1

SĂRBĂTOAREA BUNEIVESTIRI A MAICII DOMNULUI LA MORMÂNTUL NĂSCĂTOAREI DE DUMNEZEU

Pe 26 martie/8 aprilie 2024, ziua de pomenire a Soborului Arhanghelului Gabriel, praznicul Bunei Vestiri a Fecioarei Maria a fost sărbătorit prin transfer, conform Status Quo-ului, la sfântul altar de la Ghetsimani, în care se află Mormântul Sfintei Născătoare de Dumnezeu.

Sărbătoarea și Dumnezeiasca Liturghie au fost conduse de ÎPS Mitropolit Isihie al Kapitoliadei, având drept împreună-slujitori Arhimandriți de  Sfântul Mormânt, Filumen, Meletie, Dionisie, Ieronim, Amfilohie, Amfilohie, Preotul George Baramki, Arhidiaconul Marcu și Ierodiconul Dositei. Răspunsurile la strană au fost date de către Ierodiaconul Simeon, Părintele Ioannis Antoniou și elevii Școlii Patriarhale de pe Sion. La slujbă au participat călugări, călugărițe și pelerini locali.

După Sfânta Liturghie, râvnitorul chivernisitor și restaurator al Sfântului altar de la Ghetsimani, IPS Mitropolit Ioachim al Helenoupolei, a oferit o agapă la trapeză.

Din partea Secretariatului-General




PRAZNICUL BUNEIVESTIRI LA ALTARUL BUNEIVESTIRI DIN NAZARET

Duminică, 25 martie / 7 aprilie 2024, a fost sărbătorită Bunavestire a Maicii Domnului în Nazaret.

În această sărbătoare, întreaga Biserică, mai ales cea a Ierusalimului, pomenește faptul că, la plinirea vremii, Dumnezeu, prin Arhanghelul Gabriel, a anunțat-o pe Fecioara Maria în orașul Nazaret că, prin Duhul Sfânt, Îl va întrupa pe Unicul Fiu și Cuvânt al Său, pe Domnul nostru Iisus Hristos. În paralel și conform normei calendarului fixat, a fost sărbătorită Duminica Sfintei Cruci pentru a ne întări în lupta postului spre primirea Sfintelor Paști.

Cu prilejul acestei sărbători, s-a slujit Sfânta Liturghie în Sfânta Biserică – sălaș al Buneivestiri a Maicii Domnului din Nazaret, condusă de Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil. Împreună-slujitori au fost ÎPS Mitropolit Chiriac al Nazaretului, ÎPS Arhiepiscop: Damaschin de Yaffo, Aristarh al Constantinei, Metodie al Taborului, ieromonahi de la Sfântul Mormânt, protos fiind Părintele Kamarasis, Arhimandritul Nectarie, Șeful Misiunii Spirituale Ruse din Ierusalim (MISSIA), Arhimandritul Vassianos, preoții din zona Nazaret și Acre, Arhidiaconul Marcu și ierodiaconul Evloghie, în prezența unei mari adunări a credincioșilor. Răspunsurile la strană au fost date de corul din Nazaret și de corul din Beersheba, sub conducerea Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Aristovul al Madabei, în prezența președintelui Comunității din Nazaret, domnul Bassim Asfour, a reprezentantului Ministerului Afacerilor Externe al Israelului, domnul Cezar Marjieh, a reprezentantului Ambasadei Greciei la Tel Aviv, domnul Nikolaos Mavroedis și a reprezentantului Rusiei în Israel, domnul Vladimir Victorov.

 Înainte de Sfânta Împărtășanie, Preafericirea Sa a ținut următoarea predică:

„Iată, Fecioara va avea în pântece şi va naşte Fiu şi vor chema numele Lui Emanuel, care se tâlcuieşte: Cu noi este Dumnezeu (Isaia 7,14 / Matei 1,23), a profețit Isaia și interpretează Evanghelistul Matei.

Iubiți frați în Hristos,

Cucernici creștini și pelerini

Harul Duhului Sfânt care a umbrit-o pe Fecioara Maria ne-a adunat pe toți în acest loc sfânt din orașul biblic Nazaret pentru a sărbători marea și răscumpărătoarea taină a Buneivestiri a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria, așa cum spune psalmistul: „Cântați Domnului, binecuvântați numele lui; vestiți din zi în zi vestea cea bună a mântuirii lui” (Ps 95,1).

