor. Preoții ar trebui să-și concentreze atenția asupra tinerilor.

Cu ocazia acestei întruniri, Mitropolitul Chiril a oferit medalia Sfântului Serafim de Sarov preoților care s-au distins prin munca lor pastorală și de slujire. În cele din urmă, Preafericirea Sa a vizitat mânăstirea istorică a Sfântului Alexandru Nevsky, unde sunt 150 de călugărițe. În această mănăstire, biserica Maicii Domnului Novotichnaskoria este foarte mare și frumoasă, cu structură bizantină și picturi murale. Biserica nu are energie electrică, iar lumina este dată de candele cu ulei. Este un loc unde se poate admira frumusețea Bisericii ca o reflectare a frumuseții cerești.

Corul călugărițelor din mănăstire a cântat muzică bizantină și în limba greacă. Călugărițele au ateliere de iconografie și de traducere, în care traduc cărți din limba greacă în limba rusă. Ele l-au primit pe Preafericitul Patriarh și soborul patriarhal într-o recepție emoționantă, cântând imnuri Maicii Domnului compuse de Sfântul Nectarie și Polychronion-ul.

Preafericirea Sa a vorbit despre actualul proprietar al bisericii, domnul Igor Altouskin și donațiile sale anterioare pentru sala Patriarhală și Exarhia Sfântului Mormânt din Cipru.

Preafericirea Sa le-a oferit călugărițelor o cruce de fildeș iar acestea i-au oferit în schimb un veșmânt brodat pentru vasele sfinte și un set complet de veșminte patriarhale. Recepția de bun venit de la Biserică a fost urmată de o masă de prânz oferită de mănăstire.

În cele din urmă, Preafericitul Patriarh a fost condus la aeroportul Ekaterinburg de ÎPS Mitropolit Chiril al Ekaterinburgului, de ÎPS Mitropolit Tihon și de Arhimandritul Teofan.

Preafericirea Sa a revenit în siguranță pe aeroportul din Tel-Aviv, prin harul lui Dumnezeu.

Din partea Secretariatului General

ngg_shortcode_0_placeholder” order_by=”sortorder” order_direction=”ASC” returns=”included” maximum_entity_count=”500″]

httpv://youtu.be/O8c_GLRvFy4

httpv://youtu.be/XhSZNJcryPc

6 decembrie 2017

Câteva gânduri despre caracterul religios și spiritual al Ierusalimului

Sfinția Voastră,

Distinși Membri ai acestui Dialog,

Doamnelor și Domnilor,

Vă salutăm călduros la întrunirea dumneavoastră pentru un dialog important, și suntem deosebit de mulțumiți de faptul că aceasta este prima dată când acest dialog are loc în acest mod oficial și public.

Nu există moment mai potrivit decât acum pentru acest dialog. Regiunea noastră se confrunta cu provocări și dificultăți neașteptate. Este o intensificare a violenței împotriva celor nevinovați și mulți dintre ei sunt alungați din casele lor. E o creștere îngrijorătoare a grupărilor extremiste ale căror scopuri declarate  amenință tapițeria multietnică și multi-religioasă a acestei Țări Sfinte.

Cunoaștem din propria noastră experiență și trebuie să facem mai bine cunoscut faptul că dialogul adevărat este singura cale de a merge înainte într-o situație de conflict. Numai dialogul real, bazat pe respect reciproc, înțelegere autentică și cunoștințe precise poate pune baza de care avem nevoie pentru binele societății noastre, atât în Țara Sfântă cât și în întreaga lume. Numai prin dialog adevărat descoperim numeroasele lucruri pe care le avem în comun.

Dialogul dintre creștinătatea ortodoxă și iudaism are o importanță deosebită, noi înțelegând cât de mult suntem legați unul de celălalt. Ortodoxia cunoaște adâncimile rădăcinilor noastre nu numai în marea tradiție monoteistă a iudaismului, dar și în ceea ce privește practica religioasă și ordinea bisericească. Chiar și arhitectura bisericilor noastre, cu un văl ce separa altarul de partea principală a bisericii, reflectă această moștenire.

Dar mai mult decât atât, desigur, îl împărtășim pe Avraam ca părinte al nostru spiritual comun, pe care îl împărtășim și cu surorile și frății noștri musulmani. Iată ce ne unește, drept cei care împărtășim o moștenire comună, o umanitate comună, un destin comun, evrei, creștini și musulmani care locuim în acest Oraș Sfânt al Ierusalimului și în acesta Țară Sfântă și care împărtășim, de asemenea, o casă comună unică, care este simbolul spiritual pentru întreaga lume al unității omenirii. Din acest motiv, sute de mii de pelerini, evrei, creștini și musulmani, vin în Ierusalim și în Țara Sfântă în fiecare an pentru a se adăpa de la fântâna duhovnicească adâncă a locurilor sfinte.

 Chiar acum când ne întâlnim, acest dar prețios care ne-a fost încredințat de Pronia Dumnezeiască este sub o amenințare extremă.

Așa numitele „Crime din ură împotriva proprietăților” (Price Tag Hate Crimes) și alte acțiuni ale grupărilor extremiste sunt atacuri împotriva noastră, a tuturor, deoarece ele se concentrează cel mai mult împotriva locurilor sfinte, a cimitirelor și a lăcașurilor de cult. Neîndoielnic, aceste acte sunt profund deranjante pentru noi toți, deoarece istoria este presărată de exemple de astfel de prejudecăți care se pot transforma în violențe și persecuții. Sperăm că acest dialog va condamna toate aceste acte, în termeni cât mai clari, de către oricine, împotriva oricui ar fi ele comise.

De asemenea, ne confruntăm aici  în Ierusalim cu o nouă încercare de a încălca  drepturile și privilegiile comunităților noastre religioase care au fost protejate de generații prin obiceiurile și regulile „status quo-“ului. Este în Knesset un proiect de „Lege a Pământurilor Bisericii“ care încearcă să limiteze în mod semnificativ drepturile Bisericilor asupra proprietăților lor, în moduri care încalcă drepturile și privilegiile noastre din vechime. Nu este limpede cum va evolua acest proiect de lege, dar faptul că este luat în seamă și că este sprijinit de o treime din Knesset, este semnul unui nou spirit.

Observăm, de asemenea, o creștere îngrijorătoare a relatărilor inexacte și uneori senzaționaliste ale mass-mediei, iar acest lucru a condus, în unele cazuri, la un fel de reactivitate în răspunsul unora care este disproporționată în raport cu miza pusă în joc. Această reactivitate afectează toate comunitățile de evrei, creștini și musulmani deopotrivă. Acest dialog poate avea un rol crucial de jucat în încurajarea răspunsurilor măsurate, bine gândite, proporționate, ale autorităților civile din regiunea noastră, la situațiile cu care ne confruntăm.

În final, trebuie să menționăm dificultatea cu care ne confruntăm mai ales în cartierul creștin din Orașul Vechi al Ierusalimului, unde coloniști radicali lucrează în mod deschis la subminarea naturii inclusive a Orașului Sfânt al Ierusalimului și îl transformă în domeniul exclusiv al unui grup. După cum am spus deja, semnul Ierusalimului este semnul semnificației sale universale. În cazul în care astfel de elemente radicale vor reuși în eforturile lor, acea semnificație universală s-ar pierde. În prezent, contestăm această incursiune în instanțele de judecată și, încă o dată, sperăm că acest dialog ar putea să vorbească în mod clar și convingător cu privire la dreptul inerent al tuturor comunităților noastre religioase de a-și face propria casă în Orașul Sfânt al Ierusalimului.

Ne apropiem de un anotimp al luminii, care este sfânt atât pentru evrei cât și pentru creștini, o lumină care luminează Ierusalimul și Țara Sfântă ca locul întâlnirii divino-umane și asupra căruia ochii lumii se uită în fiecare an, cu nădejde și așteptare. Fie ca acest dialog să arate această lumină lumii și astfel sa ducă mai departe bazele adevărate și de durată ale păcii și reconcilierii, pe care suntem responsabili, ca lideri religioși, să o promovăm.

Fie ca Dumnezeu să vă binecuvânteze în această lucrare.

Mulțumesc. 

