Vineri, 21 mai/ 3 iunie 2022, Patriarhia a sărbătorit pomenirea Sfinților slăviților de Dumnezeu-încununaților și întocmai cu Apostolii Constantin și Elena.

La această sărbătoare, Biserica prăznuiește faptul că, după ce Constantin cel Mare a acceptat Sfântul Botez și a primit semnul care i-a apărut pe cer cu Crucea pe care scria „întru acest semn vei birui” și l-a făcut emblemă pentru armata sa, i-a învins pe adepții lui Maxențiu și a recunoscut creștinismul ca religie oficială a Imperiului Roman. Mama sa, Elena, a venit la Ierusalim și a descoperit Sfânta Cruce și locurile Răstignirii și Învierii Domnului nostru Iisus Hristos și a construit Biserica Sfântului Mormânt, inaugurând epoca ortodoxă-creștină a lui Constantin între anii 326-336 d.Hr.

Această sărbătoare a fost prăznuită la Biserica mănăstirii Sfinții Constantin și Elena a Frăției Aghiotafite, cu Vecernia Mare joi după-amiază și Sfânta Liturghie vineri dimineața, oficiată de Preafericitul Părinte și Patriarh al Ierusalimului Teofil, împreună cu preoții slujitori ai Bisericii, protos fiind Arhimandritul Alexie, păritele Tipicar. La slujbă au participat Consulul General al Greciei la Ierusalim, domnul Evangelos Vlioras, reprezentanți ai Patriarhiei Moscovei și României, numeroși pelerini și credincioși locali.

După Sfânta Liturghie, soborul patriarhal s-a îndreptat spre Sala de Recepție a Patriarhiei prin poarta Mănăstirii Centrale și a primit pâinicile care au fost pregătite de maica patiser Serafima.

Acolo Preafericirea Sa S-a adresat celor prezenți după cum urmează:

„Nu de la oameni a luat stăpânia împărătească, ci din dumnezeescul dar Cer,  marele Constantin împreună cu maica sa, și fiind strălucit a văzut dumnezeiască biruința Crucii, carele cu aceasta a pierdut pe vrăjmași și a stricat înșelăciunea idolească, și în lume a întărit ortodoxa credință”.

Excelența Voastră, Domnule Evangelos Vlioras, Consulul General al Greciei,

Cuvioși Părinți și frați,

Cucernici creștini,

Astăzi, Sfânta Biserică a lui Hristos și, în special, Biserica Ierusalimului sărbătorește cu cea mai mare bucurie sfânta pomenire a Sfinților slăviților și marilor împărați încununați de Dumnezeu, Constantin și Elena, care au devenit întocmai cu Apostolii lui Hristos și Părinții Romiosyni, precum și întemeietori ai frumoaselor Mănăstiri și minunate Biserici din jurul altarelor din Țara Sfântă, cum ar fi Biserica Sfântului Mormânt și Basilica Nașterii din Betleem, printre altele.

Constantin cel Mare a primit chemarea de la Domnul și cunoașterea de la Duhul Sfânt și a contribuit semnificativ la recunoașterea credinței creștine ca religie oficială a Imperiului, dar și la susținerea instituției Bisericii lui Dumnezeu.

Două evenimente primordiale evidențiază contribuția lui Constantin cel Mare în lucrarea sa grandioasă pentru Biserică: În primul rând, invitația distinșilor Părinți ai Bisericii la Primul Sinod Ecumenic de la Nisa din anul 325 d.H., care condamnă erezia arianismului. În al doilea rând, pelerinajul mamei sale Elena în Țara Sfântă și cea mai mare dintre realizările sale, descoperirea lemnului Preacuratei Cruci, împreună cu înființarea Ordinului celor studioși („Spoudaioi” în greacă, referindu-se la cei care s-au străduit în studierea învățăturilor lui Hristos), și anume a Frăției Aghiotafite.

Să ascultăm în acest moment cuvintele scrise într-o scrisoare de Constantin cel Mare regelui persan Sepori despre grija față de poporul lui Dumnezeu: „Păstrând credința dumnezeiască, câștig lumina adevărului. Călăuzit de lumina adevărului câștig conștiința credinței dumnezeiești” (Eusebiu despre Constantin cel Mare, cartea 4, cap.9). Iar într-o altă scrisoare către episcopul Macarie al Ierusalimului, referitoare la construcția Sfântului Mormânt, scrie: „Este drept să înfrumusețăm valoarea celui mai minunat loc din lume”.

Inutil să mai spunem, caracterul creștin al Țării Sfinte și al Ierusalimului este în întregime atribuit inițiativei și acțiunilor inspirate de Dumnezeu ale Sfinților Împărați Constantin și Elena.

Cinstindu-i pe toți aceștia cu recunoștință, Sfânta noastră Biserică a Ierusalimului, pentru pomenirea lor, a slujit Dumnezeiasca Liturghie Patriarhală în biserica monahală închinată lor, aducând astfel o Doxologie de mulțumire lui Dumnezeu celui în Treime slăvit.

Și să zicem împreună cu imnograful: Preasfințite Constantine, și cuvioasa ta mamă Elena, să ne rugăm lui Hristos Dumnezeul nostru să dăruiască iertare de păcate celor ce cinstesc sfântă pomenirea voastră Amin. La mulți ani!

La prânz a avut loc o masă monahală festivă.

Din partea Secretariatului General