Aceste cuvinte ale lui David, „mântuirea lui Dumnezeu”, nu sunt altceva decât răspunsul Arhanghelului Gabriel către Mariam cea mirată: „Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat?”. (Lc 1,34), „Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema” (Lc 1,35).

Atât Vechiul cât și Noul Testament sunt istoria sfântă, revelația, descoperirea înțelepciunii și voinței veșnice a lui Dumnezeu, care nu este altceva decât „descoperirea tainei celei ascunse din timpuri veşnice” (Romani 16,25), care a fost vestită Fecioarei Maria, descoperită în Hristos și propovăduită de apostoli. Acesta este Cel care „va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema” (Luca 1,32). Salutul arhanghelului Gabriel: „ Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei” (Luca 1,28) și cuvintele Mariei: „Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău” (Luca 1,38), au făcut din Maria Maica Domnului, părtașă și contribuitoare la „descoperirea tainei celei ascunse din timpuri veşnice, Iar acum arătată prin Scripturile proorocilor, după porunca veşnicului Dumnezeu şi cunoscută la toate neamurile spre ascultarea credinţei, Unuia înţeleptului Dumnezeu, prin Iisus Hristos, fie slava în vecii vecilor” (Romani 16,25-27), propovăduiește Sfântul Paul. Cu alte cuvinte, această taină a fost descoperită acum, a fost confirmată de profețiile din Scripturi și a devenit cunoscută tuturor neamurilor prin porunca lui Dumnezeu, pentru ca acestea să manifeste ascultarea cuvenită credinței. Un astfel de exemplu de ascultare a credinței a fost Fecioara Mariam, ascultând de cuvintele Arhanghelului Gabriel: „Iată roaba Domnului; fie mie după cuvântul tău” (Luca 1,38). „Ascultarea se manifestă prin credință, nu prin multă știință. Iar atunci când Dumnezeu poruncește să ascultăm, nu trebuie cercetat cum” – spune Sfântul Ioan Damaschinul.

Mai mult, Domnul Însuși „S-a făcut tuturor celor ce-L ascultă pricină de mântuire veşnică” (Evrei 5,9), în timp ce Fecioara Maria „păstra taina credinţei în cuget curat” (1 Tim. 3,9). De aceea, Arhanghelul i-a spus: „ Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus” (Luca 1,30-31). Sfântul Teofilact spune despre aceasta: „Pe drept cuvânt a fost numit Iisus, Cel ce a venit pentru mântuirea neamului nostru; căci acest nume în greacă înseamnă mântuire, deci Iisus înseamnă mântuire”.

Dar ce este mântuirea și ce înseamnă cuvântul mântuitor? „Mântuirea” este îndreptarea greșelii strămoașei Eva, după cum spune Sfântul Ioan Damaschinul: „Bucură-te, Marie, singura binecuvântată între femei, care ai îndreptat greșeala Evei”. „Bucură-te, singura binecuvântată între femei, cea care ai ridicat neamul smerit al femeilor căzute”. „Bucură-te, căci prin tine am fost salvați de un blestem de nedescris și ne-am umplut de bucurie”.

„Mântuitor” înseamnă noul Adam, adică Dumnezeu Cuvântul, Domnul nostru Iisus Hristos, care a fost zămislit în trup de la Duhul Sfânt prin carnea curată a Fecioarei Maria. „Bucură-te, cea plină de har, tu care ești mai presus de orice bucurie și nume, din care bucuria cea nespusă, Hristos, S-a născut lumii și S-a făcut tămăduirea durerii lui Adam”, exclamă Sfântul Ioan Damaschinul.