Reuniunea Academică a Dialogului Ortodoxo-Evreu are loc în Ierusalim de marți, 22 noiembrie / 5 decembrie până joi, 24 noiembrie / 7 decembrie 2017. Patriarhia găzduiește întâlnirea fără a acoperi costurile de cazare.

Participanții la acest dialog sunt, deopotrivă, universitari evrei și ortodocși, clerici sau laici și scopul lor este de a examina diferite aspecte din perspective evreiești și creștine.

Tema reuniunii din acest an este „Sfințenia Ierusalimului în tradiția iudaică și creștină”. Președintele Dialogului din partea Ortodoxiei este IPS Mitropolit Emmanuel al Franței. Preasfinția Sa ține de Patriarhia Ecumenica, căreia îi aparține inițiativa pentru începerea și continuarea acestui dialog.

Președintele, în numele iudaismului, este Rabinul David Rozen, care este Președintele Comitetului Internațional Evreiesc pentru Consultări Religioase (IJCIC).

Preafericitul Patriarh al Ierusalimului Teofil a marcat deschiderea întâlnirii cu o recepție pentru cei aproape optzeci de membri ai Dialogului la Hotelul Notre Dame. Discursul Preafericirii Sale la deschiderea Dialogului e disponibil pe link-ul de mai jos:

http://www.jp-newsgate.net/en/2017/12/05/36270

Alți vorbitori care s-au adresat membrilor au fost Rabinul David Rozen, Dna. Saron Regev în numele Ministerului Afacerilor Externe al Israelului și Ambasadorul Greciei în Israel, dl. Demetrios Bikas, în numele Ministerului Afacerilor Externe al Greciei.

Lucrările au început miercuri, 23 noiembrie / 6 decembrie 2017, potrivit ordinii de zi a reuniunii. Profesorul Spyridon Tsitigos a vorbit în numele ortodoxiei în limba engleză, avand o prezentare cu titlul „Ierusalimul ca arhetip al religiosului”.
Deschiderea Dialogului a fost onorată de prezența Sanctității Sale, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, care a vizitat Ierusalimul cu ocazia primirii titlului de Doctor Honorius Causa din partea Universității Ebraice din Ierusalim, de pe Muntele Scopus, și s-a adresat, de asemenea, membrilor Dialogului.

Încheierea lucrărilor dialogului, joi după-amiaza, pe 24 noiembrie / 7 decembrie 2017, a fost urmată de o masă. Patriarhia Ierusalimului a fost reprezentată de Vicarul Patriarhal, IPS Mitropolit Isihie de Capitolia, și de Parintele Teletarh al Patriarhiei, Arhimandritul Bartolomeu.

Prezentările vorbitorilor și rezultatul întâlnirii sunt publicate de IPS Mitropolit al Franței în revista sa, cu titlul Emmanuel.

Din partea Secretariatului-General

Sâmbătă seara, pe 19 noiembrie / 2 decembrie 2017, la scurt timp după terminarea Întrunirii Sfântului Sinod al Ierarhiei Bisericii Ruse, Preafericitul Patriarh al Ierusalimului Teofil a avut o întrevedere cu Preafericitul Patriarh Chiril al Moscovei.

În această întâlnire, Preafericitul Patriarh Chiril al Moscovei I-a mulțumit Preafericitului Patriarh Teofil pentru primirea călduroasă oferită de fiecare dată pelerinilor și politicienilor ruși și pentru poziția sa cu privire la problema Ucrainei. Preafericitul Teofil al Ierusalimului a răspuns prin discursul disponibil pe link-ul de mai jos:

http://www.jp-newsgate.net/en/2017/12/02/36236

Preafericitul Patriarh al Rusiei I-a mulțumit Preafericitului Patriarh al Ierusalimului pentru această informare cu privire la proiectul de lege propus în Knesset și la păstrarea Status Quo-ului în Orașul Vechi din Ierusalim, și a continuat spunând că îi consideră pe părinții aghiotafiți drept gardienii Sfintelor Altare și ai Status Quo-ului în Ierusalim. Așa cum s-a întâmplat și în trecut, a spus Preafericitul Chiril, dacă nu ar fi existat Frăția Sfântului Mormânt, nu ar fi rezistat nici Sfintele Altare până în prezent. Aducem slavă frăției aghiotafite pentru rolul său în păstrarea Preasfintelor Altare. Ne exprimăm recunoștința față de Frăție pentru misiunea sa, care cere putere, înțelepciune și curaj, iar Biserica Rusă consideră, de asemenea, protecția Preasfintelor Altare ca fiind  misiunea sa. De dragul Sfintelor Altare, Rusia a intrat în Războiul Crimeei cu toată Europa. Astăzi, rușii consideră rolul Patriarhiei destul de important pentru păstrare Preasfintelor Altare. Relațiile dintre Patriarhia Moscovei și Patriarhia Ierusalimului sunt în creștere. Acest lucru ne ajută să discutăm două probleme curente care preocupă Bisericile noastre.

Cu ocazia întâlnirii noastre, a continuat Preafericirea Sa, ne referim la Ucraina, unde existența unui conflict politic profund este interpretată ca o invazie a Rusiei în Ucraina. Acesta prezumție nu este adevărată. Rusia se opune problemelor apărute în Ucraina. În Ucraina, se promovează planuri împotriva Bisericii noastră, cu scopul de a-i schimba titlul și de o trece la o mișcare schismatică, în timp ce Biserica noastră va fi numită Biserica Rusă, pentru secesiunea credincioșilor de la Biserica noastră. Un alt proiect se referă șa efortul organizațiilor schismatice și ale Uniaților. Credincioșii noștri sunt persecutați prin hotărâri judecătorești care nu sunt executate de Guvern. Un alt proiect de lege urmărește ca definițiile Bisericii și alegerea episcopilor săi să aibă aprobarea prealabilă a guvernului. I-am scris Papei de la Roma și Consiliului Mondial al Bisericilor cu privire la aceste probleme. Am primit o reacție în această privință din partea Papei de la Roma și a Secretarului Șef al Consiliului Mondial al Bisericilor, care a trimis o scrisoare oficială. Datorită acestui protest, în prezent, proiectele legislative rămân latente; cu toate acestea, ele ar putea fi aduse din nou în discuție și promovate. Cu toate acestea, ierarhii Bisericii ruse din Ucraina au venit la acest Consiliu fără ezitare. Vă mulțumim pentru prezența voastră de astăzi la Întrunirea Ierarhilor, precum și pentru prezența voastră viitoare la festivitățile organizate spre pomenirea Sfintei Ecaterina în Ekaterinsburg.

În plus, cu această ocazie, Preafericitul Patriarh Chiril s-a interesat de problema Qatar-ului. Preafericitul Patriarh al Ierusalimului i-a mulțumit Preafericitului Patriarh Chiril pentru interesul real în favoarea Țării Sfinte, care este o continuare a interesului predecesorilor săi și al popoarelor ruse, care au evlavie la Preasfintele Altare și în special la Sfântul Mormânt.  Suntem conștienți, a declarat Preafericirea Sa, că sprijinul ecleziastic și politic al Rusiei poate fi un lucru de la sine înțeles. Prezența pelerinilor ruși este de o semnificație specială, deoarece ei transmit un mesaj autorităților religioase și politice din regiunea noastră. Vizitatorii ortodocși la Sfintele Altare nu sunt „turiști”, așa cum se referă la ei deseori autoritățile politice, ci pelerini. Noi, fiind aghiotafiți, îi reprezentăm pe toți frații ortodocși la Preasfintele Altare. Fără Frăția Sfântului Mormânt, Preasfintele Altare nu ar fi fost păstrate până astăzi. În discursul meu de mai devreme de la  Întrunirea Ierarhiei, am spus ca Sfântul Mormânt aparține întregii lumi. Misiunea Frăției este să păstreze Preasfântul Mormânt și toate Altarele astfel încât să fie disponibile  pentru toți oamenii.

Preafericirea Voastră, ne exprimăm recunoștința față de sprijinul nepărtinitor pe care îl acordați Preasfintelor Altare.

În ceea ce privește întrebarea Preafericitului Patriarh al Moscovei despre Qatar, Preafericitul Patriarh al Ierusalimului a răspuns că relațiile dintre Patriarhia Ierusalimului și Patriarhia Antiohiei sunt bune. Patriarhia Ierusalimului a lucrat ani de zile, a creat și a stabilit un Centru  ecleziastic Inter-Ortodox multi-etnic, numărând aproximativ 10.000 de membri până în prezent.  Folosind cooperarea și eforturile reprezentantului Patriarhiei Ierusalimului, ÎPS Arhiepiscop Macarie al Qatarului, care vorbește mai multe limbi străine, credincioșii ortodocși locali primesc refugiu și sprijin, indiferent de naționalitatea lor.  Expatriații credincioși ortodocși din Qatar sunt iordanieni, palestinieni, greci, ruși și români. Clădirea Bisericii Patriarhiei din Qatar, a spus Preafericirea Sa, este aproape terminată, și  printr-o invitație deschisă, Înălțimea Sa Emirul Qatarului așteaptă sosirea noastră la slujba de sfințire.

Din partea Secretariatului-General

Sâmbătă după-amiază, pe 19 noiembrie / 2 decembrie 2017, Întrunirea oficială a Sfântului Sinod al ierarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse a avut loc la Sala de conferințe a Sfintei Biserici a Mântuitorului Hristos, și a inclus lucrări de trei teme: monahismul, căsătoria și Constituția internă a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei.

Conducătorii Bisericilor din întreaga lume s-au adresat membrilor Sinodului după tipic: Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic, printr-o Declarație transmisă, Prea Fericitul Patriarh al Alexandriei în persoană [care a oferit ca dar omoforul Patriarhului Alexandriei, Meletios Pigas, pe care îl purta atunci când a semnat actul legislativ de instituire a Patriarhiei Moscovei pe vremea lui Iov, Patriarhul Moscovei], Prea Fericitul Patriarh al Antiohiei Ioan în persoană, Prea Fericitul Patriarh al Ierusalimului, Teofil al III-lea, în persoană. Discursul Preafericitului Patriarh al Ierusalimului este redat mai jos:
 

„Preafericite Patriarh al Moscovei și al întregii Rusii Chiril,

Frate și împreună-slujitor al Puținătății noastre.

Ajungând din Cetatea Sfântă a Ierusalimului în pământul purtător de Sfinți și mult încercat prin suferință al Rusiei, vă transmitem Preafericirii Voastre și Sfântului Sinod al iubiților Arhiepiscopi care sunt cu Preafericirea Voastră, precum și mulțimilor de frați ruși ortodocși mesajul atemporal, plin de speranță, al Hristosului întrupat, al Domnului slavei, Care a trăit ca Dumnezeu și om în Betleem și în pământul smerit al Palestinei. Îi binecuvântam pe frații și surorile noastre în Hristos, prin harul Preasfântului și de Viață Dătătorului Mormânt.

În mijlocul perioadei spirituale de pregătire pentru viitoarele sărbători ale Epifaniei lui Hristos spre care sfântul imnograf, în mod generos și treptat, ne îndreaptă tainic mințile și inimile, numind-o „cea mai nouă taină dintre toate noile taine”, Întruparea Mântuitorului Lumii, simțim că renașterea omului se realizează în primul rând prin Via Dolorosa, acum când comemorăm, în aceste întâlniri sfinte de requiem și amintire, istoria recentă, dură și oneroasă a Bisericii din Rusia. În plus,  sfârșitul celor patruzeci de zile ale postului Crăciunului, perioada festivă de douăsprezece zile, coincide cu comemorarea martirilor, cum ar fi miile de copii care au fost uciși pe nedrept de Irod pentru numele Domnului, precum și a Arhidiaconului Ștefan, primul mucenic, care în timpul muceniciei pe care a suferit-o din partea concetățenilor săi, a văzut „cerurile” deschise și pe Hristos în slavă stând la dreapta lui Dumnezeu Tatăl. Viziunea luminii inefabile și necreate a fost răscumpărarea pentru mucenicul Ștefan. Vederi dumnezeiești similare ale luminii au fost experimentate de mulți noi martiri ai poporului rus în ultimii ani.Cei care au ucis martirii nu și-au dat niciodată seama că Dumnezeul nostru este slăvit de miile de arhangheli și îngeri și simultan, de armatele martirilor, și nici nu si-au dau seama că Dumnezeul nostru se manifestă pe pământ sub formă de pace și bunăvoință printre oameni. Mucenicia este centrală în viața spirituală; după ucenicul iubit al Domnului Ioan Teologul, martirii „și-au spălat veșmintele lor și le-au făcut albe în sângele Mielului” (Apocalipsa 7:14). „sunt înaintea tronului lui Dumnezeu, şi Îi slujesc ziua şi noaptea” cu îndrăzneală pentru toată veșnicia (Apocalipsa 7:15). Cel care șade pe tronul Slavei Dumnezeului nostru, îi protejează pe slujitorii Săi de „arșița zilei”, și anume de răul și răutatea „stăpâniilor și stăpânitorilor acestui veac” (Efeseni 6:12), deoarece „Mielul, cel ce stă în mijlocul tronului, îi va paște pe ei și-i va duce la izvoarele apelor vieții” (Apocalipsa 7: 17). Martirii Îi cer lui Dumnezeu să distrugă răul lumii prin dragostea Lui și să predomine îndurarea, pacea și neprihănirea Dumnezeului care este dincolo de toate lucrurile vizibile, invizibile și de înțeles: „Până când, Stăpâne sfinte și adevărate, nu vei judeca și nu vei răzbuna sângele nostru, față de cei ce locuiesc pe pământ? “(Apocalipsa 6:10).Îl slăvim pe Dumnezeul căruia ne închinăm în Treime, pentru că rugăciunile miilor de noi martiri ruși, care nu au fost nicidecum mai prejos decât vechii martiri, au eliberat Biserica de tiranie și au întărit-o, astfel încât să se îndrepte spre vremurile din urmă luminată și strălucind de slava Sfinților, după voia Domnului.

Biserica Ierusalimului dă slavă mai ales, fiind pântecele muceniciei, întrucât în Ierusalim Cel Care „ Dumnezeu fiind în chip” … „ascultător făcându-Se până la moarte, şi încă moarte pe cruce” a fost primul Care a arătat calea ridicării crucii, „Pentru aceea, şi Dumnezeu L-a preaînălţat şi I-a dăruit Lui nume, care este mai presus de orice nume; Ca întru numele lui Iisus tot genunchiul să se plece, al celor cereşti şi al celor pământeşti şi al celor de dedesubt. Şi să mărturisească toată limba că Domn este Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu-Tatăl”  (Filipeni 2:6-11).

Potrivit marelui învățător al monahismului și al Doctrinei Ortodoxe  Teodor Studitul, a cărui pomenire am prăznuit-o cu câteva zile în urmă, toate făpturile și întreaga fire vor îngenunchea când păcatul va fi desființat în ultima zi a judecății, tocmai pentru că păcatul nu are ipostază „deoarece el [păcatul] nu era nimic printre lucrurile vii, ci a existat și a fost creat de voința liberă a făptașului [persoana care a comis păcatul]”.  În acel moment, numai făpturile lui Dumnezeu vor rămâne în viață, pentru că au o ipostază, dar păcatul nu va avea, deoarece nu are ipostază . În plus, „sufletele care au rătăcit, trecând prin toate veacurile fără a găsi un loc de oprire, vor veni la Dumnezeu, Care nu are limită și apoi prin dare de seamă și nu prin comunicare [spirituală], își vor recupera puterea, adică  vor fi readuse la forma lor veche și își vor da seama că Dumnezeu nu este responsabil pentru păcat” (PG99 , 1500D-1501B).