 Durerea lui Adam este păcatul, moartea, care s-a abătut asupra omenirii prin primul Adam creat, în timp ce mântuirea se dăruiește prin Iisus Hristos, care este „vindecarea”, noul Adam, care S-a născut în lume, Fiul și Cuvântul lui Dumnezeu. El a fost zămislit într-un mod de neînțeles pentru orice minte din trupul curat al Fecioarei Maria, de aceea imnograful Bisericii spune: „Astăzi este începutul mântui­rii noastre şi arătarea Tainei ce­lei din veac. Fiul lui Dumnezeu, Fiu Fecioarei Se face şi Gavriil Harul Îl binevesteşte. Pentru aceasta şi noi, împreună cu Dânsul, Născătoarei de Dum­nezeu să-i strigăm: Bucură-te, cea Plină de har, Domnul este cu tine”.

Este demn de remarcat faptul că harul pe care Maria l-a primit de la Dumnezeu este același har pe care Dumnezeu l-a dat membrilor Bisericii, „Care este trupul Lui, plinirea Celui ce plineşte toate întru toţi” (Ef. 1,23), potrivit lui Pavel. Cu alte cuvinte, în Preasfânta Fecioară Maria, Născătoarea de Dumnezeu, vedem taina Bisericii pe care Dumnezeu a iubit-o și a sfințit-o „după cum şi Hristos a iubit Biserica” (cf. Ef. 5,25). „Cel ce are mireasa este mire” (Ioan 3,29), spune evanghelistul Ioan. Mireasa este omenirea, care se căsătorește cu Hristos prin Fecioara Maria, spune sfântul Chiril al Alexandriei.

Acest eveniment, dragii mei, arată legătura puternică a tainei Fecioarei și Născătoarei de Dumnezeu și a tainei Bisericii. De aceea, Sfântul Ioan Damaschinul exclamă: „Bucură-te, cea plină de har, prin care ne-am făcut mădulare ale Bisericii celei una, sfântă, sobornicească și apostolică”.

O lăudăm și o mărim astăzi pe Fecioara Maria care a primit vestirea „mântuirii lui Dumnezeu” și o rugăm pe ea și pe teologul Ioan Damaschin: Tinde mila ta, Stăpână preacurată, celor ce te cunosc pe tine și privește cu îngăduință spre robii tăi și faptele lor și călăuzește-i pe calea păcii, căci ochii tuturor oamenilor sunt îndreptați spre tine cu nădejde, și mijlocește către Fiul tău și Dumnezeul tău și Dumnezeul nostru, Căruia se cuvine toată slava, puterea și tăria, împreună cu Tatăl Său Cel fără de început și cu Sfântul Duh Cel deoființă, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Să aveți un Post binecuvântat și un sfânt Paște, prin care Adam s-a întors în Rai”.

La finalul Liturghiei, s-a făcut o rugăciune pentru donatorii care au contribuit la renovarea altarului și a întregii biserici, urmată de parada cercetașilor.

A urmat o mică recepție în sala Mitropoliei.

La prânz, Sfânta Mitropolie a oferit o masă la un restaurant din oraș. Preafericirea Sa s-a adresat celor prezenți la masă prin următoarea alocuțiune:

„Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei” (Luca 1,28).

Înaltpreasfințite Părinte Mitropolit Chiriac al Nazaretului,

Cinstite Președinte al Consiliului Ecleziastic și stimați membri,

Dragi comeseni

Sfânta noastră Biserică sărbătorește astăzi marele eveniment universal al Buneivestiri a Preasfintei Născătoare și Pururea Fecioarei Maria și al Cinstirii Slăvitei și de Viață-dătătoarei Cruci a Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Bunavestire a Maicii Domnului este „capitolul mântuirii omenirii”, în timp ce Slăvita Cruce se referă la mântuirea sufletelor oamenilor. „Căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul?”. (Marcu 8,36), spune Domnul. „Adevărul din pământ a răsărit şi dreptatea din cer a privit” (Ps. 84,12), proclamă psalmistul.

Acest mesaj al adevărului și al dreptății este proclamat de Evanghelia lui Hristos, care a fost propovăduită în toată lumea de către Sfinții Apostoli ai Săi. Maica tuturor Bisericilor, Biserica noastră a Ierusalimului, a primit această Evanghelie, ca sfântă trimitere de la Sfinții Apostoli, mai ales de la primul ei Ierarh, Iacob, Ruda Domnului.

Spunem acest lucru pentru că Hristos spune: „Eu, Lumină am venit în lume, ca tot cel ce crede în Mine să nu rămână întuneric” (Ioan 12,46). Această lumină a fost dăruită lumii de Maica Domnului, care este lăudată și mărită astăzi. Această lumină nestricăcioasă strălucește în Hristos și prin Hristos în Biserica Sa și în Biserica Ierusalimului, care este întemeiată pe sângele răscumpărător al Fiului lui Dumnezeu de pe Cruce.

Acest eveniment al tainei Proniei dumnezeiești și al cinstirii este mărturisit de-a lungul secolelor de prezența creștină în Țara Sfântă, în orașele Ierusalim, Betleem și Nazaret.

Nimeni nu poate nega sau infirma acest adevăr, de aceea noi, dragii mei, Îl propovăduim și Îl mărturisim pe Dumnezeul iubirii și al filantropiei maxime, Soarele Dreptății și al păcii, și suntem chemați să rămânem neclintiți și nezdruncinați în misiunea noastră sfântă. Iată ce le-a poruncit Fiul lui Dumnezeu întrupat din carnea curată a Fecioarei Maria Fiului Său: „Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, aşa încât să vadă faptele voastre cele bune şi să slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri” (Mt. 5,16).

Nu exagerăm când spunem că Patriarhia Greco-Ortodoxă a Ierusalimului este garanția păstrării credinței noastre intacte și nepătate și a unității indivizibile a Sfintei, Unicei, Sobornicești și Apostolești Biserici. În sfântul lăcaș al Bisericii din Ierusalim, la Patriarhia Greco-Ortodoxă, „harul și adevărul au venit prin Iisus Hristos” (Ioan 1,17). Iar în locul binecuvântat din Nazaret, Fecioara Maria a devenit primitoare a harului lui Dumnezeu, auzind cuvintele: „Bucură-te, cea plină de har”.

Multe bucurii și pace și Paște binecuvântat”.

În continuare, ÎPS Mitropolit Chiriac al Nazaretului s-a adresat Preafericirii Sale după cum urmează:

„Preafericirea Voastră, Părinte și Stăpâne,

 „Astăzi sunt Bunele Vestiri de bucurie, prăznuirea Fecioarei. Cele de jos cu cele de sus se împreuină, Adam se înnoiește, iar Eva din întristarea cea dintâi se slobozește“! Iubirea de oameni a Dumnezeului nostru Treimic față de noi, cei făcuți din pământ, este o taină inexplicabilă și de nedescris! „Taina cea din veci ascunsă și de îngeri neștiută”, prin Doamna noastră, Născătoarea de Dumnezeu și pururea Fecioara Maria, nouă, celor de pe pământ, ne-a fost descoperită aici, în Sfânta Cetate  a Nazaretului, prin Arhanghelul Puterilor Cerești Gabriel, care a fost trimis să „aducă… cuvântul mântuirii”.

 Astăzi îl întâmpinăm pe Părintele și Patriarhul nostru, ca pe un alt Arhanghel Gabriel „vestind cuvântul adevărului”, pecetluind imnul îngeresc „Slavă Ție, Ceea ce ești plină de har” și conducând Sărbătoarea!

Preafericirea Voastră, ne exprimăm, din adâncul inimilor, recunoștința față de harul Dumneavoastră, pentru toată contribuția la susținerea acestei provincii dăruite de Dumnezeu. Vorbim aici de lucrările de renovare la Sfântul altar al Buneivestiri și la Sfânta Biserică Mitropolitană Sfântul Gheorghe, în urma binecuvântării și îndemnului Preafericirii Voastre, lucrări care vor rămâne de neșters în timp, mărturisind glorioasa guvernare a Bisericii Ierusalimului de către Sfânta Voastră Preafericire.

 Preafericirea Voastră, ne rugăm din toată inima ca Domnul Dumnezeul nostru, prin mijlocirile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu Maria și ale Arhanghelului Gabriel, să Vă dăruiască sănătate pentru a continua conducerea înțeleaptă a corabiei mentale a Maicii tuturor Bisericilor, Sfântul Sion! La mulți ani!”