Aceasta este stăpânirea slăvitului Dumnezeu și aceasta este puterea planului Proniei dumnezeiești inefabile. După cuvântul filozofului religios autohton N. Berdiaev, puterea împărăției Duhului este ridicată deasupra acestei fundații nemodificate împotriva Împărăției Cezarului. De multe ori în decursul istoriei Biserica a fost martora dominației împărăției Duhului. În acest caz, acest lucru este confirmat de statutul contemporan al Bisericii frățești a Patriarhiilor Rusiei și a altor Patriarhii Ortodoxe și a Bisericilor autocefale. Persecuțiile s-au încheiat, iar Biserica a fost încă o dată arătată ca „aur în creuzet”. Astăzi, Biserica Ortodoxă este chemată din nou să dea mărturie pentru adevăr într-o lume secularizată, promovată de globalizare. Așa cum s-a remarcat recent în Sfântul și Marele Sinod din Creta: “În acești ani de secularizare și în fața crizei spirituale care caracterizează civilizația contemporană, proiecția necesității de a sublinia importanța sfințeniei vieții este semnificativă … Tradiția ortodoxă, formată prin practicarea adevărurilor creștine, este purtătoarea moralei spirituale și ascetice, care ar trebui să fie evidențiată și promovată mai ales în epoca noastră”.  Noi toți credincioșii ortodocși trebuie să mărturisim Evanghelia lui Hristos în mod dinamic și în unitate, devenind astfel „lumina lumii” și „sarea pământului”. O chestiune de primă importanță pentru credincioși este aceea de a realiza că punctul de plecare al re-evanghelizării poporului este tocmai unitatea și respectul față de rânduielile bisericești și în special față de poruncile Bisericii. După tradiția apostolică, Sinodul fiecărei Biserici este trupul hirotonit de Dumnezeu, pentru a ghida lucrarea pastorală și misionară.

Preafericirea Voastră, Sfinte Frate,

Cunoaștem din experiența personală sufletul rus sensibil, mărturisit de mii de pelerini care vizitează în fiecare an sfintele altare ale Țării Sfinte. Credincioșii ortodocși ruși își pleacă inima profundă, adesea în lacrimi, în primul rând în fața Golgotei înfricoșătoare și a Preasfântului și de Viață- Dătătorului Mormânt. Credința profundă a acestor oameni credincioși autentici îi lasă pe părinții aghiotafiți uneori în extaz. Proiectarea sufletelor noastre către Dumnezeul cel milostiv cu credință adâncă și răbdare atrage Milostivirea Lui.

De aceea, noi, atât clericii cât și poporul, suntem chemați să urmăm exemplul Sfinților, în conformitate cu îndemnul veșnic al psalmistului către fiecare dintre noi: „Aşteaptă pe Domnul, îmbărbătează-te şi să se întărească inima ta şi aşteaptă pe Domnul“(Psalmul 28:20). Această așteptare a Domnului este calea îngustă a învățăturii lui Dumnezeu pentru biruința asupra păcatului și a morții și, în același timp, drumul creativ spre adevărata teologie, de care lumea are mare nevoie pentru a-L slăvi pe Dumnezeu.

Lui se cuvine toată slava și puterea în vecii veacurilor. Amin.”

 Preafericitul Părinte Patriarh al Ierusalimului și-a exprimat și recunoștința față de Patriarhul Moscovei Chiril și față de Președintele Putin pentru sprijinul acordat Patriarhiei Ierusalimului în eforturile noastre de a păstra Status Quo-ul Orașului Vechi al Ierusalimului și de a proteja creștinii din Țara Sfântă și din Orientul Mijlociu. De asemenea, au rostit cuvântări și următorii: Preafericitul Patriarh al României Daniel, Preafericitul Patriarh al Bulgariei Neofit, Înalt Preasfințitul Arhiepiscop al Ciprului Hrisostom, Înalt Preasfințitul Arhiepiscop al Albaniei Anastasie , Înalt Preasfințitul Mitropolit al Varșoviei și al întregii  Polonii Sava, Înalt Preasfințitul Arhiepiscop al Republicii Cehe și al Slovaciei, Svatislav, Înalt Preasfințitul Mitropolit al Americii și al Canadei Tihon, în persoană.

După cuvântările tuturor ierarhilor menționați anterior, Preafericitul Patriarh al Moscovei, Chiril, a mulțumit fiecăruia dintre șefii Bisericilor Ortodoxe și ierarhilor Bisericii ruse pentru contribuția lor la sublinierea rolului Sfântului Mărturisitor și Patriarh Mucenic Tihon în reconstituirea instituției patriarhale a Bisericii ruse și a declarat închiderea lucrărilor Adunării.

Din partea Secretariatului-General

Miercuri, 9/23 noiembrie 2017, la ora 22:00, a avut loc ceremonia cu doxologie la Preasfânta Biserică a Învierii, cu ocazia împlinirii a doisprezece ani de la alegerea și întronarea Preafericitului Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil.

Doxologia a fost condusă de Preafericirea Sa, împreună cu Arhiepiscopi și Ieromonahi de la Patriarhie. La rugăciune au participat monahi și monahii evlavioase, precum și membri laici ai comunității grecești și ai comunității creștin-ortodoxe vorbitoare de limba arabă. Au participat, de asemenea, Consulul General al Greciei în Ierusalim, dl. Christos Sophianopoulos și reprezentantul României în Ramalla.

După Doxologie, soborul patriarhal s-a întors la Patriarhie. Acolo, Părintele Secretar General S-a adresat Preafericirii Sale, după cum urmează:

Preafericite Părinte și Stăpâne,

Biserica Ierusalimului, Maica Bisericilor, împreună cu venerabila noastră Frăție a Sfântului Mormânt, comemorează și sărbătorește cea de-a douăsprezecea aniversare a alegerii Preafericirii Voastre ca Părinte Patriarh al Orașului Sfânt al Ierusalimului, după votul oficial al Sfântului Sinod. Această sărbătoare este în felul unei Doxologii de mulțumire și al plinătății în participarea monahilor, a monahiilor, clericilor și laicilor, care formează baza și structura trupului sfânt al Bisericii și îi întăresc unitatea în pace, mai ales într-un moment în care este grav încercată.

Prin decizia alegerii și încoronării Voastre în 2005, Frăția Sfântului Mormânt a denunțat contracte ilegale care ipotecau derizoriu pământul și proprietățile materiale și culturale importante ale Patriarhiei, contracte care încalcă Status Quo-ul stabilit cu secole în urmă în Orașul Vechi al Ierusalimului și afectează grav Bisericile creștine. La vremea aceea, credincioși misiunii sale seculare de a proteja Sfintele Altare, Frăția Sfântului Mormânt s-a ridicat în opoziție și a protestat puternic. În loc de corupție, a ales transparența și v-a plasat pe Preafericirea Voastră drept căpitan experimentat al navei Bisericii, a cărei cârmuire a început cu Sfântul Iacob Ruda Domnului, și în ciuda dezintegrării și a furtunii, nu a fost scufundată.

După ce ați acceptat această misiune, Preafericirea Voastră ați lucrat cu vrednicie în acești doisprezece ani, luând decizii și acțiuni care stabilesc poziția Patriarhiei la nivel local precum și în toată Ortodoxia și Creștinătatea, drept Biserica al cărei rol este de conducere printre Bisericile Creștine din Țara Sfântă, în misiunea lor de a proteja drepturile creștinilor și coexistența lor pașnică împreună cu semenii lor evrei și musulmani.

Dovada conducerii și reconcilierii Patriarhiei în rândul comunităților creștine este participarea Preafericirii Voastre ca reprezentant al tuturor creștinilor din Țara Sfântă la Conferința pentru pace din Orientul Mijlociu din New York în iulie anul trecut, la inițiativa Rabinului făcător de pace Melhior; și, mai presus de toate, proiectul recent de restaurare și renovare a Sfintei Edicule de către Universitatea Națională Tehnică din Atena, inițiat de Preafericirea Voastră și încheiat în numai câteva luni, în ciuda numeroaselor dificultăți, cu cooperarea deplină a Comunităților creștine.

Cât despre proprietățile Bisericilor, dovada incontestabilă a interesului Preafericirii Voastre pentru acest aspect este atitudinea Voastră față de recenta decizie greșită a Curții Israeliene de circumscripție, care declară valide contractele ilegale al căror obiect îl constituie hotelurile de la Poarta Jaffa Gate, care aparțin Patriarhiei. De la pronunțarea verdictului, Preafericirea Voastră nu ați precupețit niciun effort, și nici costurile financiare pentru înlăturarea acestei hotărâri judecătorești care, dacă va fi aplicată, poate fi distrugătoare pentru cartierul creștin, stabilit de la domnia lui Constantin cel Mare.