Din partea Secretariatului-General

 




DUMINICA SFINTEI CRUCI ȘI BUNAVESTIRE A MAICII DOMNULUI LA BISERICA SFÂNTULUI MORMÂNT

Duminică, 25 martie / 7 aprilie 2024, Duminica Sfintei Cruci și sărbătoarea Buneivestiri a Maicii Domnului au fost prăznuite de Patriarhie în Biserica Sfântului Mormânt.

Ca sărbătoare fără dată fixă, Duminica Sfintei Cruci s-a prăznuit precum cinstirea Sfintei Cruci pentru întărirea credincioșilor în mijlocul perioadei de post a Sfântului și Marelui Post, iar Praznicul Buneivestiri ca sărbătoare cu dată fixă, pe 25 martie, ca vestea fericită dată de Dumnezeu prin Arhanghelul Gabriel Fecioarei Maria că de la Duhul Sfânt se va întrupa Fiul și Cuvântul lui Dumnezeu.

Această sărbătoare a fost prăznuită cu Vecernia Mare, sâmbătă după-amiază, în catoliconul Bisericii Învierii, slujbă condusă de părintele nostru și Patriarhul Ierusalimului Teofil, la rugăciune participând arhierei iar preoții au slujit. Răspunsurile la strană au fost date de Ierodiaconul Simeon și de Preotul Ioannis Antoniou.

Sărbătoarea a fost prăznuită și dimineața cu o Sfântă Liturghie în Sfântul și de viață făcătorul Mormânt, condusă de Înaltpreasfințitul Mitropolit Isihie al Kapitoliadei, avându-i drept împreună-slujitori pe ÎPS Arhiepiscopi Teodosie al Sevastiei și Dimitrie al Lyddei, și Arhimandriții Frăției. La slujbă au participat credincioși locali, în prezența doamnei consul Anna Madika.

După Sfânta Liturghie, a avut loc o procesiune de trei ori în jurul Sfântului Mormânt și o dată în jurul sfintelor altare.

La finalul litaniei, procesiunea arhierească a urcat la Patriarhie, unde Înaltpreasfinția Sa a vorbit celor prezenți și s-a servit un ospăț festiv.

Discursul Înatpreasfinției Sale este redat mai jos:

„Exercitarea virtuților nu este o sarcină ușoară. Dincolo de voința puternică personală, este necesară și puterea sfințitoare a Bisericii noastre. Astfel, Sfinții Părinți au stabilit, la mijlocul sfintei perioade a Postului Mare, ca să se cinstească Sfânta Cruce a Domnului, pentru ca credincioșii să primească de la ea harul și puterea de a continua cu tărie lupta noastră duhovnicească.

Crucea lui Hristos este mândria Bisericii noastre și arma de nebiruit împotriva forțelor răului. Pe ea, împărăția diavolului a fost zdrobită și puterea lui a fost anihilată. De la ea a venit răscumpărarea și nemurirea neamului omenesc. Biserica noastră cântă triumfător: „Doamne, armă asupra diavolului crucea Ta o ai dat nouă…” și „Acum, când Crucea se arată, ea dă putere în mijlocul postului, de bunăvoie o preamărim”.

Dintr-un mijloc ucigaș și odios de execuție a criminalilor, ea s-a transformat într-un mijloc de sfințire și într-un scut mental de protecție împotriva sfaturilor lui Lucifer și ale întunecaților săi îngeri căzuți. Alții o aseamănă cu un dig puternic împotriva șocurilor vieții, care sunt cauzate de rău și de păcat. Oboseala fizică a postului și lenea mentală a luptei duhovnicești sunt doi factori principali care pot inhiba călătoria ascetică a credinciosului. Puterea sfințitoare a Crucii este antidotul pentru această situație.

Crucea lui Hristos, pe lângă faptul că este un simbol dumnezeiesc al Bisericii noastre, are și o semnificație morală pentru fiecare credincios. Așa cum Domnul Și-a dus propria Cruce pe Golgota, împovărată cu nelegiuirile întregului neam omenesc, credinciosul lui Hristos își poartă crucea personală, lupta pentru mântuire și desăvârșire. Drumul spre mântuire este o adevărată Golgota și cere renunțare de sine din partea celor care o urcă. Domnul a confirmat acest lucru: „Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). Perioada sfântă a Triodului este prin excelență o răstignire și o imaginabilă răstignire a patimilor noastre.

De aceea, sfânta noastră Biserică a dedicat această duminică cinstirii Sfintei Cruci. Iar noi, credincioșii, luând har de la ea, acum întăriți și înnoiți, rezistăm piedicilor puse de cei răi și mergem nestingheriți pe drumul ceresc, călăuziți de bucuria și dorul de a ne întâlni cu Domnul nostru Iisus Hristos cel Înviat în sfânta și strălucita zi a Învierii Sale.

Astăzi, însă, marea sărbătoare a cinstirii Sfintei Cruci coincide cu o altă mare sărbătoare a Născătoarei de Dumnezeu, Bunavestire a Fecioarei, iar potrivit evanghelistului Luca (1, 26-38), Bunavestire a Fecioarei s-a petrecut la șase luni după zămislirea minunată a Înaintemergătorului Ioan de către Elisabeta, soția lui Zaharia, când arhanghelul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Mariam (Maria), pentru a o anunța că va naște pe Fiul lui Dumnezeu. În vremea aceea, Maria locuia în Nazaret, în Galileea, și era logodită cu tâmplarul Iosif. Gabriel a apărut brusc în fața Mariei și a salutat-o: „Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine”. Era normal ca tânăra să intre în panică, dar arhanghelul a liniștit-o: „Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus”.

De îndată ce și-a revenit din tulburare, Maria, plină de uimire, l-a întrebat pe arhanghel cum va putea rămâne însărcinată, întrucât nu știa de bărbat. Gabriel i-a răspuns că Duhul Sfânt o va acoperi ca un nor și va iniția în mod invizibil și misterios zămislirea Fiului lui Dumnezeu. Pentru a se face mai credibil, a invocat zămislirea minunată a lui Ioan Înaintemergătorul de către Elisabeta. Maria a fost convinsă de cuvintele lui Gabriel („Iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul Tău”) și arhanghelul Gabriel a „plecat”.

Ridic un pahar în sănătatea Preafericitului nostru Patriarh, Teofil al III-lea, a întregii Frății a Sfântului Mormânt și a dumneavoastră a tuturor. Multe bucurii și fericire!”

Din partea Secretariatului-General

 




PRIMELE TREI ZILE DIN SFÂNTUL ȘI MARELE POST

De luni, 5 martie/18 martie, până miercuri, 7 martie/20 martie 2024, în prima săptămână din Postul Mare, Preafericitul Părinte și Patriarh al Ierusalimului Teofil, purtând cârja patriarhală, a mers la biserica mănăstirii Sfinților Constantin și Elena și a condus slujba Vecerniei Mari.

În dimineața zilei de miercuri din prima săptămână a Postului Mare, a condus prima Liturghie a Darurilor Înainte Sfințite, la care au participat, rugânduse cu cucernicie, Părinții de la Sfântul Mormânt, Înaltpreasfințiții Părinți, Ieromonahi, Ierodiaconi,  monahi și credincioșii.

Din partea Secretariatului General

 




RUGĂCIUNEA IERTĂRII LA PATRIARHIE

În seara Duminicii Lăsatului Secului din Săptămâna Brânzei, pe 4/17 martie 2024, în cadrul Pavecerniței Mici în Biserica Mănăstirii Sfinților Constantin și Elena, Preafericitul Părinte și Patriarh al Ierusalimului Teofil a citit rugăciunea de iertare a păcatelor ca pregătire foarte importantă pentru intrarea în Sfântul și Marele Post.

După citirea rugăciunii de iertare, episcopii și preoții, monahii și monahiile au cerut iertare și binecuvântare de la Preafericitul, s-au iertat unii pe alții și au urcat la chiliile lor pentru începutul Postului Mare.

Din partea Secretariatului General




PARASTASUL DE PATRUZECI DE ZILE AL EGUMENULUI DE LA KATAMON, ARHIMANDRITUL TEODORIT

Luni, 27 februarie/ 11 martie 2024, s-a slujit Sfânta Liturghie pe Înfricoșătoarea Golgota de către Părintele Secretar General, Arhiepiscopul Aristarh al Constantinei, împreună cu Arhimandriții Ștefan, Ieronim, Macarie, Claudiu, Hristodul și Dionisie, Preotul Atanasie, Arhidiaconul Marcu și Ierodiaconul Simeon. Răspunsurile la strană au fost date de Ierodiaconul Dositeu și de Preotul Ioan, la slujbă participând călugări, călugărițe și membri ai Bisericii din Ierusalim.