Pentru a proteja Cartierul Creștin, Preafericirea Voastră ați mobilizat Bisericile Creștine din Țara Sfântă, i-ați vizitat pe Regele Iordaniei, pe Patriarhul Ecumenic, pe Președintele Statului Israel,pe  Ministrul Afacerilor Externe al Greciei, pe Papa de la Roma, pe Arhiepiscopul de Canterbury, pe Arhiepiscopul Ciprului și pe Președintele Republicii Cipru. Această chestiune a fost ridicată de Preafericirea Voastră și la Conferința Bisericilor Europene din Cipru și la Întrunirea continuă a Consiliului Mondial al Bisericilor, găzduită de Patriarhia de la Amman. În toate întâlnirile menționate, Preafericirea Voastră ați avertizat asupra consecințelor punerii în aplicare a hotărârii judecătorești și ați primit angajamente serioase pentru înlăturarea ei și sprijin acordat Patriarhiei în eforturile sale de a păstra Status Quo-ul Orașului Vechi al Ierusalimului, care garantează coexistența pașnică a cetățenilor săi în cartierele tradiționale.

Apreciindu-Vă pentru toate aceste lucruri, noi Frăția Sfântului Mormânt, ne declarăm intenția de a ne angaja și de a ne alătura Preafericirii Voastre în această misiune, supunându-ne voința personală celei colective și ecleziastice, astfel încât cu armonia și așezarea  elementelor corpului uman, să funcționăm armonios, aducând roade Comunității noastre Sfinte și Comunității Greco-ortodoxe vorbitoare de limba arabă.

Ridicând paharul în numele Sfântului Sinod și al întregii Frății Aghiotafite, Vă urez La Mulți Ani, în pace, bucurie, statornicie și sănătate, cu o forță de conducere îndrumată de sus, spre sporirea lucrărilor nobile ale Preafericirii Voastre, spre lauda poporului nostru binecuvântat și spre slava Dumnezeului nostru Cel în Treime slăvit. Amin.

Consulul General al Greciei a ținut următorul discurs:

Preafericirea Voastra,

Eminențele Voastre,

Cucernici Părinți,

Doamnelor și domnilor

Cu sentimente de bucurie și mare onoare, participăm astăzi la celebrarea festivă a celei de-a douăsprezecea aniversări de la întronarea Preafericirii Sale, Patriarhul Ierusalimului, Teofil al III-lea, aici, pe Scaunul Maicii Bisericilor.

Astăzi este o zi festivă pentru Frăția Sfântului Mormânt, pentru Patriarhie, pentru Ortodoxie și pentru Grecia.

Această zi este, de asemenea, o șansă, Preafericirea voastră, să exprim respectul, iubirea și recunoștința în numele Greciei pentru marea voastră lucrare pastorală, pentru lucrarea națională importantă de conservare și evidențiere a Sfintelor Altare din Țara Sfântă și pentru apărarea și proiectarea valorilor ecumenice ale Ortodoxiei.

Preafericirea voastră,

Devoțiunea voastră în această misiune sfântă, concentrarea Voastră în această lucrare foarte importantă, destul de des în condiții nefavorabile, eforturile Voastre neobosite, în interiorul și în afara granițelor regiunii, pentru apărarea Status Quo-ului, care a garantat coexistența pașnică a comunităților religioase din Țara Sfântă timp de secole, viziunea materializată și inițiativa determinantă pentru restaurarea Ediculei Sfinte a Sfântului Mormânt, piatra de temelie a Sălașurilor care reconciliază popoarele, națiunile și civilizațiile, precum și promovarea fermă a păcii, înțelegerii reciproce și moderării într-o zonă turbulentă, care continuă să se confrunte cu mari provocări și în care mulți sunt aceia care vorbesc despre pace, dar foarte puțini cei care lucrează cu sinceritate și eficacitate pentru realizarea ei, stabilesc statutul acestei Instituții Sfinte ca punct de referință cu un rol important.

Pentru Grecia, apărarea instituției Patriarhiei Ierusalimului și a drepturilor sale legale reprezintă o prioritate de primă importanță. Mama Bisericilor simbolizează prezența noastră pe termen lung în Țara Sfântă, precum și atitudinea de prietenie și cooperare cu toate celelalte popoare, conform valorilor ecumenice ale Ortodoxiei.

Preafericirea Voastră,

Guvernul grec și grecii credincioși Vă înconjoară întotdeauna cu dragostea și devotamentul lor. Oficialități și civili greci vin anual la Patriarhie ca pelerini, evidențiind legătura istorică indestructibilă cu ea, precum și importanța pe care o acordă misiunii, muncii și lucrării Părinților aghiotafiți.

Simțind povara responsabilităților Voastre și împărtășindu-Vă îngrijorarea, personalul Consulatului General al Greciei Vă stă alături și se roagă ca pelerini smeriți să aveți sănătate, putere și longevitate pentru a Vă continua lucrarea în folosul Patriarhiei, Frăției, Ortodoxiei, Congregației greco-ortodoxe, pentru pacea din regiune și pentru poporul grec.

Preafericirea Sa a mulțumit și i-a binecuvântat pentru discursurile lor, răspunzând după cum urmează:

Excelența voastră Domnule Consul General al Greciei,

Cuvioși Sfințiți Părinți și frați,

Iubiți creștini,

Cucernici pelerini

„Binecuvântat fie Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, Cel ce, întru Hristos, ne-a binecuvântat pe noi, în ceruri, cu toată binecuvântarea duhovnicească” (Efeseni 1:3).

Astăzi, la împlinirea a doisprezece ani de slujire de la urcarea noastră pe tronul patriarhal și cu adevărat mucenicesc al Bisericii din Ierusalim, am mers la Preasfânta Biserică a Învierii împreună cu venerabila Frăție a Sfântului Mormânt pentru a aduce lăudă Dumnezeului Trinitar printr-o Doxologie de mulțumire, „căci Dumnezeu este Cel ce lucrează în voi şi ca să voiţi şi ca să săvârşiţi, după a Lui bunăvoinţă” (Phil. 2:13).

Această aniversare festivă de douăsprezece ani nu se referă la nevrednicia noastră ci la instituția Bisericii ctitorită de Dumnezeu în Duhul Sfânt „celei din veci ascunse în Dumnezeu, Ziditorul a toate, prin Iisus Hristos, Pentru ca înţelepciunea lui Dumnezeu cea de multe feluri să se facă cunoscută acum, prin Biserică, începătoriilor şi stăpâniilor, în ceruri“(Efeseni 3: 10), după cuvântul Sfântului Pavel.

Responsabilitatea noastră spirituală și pastorală față de Maica Bisericilor, stabilită de aghiotafiți până în prezent, nu a urmărit altceva decât păstrarea bunurilor sfinte și apostolice ale Credinței noastre Ortodoxe sfinte, neprihănite și neamestecate, după porunca Apostolului Neamurilor: „Comoara cea bună ce ţi s-a încredinţat, păzeşte-o cu ajutorul Sfântului Duh, Care sălăşluieşte întru noi” (2 Tim. 1:14). Mai mult, scopul nostru a fost păstrarea și slujirea închinării la preasfintele altare și păstrarea privilegiilor inalienabile și a drepturilor legale de a le stăpâni ale poporului grec ortodox.

Mai mult decât atât, auzind cuvintele profetului Isaia: „Pentru Sion nu voi tăcea şi pentru Ierusalim nu voi avea odihnă până ce dreptatea lui nu va ieşi ca lumina şi mântuirea lui nu va arde ca o flacără“(Isaia 62: 1), am pornit o campanie internațională pentru păstrarea Status-Quo-ului multi-cultural, multi-etnic și inter-religioasă, și anume iudaic, creștin și islamic, al Orașului Vechi al Ierusalimului, care este amenințat de grupuri partizane radicale și de mișcări mesianiste ale coloniștilor.

Facem acest lucru prin misiunea noastră patriarhală și morală „căci Dumnezeu ne-a chemat spre pace” (1 Cor. 7:15). „ Dumnezeu nu este al neorânduielii, ci al păcii” predică înțeleptul Pavel. Și aceasta pentru că Sfânta Cetate a Ierusalimului este lancea universală și emblema veșnică a sângelui dreptății dumnezeiești, și anume a profeților și mai ales a Domnului nostru Iisus Hristos, Care „ a suferit odată moartea …, El cel drept pentru cei nedrepţi” (1 Petru 3:18), după cuvântul Sfântului Apostol Petru.

Această a douăsprezecea aniversare de astăzi de la Întronarea ca Patriarh ne cheamă să nu ne lăudăm cu lucrurile făcute de Noi ci să dăm „în Hristos Iisus am laudă, în cele către Dumnezeu” (Romani 15:17). „Căci lauda noastră aceasta este: mărturia conştiinţei noastre” (2Cor 1:12). În același timp, această aniversare ne cheamă să fim atenți în ceea ce privește confuzia actuală a lumii în general și în special a regiunii noastre, din Orientul Mijlociu. „Privegheaţi, staţi tari în credinţă, îmbărbătaţi-vă, întăriţi-vă. Toate ale voastre cu dragoste să se facă“(1 Corinteni 16: 13-14), Sf. Pavel ne poruncește.

În această misiune sfântă a noastră, îi avem ca și colaboratori și comunicatori pe preoții noștri și dragi părinți și frați aghiotafiți, arhiepiscopi, ieromonahi, diaconi și călugări cu care avem, așa cum spune Sfântul Ignatie, inspirat de Dumnezeu, „unitatea sub conducerea episcopului care este după Dumnezeu, și a Presbiților care sunt după mintea apostolilor și a diaconilor … cărora le-a fost încredințată lucrarea lui Isus Hristos, care a fost cu Tatăl dinaintea tuturor veacurilor și în cele din urmă ne-a fost manifestată” (Vol.2, p.269).

Cu adevărat spunem împreună cu Sf. Pavel: „lupta noastră nu este împotriva trupului şi a sângelui, ci împotriva începătoriilor, împotriva stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii, care sunt în văzduh” (Efeseni 6:12). Acest adevăr este mai evident în istoria Bisericii din Ierusalim, și anume a Patriarhiei Ortodoxe Grecești, care a suferit valuri de falsitate și calomnie, dar nu s-a scufundat sub ele.

Să ne rugăm la Părintele Luminilor „să ne călăuzească pașii în lucrarea poruncilor Lui” pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și Pururea Fecioarei Maria și prin mijlocirile Părintelui nostru printre Sfinții Nectarie de Pentapolis. Iar harul Preasfântului și  de Viață Dătătorului Mormânt al Mântuitorului nostru Iisus Hristos să ne întărească în slujba Sfintelor Altare, martorii incontestabili ai credinței noastre, și în păstrarea obștii noastre creștine evlavioase.

Pentru toate acestea, îi cheamă pe toți cei care s-au rugat împreună cu noi și au onorat această sărbătoare, tăria de sus, harul Sfântului Mormânt, răbdarea și orice binecuvântare venită de la Dumnezeu, exprimând mulțumiri sincere celor care ni s-au adresat și anume: Părintele Secretarul General, ÎPS Arhiepiscop Aristarh de Constantina, care a vorbit în numele membrilor Sfântului Sinod și al Frăției Sfântului Mormânt, Excelența Sa, Consulul General al Greciei în Ierusalim, domnul Christos Sophianopoulos, Arhimandritul Leontie, reprezentatul  Sfintei Biserici surori a Rusiei, care a transmis urările Preafericitului Patriarh Chiril al Moscovei, Arhimandritul Teofil, reprezentantul Sfintei Biserici surori din România, care ne-a transmis urările Preafericitului Patriarh al României Daniel, ÎPS Mitropolit Chiriac de Nazaret, care a vorbit în numele parohiei noastre din Nazaret, ÎPS Mitropolit Benedict de Philadelphia, care a vorbit în numele enoriașilor noștrii din Iordania, ÎPS Arhiepiscop Damaschin de Ioppa, care a vorbit în numele enoriașilor noștri din Joppa, Directorul Școlii Patriarhiei de pe Sion, care a vorbit în numele Școlii, Cuviosul Părinte Haralambie Bandour, care a vorbit în numele Parohiei Catedralei Sf. Iacob, cucernicul domn Abu Aeta, reprezentantul comunității din Beit Sahour, Arhimandritul Narcis și Pr. Jouseph Hodali, care au vorbit în numele Comunității din Beit Jalla, precum și tuturor participanților la sărbătorirea acestei aniversări a Întronării.

În sănătatea tuturor!”

Recepția la Patriarhie a fost urmată de prânz.

Din partea Secretariatului-General

ngg_shortcode_1_placeholder” order_by=”sortorder” order_direction=”ASC” returns=”included” maximum_entity_count=”500″]

Conferința despre „Locuri de cult și locuri sfinte din Europa și Orientul Mijlociu: Statut și protecție în conformitate cu dreptul național și internațional” a avut loc în Nicosia, Cipru, de miercuri, 26 octombrie / 8 noiembrie până vineri, 28 octombrie / 10 noiembrie. Conferința a fost organizată de Conferința Bisericilor Europene în parteneriat cu Oficiul de Prezentare al Bisericii din Cipru și Institute europene.

Pentru a participa la această conferință, Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil a călătorit cu avionul de la  Tel Aviv la Larnaka, însoțit de Părintele Secretar General, ÎPS Arhiepiscop Aristarh de Constantina, de ÎPS Arhiepiscop Metodie al Taborului și de Arhidiaconul Marcu. Preafericirea Sa și soborul patriarhal au fost întâmpinați la aeroport de către reprezentantul Arhiepiscopului Ciprului, ÎPS Grigorie de Masaoria, și de Exarhul Sfântului Mormânt din Nicosia, ÎPS Mitropolitul Timotei de Bostra.

La sosirea la locul unde a fost cazat, noul Exarhatul al Sfântului Mormânt din Nicosia, Preafericirea Sa a fost întâmpinat de ÎPS Mitropolit și Exarh Timotei de Bostra, care a contribuit cel mai mult la reorganizarea Exarhatului, iar Corul din Acra, condus de Vicarul Patriarhal din Acra, Arhimandritul Filotei, a cântat în timpul slujbei speciale din biserică.

Deschiderea conferinței a avut loc joi dimineața, pe 9 noiembrie 2017. În prima sesiune, au rostit discursuri următorii invitați: ÎPS Arhiepiscop Hrisostom al Ciprului, subliniind importanța cooperării dintre partidele politice și religioase pentru protecția lăcașurilor religioase în Orientul Mijlociu în general și în Cipru în special, care este leagănul culturii universale; ministrul Afacerilor Externe al Ciprului, domnul Kasoulides, subliniind importanța locurilor de cult ale comunităților religioase pentru păstrarea identității lor și potențialele daune și pierderi ale identității comunităților religioase, dacă ar fi nevoite să-și abandoneze locașurile străbune, așa cum s-a întâmplat în Irak, Cipru și alte țări. Dl. Kasoulides a menționat, de asemenea, importanța restaurării altarelor și a retrocedării obiectelor de cult furate și vândute, întrucât sunt monumente și comori ale patrimoniului cultural universal. Participanții au fost salutați și de co-organizatorul Conferinței, doamna Elizabeta Kitanovic, Secretar Executiv al Drepturilor Omului din C.E.C. (Conferința Bisericilor Europene).

Preafericitul Părinte și Patriarh al Ierusalimului Teofil a rostit un discurs adresat participanților la Conferință, disponibil pe următorul link:

 http://www.jp-newsgate.net/en/2017/11/09/35726

În timpul șederii sale în Cipru pentru a participa la această conferință, Preafericirea Sa a fost invitat la o masă la Arhiepiscopia Ciprului de către ÎPS Arhiepiscop Hrisostom al Ciprului.