După Sfânta Liturghie, parastasul de patruzeci de zile a Sfântului Arhimandrit Teodorit, egumenul de la Katamon, a fost condus de Preafericitul Părinte și Patriarh al Ierusalimului Teofil, la slujbă participând Mitropolitul Isihie al Kapitoliadei, Arhiepiscopii Aristarh al Constantinei și Isidor al Hierapolei, ieromonahii și ierodiaconii Patriarhiei, care s-au rugat pentru odihna sufletului său în pământul celor vii, împreună cu cei sfinți și drepți, unde se bucură de lumina dumnezeieștii Treimi.

Din partea Secretariatului-General




SĂRBĂTOAREA SFÂNTULUI PORFIRIE, EPISCOPUL GAZEI, LA PATRIARHIE

Duminică, 26 februarie/10 martie 2024, pomenirea Sfântului Mucenic Porfirie, Episcopul Gazei, s-a făcut de către Patriarhie în Sfânta Mănăstire care îi poartă numele în orașul Gaza, aflat în prezent în suferință.

La această sărbătoare, întreaga Biserică, în special cea din Ierusalim, pomenește faptul că Sfântul Porfirie, originar din Tesalonic, a venit în Țara Sfântă și a fost hirotonit preot și apoi episcop al Gazei. La porunca împăratului, a distrus ultimul bastion al idolatriei din Gaza și a sfințit o Biserică. Se pomenește și prezența creștină în Gaza de-a lungul secolelor.

În această Mănăstire, Reprezentantul Patriarhal, ÎPS Arhiepiscop Alexie al Tiberiadei, împreună cu ieromonahul Sila, a săvârșit Sfânta Liturghie praznicală, la rugăciune participând aproximativ patru sute de membri ai turmei noastre. Aceștia sunt solicitanții de azil care primesc cazare și ospitalitatea și sunt salvați prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu de război, ale cărui victime au fost optsprezece persoane. Domnul să le odihnească sufletele în pământul celor vii.

Din partea Secretariatului-General




SÂMBĂTA MOȘILOR LA PATRIARHIE

Urmând rânduiala Triodului, Patriarhia a dedicat ziua de sâmbătă, 25 februarie/9 martie 2024, rugăciunii pentru odihna sufletelor celor adormiți.

În acest scop, vineri după-amiază, în Biserica monahală și patriarhală Sfinții Constantin și Elena, s-a intonat Canonul pentru cei răposați și s-a rostit o rugăciune de pomenire, condusă de Preafericitul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului Teofil, care a făcut rugăciunea pentru odihna Sfinților Patriarhi ai Ierusalimului, a arhiereilor, preoților, monahilor și monahiilor care se odihnesc acolo întru Domnul de secole.

În dimineața sâmbetei amintite, în Cimitirul de pe Muntele Sionului, s-a săvârșit Sfânta Liturghie de către Preotul Ioannis, avându-l drept împreună-slujitor pe Părintele George Baramki, sub purtarea de grijă a directorului general al Școlii Patriarhale, Părintele Dragoman, Arhimandritul Matei. La finalul Sfintei Liturghii, ÎPS Arhiepiscop Aristarh al Constantinei a săvârșit o slujbă de pomenire și un Trisaghion pentru Părinții răposați de la Sfântul Mormânt care sunt înmormântați acolo, iar Părinții Farah Bandour și George Baramki au săvârșit și ei Trisaghion pentru membrii răposați ai turmei noastre ortodoxe.

Din partea Secretariatului-General




SĂRBĂTOAREA SFÂNTULUI SFINȚITULUI MUCENIC HARALAMBIE LA PATRIARHIE

Vineri, 10/23 februarie 2024, Patriarhia a sărbătorit hramul Sfântului Sfințit Mucenic Haralambie în Sfânta sa Mănăstire, care este adiacentă Bisericii Sfântului Mormânt la nord și în apropierea Porții prin care Domnul a trecut spre Golgota, cunoscută și sub numele de a opta stație de pe Drumul Crucii.