În timpul mesei, Preafericitul Patriarh al Ierusalimului a discutat cu ÎPS Arhiepiscop al Ciprului problema recentă și tulburătoare pentru Patriarhia Ierusalimului și pentru toate Bisericile creștine din Țara Sfântă, cauzată de propunerea de lege a celor 40 de membri ai Knessetului care, daca va fi aprobată, va nega dreptul Bisericilor de a se ocupa liber de proprietățile lor. La fel de îngrijorătoare este și recenta decizie a Tribunalului Israelian Local, care dă câștig de cauză grupului de coloniști „Ateret Kohanim” în cazul contractelor ilegale ale hotelurilor de la Poarta Jaffa, care aparțin Patriarhiei.

Preafericirea Sa a ridicat aceeași chestiune în timpul întâlnirii pe care a avut-o cu Președintele Republicii Cipru, dl. Nikolaos Anastasiades. Atât Arhiepiscopul Ciprului, cât și Președintele Republicii Cipriote, au ascultat cu atenție problemele pe care le-a explicat Preafericirea Sa și au promis să-l sprijine cu toate mijloacele de care dispun în eforturile Sale de a rezolva aceste probleme în conformitate cu Status Quo-ul.

Din partea Secretariatului-General

ngg_shortcode_2_placeholder” order_by=”sortorder” order_direction=”ASC” returns=”included” maximum_entity_count=”500″]

Conferința despre Locuri de cult și Locuri Sfinte
sponsorizată de Conferința Bisericilor Europene

Ierusalimul ca Loc Sfânt

Preafericitul Teofil al III-lea
Patriarh al Ierusalimului

9 noiembrie 201 7 

Înalt Preasfințite Arhiepiscope Hrisostom al Ciprului,

Dr. Elizabeth Kitamovitch,

Distinși Participanți la această Conferință,

Doamnelor și Domnilor,

Problema pe care o dezbatem acum este una foarte gravă. Invitația la această conferință a subliniat, în mod concis și clar, de ce statutul și protecția Locurilor Sfinte este de o importanță atât de presanta.

Locurile sfinte sunt, bineînțeles, sfinte în primul rând pentru respectiva tradiție religioasă pe care o mărturisesc. Ele sunt în principal locuri de închinare și împrospătare duhovnicească și sunt deseori destinația pelerinilor, și deseori, locuri obișnuite de închinare pentru comunitățile religioase locale.

Dar, după cum recunoaște și această conferință, semnificația și importanța Locurilor Sfinte sunt mai ample. Ca să citez dintr-un document preliminar al acestei întruniri, „locurile sfinte pot fi surse de tensiuni care pot afecta coexistența pașnică, în loc să favorizeze pluralitatea și diversitatea socială”. Această conferință recunoaște faptul că locurile sfinte au o semnificație mai largă și că „nu sunt doar preocuparea credincioșilor.“

În mod fundamental, această conferință recunoaște că la nivelul comunității  internaționale, trebuie să se înțeleagă și să se susțină faptul că există „un drept special de a gestiona locurile sfinte, de a le deține, de a ne aduna acolo în scopuri religioase și de a săvârși  ceremonii religioase … vorbim despre patrimoniul viu al locurilor sfinte”.

Nu se poate supraestima natura esențială a acestor puncte primare în orice discuție despre locurile sfinte și dorim să dezvoltăm această idee luând exemplul Ierusalimului ca loc sfânt.

Când ne gândim la Ierusalim, adesea ne gândim la oraș ca la un loc al lăcașurilor sfinte, și așa și este. În interiorul Orașului Vechi se află numeroase locuri sfinte, și în imediata vecinătate se află multe altele. Dar astăzi dorim să ne gândim la Ierusalim în ansamblu, ca loc sfânt în sine și prin sine. Credem că această perspectivă ne va ajuta să înțelegem mai bine, și în mod singular, subiectul supus discuției.

Sunt multe locuri sfinte în întreaga lume, și multe locuri sfinte, care fac obiectul venerării pentru mai multe grupuri religioase. Dar nu există alt loc pe pământ ca Ierusalimul. Ierusalimul este unic în atât de multe privințe și acest lucru este destul de bine cunoscut, așa că nu trebuie să enumerăm toate aceste detalii aici.

Cu toate acestea, dorim să prezentăm conceptul de Ierusalim ca un loc sfânt în sine și prin sine, și nu doar ca o zonă geografică care conține locuri sfinte.

Care este semnificația acestei poziții?

În primul rând, a spune că orașul în sine este un loc sfânt înseamnă a spune ceva despre identitatea sa religioasă și spirituală fundamentală. În timp ce există sau au existat alte cetăți și orașe care au preluat adjectivul „sfânt” pentru ele însele – ne gândim la Constantinopol și la Roma, de exemplu – nici un alt oraș nu a avut o identitate similară celei a Ierusalimului. Și nici un alt oraș nu a avut acest tip de identitate pentru o perioadă atât de îndelungată precum Ierusalimul.

Când ne gândim că Ierusalimul este sfânt nu pentru una, ci pentru trei dintre tradițiile religioase majore ale lumii, descoperim că Ierusalimul se distinge în toate privințele.

Dar, după cum știm, sfințenia nu ține doar de geografie. Ține și de un peisaj mai puțin tangibil, dar la fel de convingător – peisajul întâlnirii divino-umane.

Țara Sfântă este singurul loc de pe pământ în care, așa cum afirmă tradițiile abrahamice, Dumnezeu a comunicat cu omenirea în moduri clare și directe, iar Ierusalimul stă în centrul acestei activități divino-umane de milenii.

Acesta este singurul loc de pe pământ care a fost vizitat de toți profeții, care a fost hrănit de sângele lor și care a fost hrănit de sângele Celui Drept, Iisus Hristos.

Acesta este locul de pe pământ care oferă speranțe nenumăratelor milioane de oameni, de aproape și de departe, care înțeleg adânc în sufletele lor că Ierusalimul nu este pur și simplu un oraș pământesc ci o promisiune a păcii și unității întregii omeniri. Nu există dovezi mai convingătoare decât miile de pelerini care vin la Ierusalim în fiecare lună și care tânjesc să bea din izvoarele spirituale ale apei vieții pe care le oferă Ierusalimul.

Nu putem nega că Ierusalimul este un loc sfânt contestat. Greșeala omenească și păcătoșenia omenească cicatrizează Ierusalimul în aceeași măsură în care afectează orice altă întreprindere a omului. Dar aceasta este și o dovadă a identității fundamentale a Ierusalimului ca loc sfânt, căci în aceste perioade dificile, ochiul credinței vede forța răului care încearcă să distrugă puterea pe care Ierusalim o deține în vocația sa ca adevărata casă duhovnicească a întregii omeniri.

De asemenea, trebuie să ne amintim întotdeauna un mare adevăr despre locurile sfinte. Este clar că locurile sfinte intră în grija și protecția anumitor grupuri religioase, și din scopuri administrative, în lumea noastră contemporană vorbim despre „proprietate” și de îngrijirea și protecția lor, este esențial din punct de vedere spiritual să înțelegem că noi nu posedăm locurile sfinte; ele ne posedă pe noi. Ne îmbrățișează în misterul întâlnirii divino-umane. În timp ce pronia dumnezeiască ne-a dat locurile sfinte în grijă, ne oferim pe noi înșine în aceste locuri sfinte pentru a putea fi martori adevărați, slujitori adevărați ai mărturisirilor făcute de locurile sfinte.

Toate aceste observații înseamnă că orice subminare a adevăratei naturi a locurilor sfinte este într-adevăr o chestiune foarte gravă. Această conferință analizează o serie de întrebări importante. Aici dorim să dăm exemple despre cum este subminată natura fundamentală a Ierusalimului ca loc sfânt.

De generații, caracterul sacru al Țării Sfinte a fost protejat de Status Quo-ul care este recunoscut atât de către autoritățile religioase și civile cât și de comunitatea internațională ca protejând și garantând drepturile și privilegiile Bisericilor, în special în ceea ce privește locurile sfinte și alte activități religioase. Dispozițiile Status Quo-ului au fost respectate cu atenție de autoritățile civile succesive din regiunea noastră.

În ultimele câteva luni, am văzut un nou nivel de amenințare la adresa stabilității societății noastre multietnice, multi-culturale, multi-religioase, pentru care locurile noastre sfinte sunt dovezi concrete.

În ultimii ani, s-a înregistrat o creștere marcată și îngrijorătoare a așa-numitelor „crime din ură”, care sunt manifestate, în multe cazuri, prin vandalism și profanarea locurilor sfinte. Deși aceste acte au fost condamnate de toți, inclusiv de guverne, ele continuă și nu există încă modalități eficiente de a le preveni și de a pedepsi făptașii.

Mai amenințător la adresa Status Quo-ului și a drepturilor minorităților religioase este proiectul de lege care circulă în Knesset și care, dacă va fi aprobat, va afecta grav drepturile bisericilor asupra proprietăților lor. Întrebarea nu este dacă acest proiect de lege are vreo șansă să se aprobe; simplul fapt că a câștigat semnăturile unei treimi din membrii Knesset-ului și că ar trebui să fie discutat este un nou nivel al amenințării la adresa diversității societății noastre și a modului în care locurile sfinte au fost gestionate și îngrijite.

Totuși mai semnificative și mai îngrijorătoare sunt acțiunile deznădăjduite ale grupurilor radicale de coloniști care, în majoritatea cazurilor, dobândesc proprietăți în Orașul Vechi din Ierusalim și din alte părți, folosind metode ilegale de constrângere și autoritate nejustificată. Cel mai recent caz este cel al proprietăților deținute de Patriarhie, cunoscut sub numele de “I la Poarta Jajfa”, în care un grup de coloniști radicali, care de mulți ani încearcă să preia proprietăți din cartierul creștin al Orașului Vechi, intenționează, prin aceasta, să diminuează prezența creștină în Serti salem. Aceștia au pretins că au dobândit aceste proprietăți prin ceea ce noi considerăm a fi „acorduri ilegale care nu au autoritatea corespunzătoare”. Absolut negativ a fost faptul că Tribunalul Local a pronunțat o hotărâre greșită în favoarea grupului de coloniști. Această hotărâre a fost, în opinia noastră, incorectă din punct de vedere al chestiunilor juridice, iar noi o contestăm la Înalta Curte și prezentăm problema comunității internaționale pentru a obține sprijin în această cauză.

Mișcarea acestor grupuri radicale de coloniști trebuie să fie stopată și controlată și trebuie sa ne opunem tacticilor lor intimidante de a elibera Ierusalimul de populația ne-evreiască pentru a păstra tapițeria esențialmente multi-religioasă a Ierusalimului.

Când înțelegem Ierusalimul în sine ca pe un loc sfânt, și nu doar ca pe un loc în care se găsesc lăcașuri sfinte, aceste amenințări devin cu atât mai grave. Iar aceste incursiuni în drepturile și protecțiile tradiționale ale Bisericii din Țara Sfântă nu afectează doar un grup religios, ci le afectează pe toate.

Luând în considerare în această conferință ceea ce cu toții înțelegem a fi „patrimoniul viu al locurilor sfinte”, problemele cu care ne confruntăm în Ierusalim reprezintă o preocupare presantă pentru noi toți.

Mulțumesc.

Joi, 13/26 octombrie 2017, Patriarhia a făcut pomenirea aducerii moaștelor Părintelui nostru între sfinți Sava cel Sfințit în Sfânta sa Lavră. Această sărbătoare a fost introdusă în Biserica Ierusalimului încă din 1965, când pe 13/26 octombrie a acelui an, sfintele moaște ale Sfântului Sava s-au întors de la Veneția, unde a fost duse de cruciați.

Privegherea de toată noaptea a fost oficiată de Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil, împreună cu ÎPS Mitropolit Ioachim din Helenoupolis și cu Părintele Secretar General, ÎPS Arhiepiscop Aristarh de Constantina, cu Părintele Duhovnicesc al Mănăstirii, Arhimandritul Evdochim, și cu alți ieromonahi și preoți. Protopsaltul Preasfintei Bisericii a Învierii, Arhimandritul Aristovulos, a cântat în greacă, iar egumenul din Acra, Arhimandritul Filothei, în limba arabă, împreună cu Părinți din Muntele Athos. La rugăciune au participat călugări de la Sf. Sava și din alte locuri, precum și pelerini arabi din Betleem, Beit Sahour și Beit Jalla.

Preafericirea Sa a predicat cuvântul lui Dumnezeu în fața celor adunați la slujbă, după cum urmează:

„Sfântul Sava cel Sfințit a trăit în acest pârâu, care izvorăște din Siloam, singur, timp de cinci ani, vorbind cu Dumnezeu și străduindu-se să-și curețe ochii minții pentru a „privi ca în oglindă, cu faţa descoperită, slava Domnului” (2 Cor. 3:18), biruind duhurile rele prin rugăciunile sale neîncetate și prin apropierea de Dumnezeu” – spune cel care i-a scris viața, Chiril Skythopolitis.

Iubiți Frați întru Hristos,

Cucernici Pelerinii

Să aducem mulțumire Domnului Dumnezeului nostru, Cel Care ne-a socotit vrednici să-I vizităm Locașul Sfânt (Ps. 27: 2), care a fost construit de Părintele nostru printre sfinții Sava, pe malul pârâului unde a viețuit în osteneli monahale.

Sfânta Biserică a Ierusalimului se bucură foarte mult astăzi, la a cincizeci și doua aniversare a aducerii moaștelor nestricăcioase ale Părintelui nostru printre sfinți Sava cel Sfințit, în acest loc sfânt unde vorbea cu Dumnezeu „văzând frumusețea Domnului” (Ps. 26: 8), trăind în singurătate și tăcere.

Părintele nostru Sava a reușit să dobândească vederea frumuseții lui Dumnezeu „după ce și-a curățat ochii minții”. În acest deșert aspru și arid, Sfântul Sava a gustat fructele unirii cu Dumnezeu, pe Care L-a iubit cu toată mintea și sufletul său. Pentru aceasta,  spunea împreună cu psalmistul: „Cunoscute mi-ai făcut căile vieţii; umplea-mă-vei de veselie cu faţa Ta, şi la dreapta Ta de frumuseţi veşnice mă vei sătura”(Psalmul 15:11). Cu alte cuvinte: M-ai făcut conștient de adevăratele moduri de viață binecuvântată aici. Mă vei umple de bucurie și când Îți voi vedea fața acolo. Sub mâna Ta dreaptă ocrotitoare, Doamne, sunt bunătăți și bucurii nesfârșite și infinite.

O mărturie adevărată și o dovadă palpabilă a faptului că Părintele nostru printre sfinți Sava s-a bucurat în viața sa pământeană de vederea slavei lui Dumnezeu o reprezintă sfintele sale moaște nestricăcioase, care se află în fața ochilor noștri. O dovadă în plus a acestui fapt este funcționarea neîncetată, de-a lungul veacurilor, a acestei Sfintei Lavre de la Sf. Sava și prezența călugărilor în ea, care se nevoiesc și se roagă neîncetat.

În vremurile noastre contemporane, frații mei dragi, când se apreciază mai degreabă făptura decât Făcătorul iar duhul greșelii, și anume al lui antihrist, este dominant așa cum spune Sf. Ioan Evanghelistul (1 Ioan 4: 3, 6), această Sfânta Lavră și moaștele Sfântului Sava din ea, se proiectează ca un far luminos, ducându-ne la limanul sigur al mântuirii, și anume Sfânta noastră Biserică a lui Hristos.

Și spunem acest lucru deoarece Sf. Sava cel Sfințit ne cheamă pe toți, cei care credem și Îl mărturisim pe Iisus Hristos Cel Întrupat (1 Ioan 4: 2), să ne curățăm „ochii minții” prin rugăciuni neîncetate și „apropiere de Dumnezeu”, dacă vrem să ne considerăm creștini și membri activi ai trupului mistic al lui Hristos, și anume al Bisericii. Amin. “

Dupa Otpust, colivă și masă, Preafericirea Sa s-a întors la Ierusalim trecând pe la Mănăstirea Sfântului Teodosie cel Mare, întemeietorul vieții de obște.

Din partea Secretariatului-General

httpv://youtu.be/zQwLqCC8DGU

ngg_shortcode_3_placeholder” order_by=”sortorder” order_direction=”ASC” returns=”included” maximum_entity_count=”500″]