În această zi de sărbătoare, Biserica amintește că Sfântul Haralambie a fost preot în Magnesia Tesaliei și a mucenicit ca mărturisitor al lui Hristos în timpul domniei lui Severus și a conducătorului Lucian al Magnesiei, în anul 198.

Sfântul Haralambie este cinstit de credincioși ca sfânt care protejează de ciumă și alte boli infecțioase.

Sfântul Haralambie a fost cinstit în Mănăstirea menționată mai sus cu Vecernia, joi după-amiaza și cu Sfânta Liturghie vineri dimineața, condusă de ÎPS Arhiepiscop Teofan al Gerasei, împreună cu Arhimandriții Filumen și Amfilohie, Părintele Haralambie Bandur și Iierodiaconul Dositeu. Răspunsurile la strană au fost date de Ierodiaconul Simeon și de elevii Școlii Patriarhale de pe Sion, în prezența membrilor Consulatului General al Greciei la Ierusalim, a monahilor și monahiilor și a membrilor laici ai Bisericii.

Înainte de Sfânta Împărtășanie, Preasfinția Sa a rostit predica despre sfințenia, mucenicia și vârsta înaintată a Sfântului Mucenic Haralambie în Biserica Ortodoxă, precum și despre ocrotirea sa pentru credincioșii ortodocși.

În timpul Sfintei Liturghii, Sfânta Mănăstire a fost vizitată de Preaferictul Părinte al nostru și Patriarh al Ierusalimului, Teofil, împreună cu Părinții Sfântului Mormânt, pentru a se închina.

Soborul patriarhal și arhieresc și cei prezenți au primit o agapă din partea râvnitorului chivernisitor al Mănăstirii, Arhimandritul Calist.

Din partea Secretariatului-General




SĂRBĂTOAREA SFINȚILOR TREI IERARHI LA ȘCOALA PATRIARHALĂ DE PE SION

Luni, pe 30 ianuarie/12 februarie 2024, Patriarhia i-a prăznuit pe Sfinții Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur.

În această zi de sărbătoare, Biserica îi cinstește pe Sfinții Trei Ierarhi ca învățători ai credinței, apărători ai hotărârii Primului Sinod Ecumenic cu privire la deoființa Fiului și a Tatălui și la învățătura despre dumnezeirea  Sfântului Duh, precum și la fecioria Maicii Domnului. Cei trei Sfinți au fost autori a numeroase scrieri teologice care explică Sfânta Scriptură, și mari învățători, „cei trei preamari luminători ai Dumnezeirii celei de trei ori mai strălucitoare decât soarele”, după cum spune troparul lor, care au trasat granițele dintre învățătura creștină și filosofia greacă antică, mai ales prin scrierea Sfântului Vasile către tineri, “ὅπως ἄν ἐξ ἑλληνικῶν ὀφελοῖντο λόγων”.

Această sărbătoare comună a fost instituită în secolul al XI-lea de către Biserică în timpul Mitropolitului Ioan pentru a rezolva o dispută între credincioșii vasiliiți, grigoriiți și ioaniți cu privire la care dintre cei trei ierarhi este cel mai mare.

În cinstea lor, în Biserica Sfânta Treime a Școlii Patriarhale de pe Sion a fost săvârșită dimineața o Sfântă Liturghie de către președintele Consiliului Școlii, Părintele Schevofilax, ÎPS Arhiepiscop Isidor al Hierapolei, avându-i drept împreună-slujitori pe arhimandriții Claudiu, Amfilohie, Părintele Nectarie, Arhidiaconul Marcu și Ierodiaconul Dositeu. Răspunsurile la strană au fost date de Ierodiaconul Simeon și de elevi, la slujbă participând profesorii școlii, părinții elevilor, monahi și credincioși din Ierusalim, în prezența consulului grec, doamna Anna Mantika.

După Sfânta Liturghie, Părintele Dragoman și Directorul General al Școlii, Arhimandritul Matei, a oferit o recepție bogată pentru soborul arhieresc și credincioși în sala de evenimente a Școlii.

Din partea Secretariatului-General